1,235 matches
-
copii, dar pe mine mă interesau exclusiv aceste femei și, în primul rând, cele două doamne ale mele, ale căror toalete estivale mă preocupau, dându-mi părerea, comparându-le ambițios cu ale altora. Îmi plăceau plimbările prin stațiune, scalda la ștrand, câte un spectacol de cinematograf (melodrame ce-mi storceau și mie lacrimi), dar problemele apăreau seara, când cele două femei mă obligau să rămân singur acasă și să mă culc, fiind astfel cu brutalitate exclus din societate. Mă agitam, stăruiam
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
acompania acțiunea melodramelor a pătruns atunci atât de adânc în mine, până în „rărunchi“, încât nici azi nu pot asculta valsurile, impromptuurile, baladele, nocturnele lui fără să nu trezească în mine un iremediabil kitsch melancolic. Altă escapadă, estivală, mă purta la ștrandul foarte departe de casă, în parcul orașului, unde intram tot clandestin, sărind gardul. Acolo am învățat de unul singur să înot, angajându-mă într-o bună zi în bazinul mare. Dacă de aceste activități părinții nu trebuiau nicidecum să afle
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
că, în afară de clasici, literatura nu-i spunea ndeajuns. Mă ferea doar de cele socotite de dânsul nocive, atentând la bunele moravuri, deși nici de viața mea sexuală nu părea să se preocupe: o singură dată, aflându mă cu el în ștrandul orașului, pretextând (așa mi-am zis eu) că dăduse în closetul de acolo de un băiat „luându-și-o la labă“ (singura dată, de asemeni, când l-am auzit pronunțând o vorbă mai deșucheată), m-a făcut atent asupra pericolelor
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Bradului (Palotailva), Răstolița (Ratosnya), Ciucea (Csucsa). În urma reclamațiilor, Oficiul și-a schimbat oferta și a încercat să-și orienteze clienții; Băile Malnaș, Bicsadul au fost omise pur și simplu din ghid, ba chiar întregul Sălaj (Szilágyság), și, astfel, nici proiectele ștrandurilor din Stâna și din Ciucea nu au mai primit fonduri. În declarația sa oficială din anul 1942, președintele "Oficiului Ungar pentru Turism" (OMIH), a evidențiat (din mulțimea de stațiuni transilvane, împărțite în trei grupe), pe cele capabile să deruleze un
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
policlinică-spital, laborator de psihologie pentru selecția personalului de mișcare, mai multe băi pentru personal, locuințe pentru șefii de depouri și autobuze În incinta unităților respective, casă de pensii a personalului (din 1941), o casă de ajutor reciproc (din 1916), un ștrand În Lacul Tei, un teren sportiv (lângă Atelierele Ștefan cel Mare), cinematograf, grădiniță pentru copii angajaților, donații din partea companiei către angajați (Chelcea 2008: 112). Un alt exemplu sunt Uzinele Ford , În cazul cărora angajatul ocupă un rol important. Conducerea acordă
Polarităţile arhitecturi by Irina Calotă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92845]
-
fosta lor proprietate. Păstrau legătura, cei doi profesori se simțeau un fel de urmași ai Întemeietorilor. Altădată, aflat la timișoara, am vizitat, Împreună cu un coleg ieșean, comuna soției sale, Ciacova, o localitate În care exista cândva un liceu german, club, ștrand, sală elegantă de bal. „Acum”, Îmi spune, „În casele nemților au intrat unii care le-au cam distrus”. Înțeleg de ce Herta Müller n-a mai fost prin satul ei, deși a vizitat timișoara. S-a scris și se va mai
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
cu o cartelă introdusă într-o mașinărie care înregistra data, ora și minutul sosirii sau plecării), făceam „de serviciu”. Mergea cineva dimineață și îi ponta pe ceilalți, iar la plecare erau alții „de serviciu” la pontare. Ceilalți... pe rând, la Ștrandul Tineretului, Lacul Tei: înot și stat la soare. Am avut și inspecție din partea Facultății: domnul profesor Ilie Bursuc. A fost de acord cu „programul nostru”. La sfârșitul practicii, eu și Popescu aveam bilete la mare. Așa că am mai stat două
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
de a servi fripturi "grupului” ce va veni. Într-un târziu (justificat, fiindcă fetița era pe un scăunel iar băiatul cu o bicicletă mai mică), sosiră și ceilalți. Am luat camerele în primire, iar după masă ne-am dus la ștrandul care era puțin mai jos de Cabana Dealu’ Perșani. Ne apropiam de obiectivul propus, Transfăgărășanul. Inutil să amintesc, noaptea am dormit adânc noi și... bicicletele. Dimineață am pornit spre baza Făgărașului spre Cârța, Cârțișoara. Eram derutat de ceață, aveam impresia
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
le strălucesc doar dinții și ochii. Sunt În general liniștiți și respectuoși. Populația albă Îi evită pe cât posibil. În tramvai au vagonul lor. În cabinetele medicale au săli aparte. Dar nu am auzit de conflicte Între negri și albi. La ștranduri sunt separați. Au căsuțe modeste, multe cu o cameră cu antreu, verandă Înconjurată cu sârmă contra insectelor, În care mulți stau În chaiselonguri. Mulți, foarte mulți, au automobile cumpărate ieftin. Mulți folosesc cauciucuri de ocazie și ulei folosit deja. Adaptare
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
grâul se cultivă În ogor negru. Industria prelucrării resturilor de animale e dezvoltată, de asemeni conservele, industria laptelui, zahărului, a săpunului și lumânărilor. Prima noapte ne oprim În Central City. Cu greu se potolesc zgomotele și manifestațiile tineretului. La un ștrand extrem de animat, un negru s-a strecurat prin colțurile serii obscure, printre tinerii de acolo, În bazin. Scandal, urlete, totul s-a terminat fără păruieli, negrul având picioare lungi. A doua zi ne continuăm drumul printre lanurile numeroase de lucernă
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
ar plăcea o gustare. Tati ar vrea să tragă un pui de somn. Tati ar vrea să se joace acum. Prin oglinda retrovizoare l-am văzut pe Robby punându-și mâinile la urechi. Tocmai treceam pe lângă un tobogan într-un ștrand care se închisese demult, când Sarah strigă: - Vreau pe toboganul de apă! - De ce? Era rândul meu să întreb. - Pentru că vreau să mă dau pe el! - De ce? - Pentru că te distrezi, zise ea cu mai puțin entuziasm, un pic confuză că era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
satele vecine Lugojului care umblau să vândă lapte: „Laapce, doamnăă... lapce!”. În același regim am scris și Francisca, și apoi partea mediană, E.B., și Oglinzile carnivore din În absența... Ziua mi-o petreceam ca un om „fără ocupație”, mergând la ștrand, plimbându-mă cu Pax sau cu vreo domnișoară; sau primind vizite galante și între ele vreau s-o amintesc pe frumoasa și virginala Vera, ce s-a apropiat de mine fără rezervă, cu frică, dar și temerară - ea era una
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
din care vreo 5 metri formau ulița, iar restul terenului era un loc de acumulare a apelor de scurgere din sat cubicul. Dependent de mersul vremii, În cubic se forma un lac de 20 30 cm adâncime, raiul broaștelor și ștrand pentru gâște și rațe În timpul verii, patinoarul satului În vremea Înghețului. În prelungirea nordică a cubicului era circa un hectar de prundiș, acoperit cu iarbă grasă și deasă, În care primăvara se strângea tineretul satului la “bătutul cotcii” (o variantă
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
oră, cea mai cu vocație și mai lucrativă dintre toate, poreclită, nu știu de ce, Napoleon, [și] Îngropată sub dărâmăturile blocului Carlton, unde locuia În propriul apartament cu fetița ei și cu guvernanta, pe care le-am văzut odată, tustrele, pe ștrandul Bragadiru, ea cu un trup alb-gălbui ca de păduche țestos, de unde, poate, și cealaltă poreclă a ei de „curdefier“. Iar fosta soție a poetului mustăcios și fudul ca un palicar ajunsese și ea peripateticiană, plimbăreață de noapte pe Strada Regală
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
prin Împrejurimi, la pescuit și la vânat, În păduri de stejari locuite de cocoși sălbatici, prin crânguri; am dejunat cu ei În lunca de tufe din marginea Cealei, smaragd pierdut În stufăriș, pe când soldații Întindeau năvodul. M-am plimbat pe ștranduri de scăldători, prin parcuri, pe undele Mureșului cel[ui] săltat de poduri mărețe. Când am cerut generalului Daschievici voia să vizitez cetatea, maiorul Măinescu, un abonat al Ideii, care se aflase În Caracal când cu conferințele noastre, se oferi să
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
discurs împotriva Portugaliei... Era miezul nopții când am sosit lângă Iubitul meu. 12 iulie 1952 Întors acasă din Portugalia, am înghițit ceva în grabă și am plecat din nou: la frizer, apoi la Aro și, în fine, împreună cu Mihai la ștrand. Soare, apă, fân și El. Seara rămân acasă și aștept amici care poate vor veni să mă vadă. 13 iulie 1952 Dimineață, împreună cu Monseniorul, la Portugal - audiție de discuri... Mă simțeam oarecum lăsat deoparte: se vorbea despre lucruri pe care
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
deocheată, am trecut îndată de cealaltă parte, dar aici am picat peste o societate heterogenă, care mi-l răpi pe Mihai pentru un anumit timp. Eu mi-am făcut gimnastica... Între timp, Mihai își terminase conversația și mă căuta prin ștrand. Eu, la rândul meu, am făcut un înconjur și, dintr odată, i-am căzut în spate. L-am strâns cu putere în brațe. A rămas puțin surprins. Ne-am întins pe gazon și am stat de vorbă despre muzică, despre
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
bine. 20 iulie 1952 Câteva zile de prostrație și de lectură... Întrevedere cu așa-zisa logodnică a lui Navarra. Lectură cu Monseniorul: Regina moartă. Oboseală totală. 21 iulie 1952 Soare încețoșat. și, cu toate acestea, mă duc cu Tata la ștrand... Am început Condiția umană de Malraux. Merge greu. Am înotat mult și repede. și m-am întors acasă tare flămând. Nu știu prea bine de ce să mă apuc. Am terminat Celibatarii... Seara - plecarea lui Florino. Îl conduc la gară și
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
Cu toate acestea, mâine-noapte, marți, 5 august, sper că vom pleca în sfârșit. Abia aștept. Zilele acestea le-am petrecut mai mult cu Giglio, care, abia sosit din vilegiatură, s-a decis să-și petreacă ultimele zile ale concediului la ștrand, în compania mea. Spre marea mea surpriză, am constatat că este un bun înotător, așa că am traversat lacurile în lung și în lat. După plecarea ta am fost și pe la tine, însă am găsit-o pe maică-ta în pat
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
De la șapte la unsprezece - trei lecții de limbă rusă. Întoarcere acasă. Puțină gospodărie. De la 12.30 și până la orele două - lecția de canto. Apoi m-am dus să-mi iau bicicleta de la Rădulești. Tur de bicicletă prin Floreasca. Ezitare cu privire la ștrand, dar apoi fuga în fața ploii care se apropia... Reîntoarcere acasă; masa de prânz. De la orele patru și până la cinci și jumătate - ședință la bazin; gimnastică. De la șase la opt - două lecții de limbă rusă. Apoi - vizită la Mihai, prelungită până
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
vor prezenta până în 18 să se înscrie vor fi exmatriculați. Dragul meu băiat, nu cumva ai răcit? A fost atât de frig timp de o săptămână, iar hainele tale sunt subțiri. Mergând la risc, Tata s-a dus ieri la ștrand. Mi-a spus că a făcut baie și s a simțit foarte bine, dar după aceasta a tușit toată noaptea. E oare posibil ca tu să fi mers pe munte în timpul furtunilor de zăpadă?! Mi-e și frică să mă
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
încep, atâtea minunății și atâtea frumuseți sunt împrejur și e așa de bine la casa noastră, încât ar trebui o sută de cărți poștale, nu una, pentru a le putea descrie: poiana și nesfârșita pădure de pini din dosul casei, ștrandul de la marginea pădurii, râul de munte cu ochiuri adânci și limpezi și cu tineri băieși, pe care Vally îi învață să facă pluta; zmeură cu zahăr și cu lapte proaspăt muls, câmpia Bârsei cu lanuri multicolore, bisericuțe cu cocoșei pe
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
frumoasă ne dă forțe noi de muncă. Ar fi plăcut să vie și Ion. Vă sărută Vally Pierre, din Satulung, Augustei la București 8 august 1954 Draga mea Mămică! Ieri toată ziua am petrecut-o la oraș, am fost la ștrand, la piață (am cumpărat caș), am vizitat cunoscuți și așa mai departe. Astăzi e duminică și stăm acasă. țața Chiva primește oaspeți: fetele, fiii, ginerii, nepoțica (fata Lenuței - Lenuța întruchipată de acum cincisprezece ani, de necrezut aproape). Ne-au invitat
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
iar noi cu mic cu mare i-am făcut inaugurarea. Proiectul prevedea acoperirea bazinului pentru a evita murdărirea apei, dar fiind făcut din beton apa a rămas curată și s-a renunțat la acoperire. Avantajul nostru, locul devenise de acum ștrandul nostru. A început și școala. Eram deja în clasa a VI-a. Împreună cu un coleg pe nume Erick Wagner am mers după coajă de pin mai groasă decât se găsea la pinii din grădina vilei Dora, rămasă în ruină după
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
și „Luna Iașilor“, cu o mare expoziție economică. În cadrul acestei acțiuni, la Parcul Expoziției din Copou a realizat o „replică“ a Hanului Ancuței, a Bolții Reci și a Arcului Academiei Mihăilene. A contribuit la realizarea unor obiective edilitare, între care ștrandul orașului. A înființat Societatea Comunală a Apelor Potabile și s-a preocupat de problemele edilitare ale Iașului acelor vremuri. În luna mai 1936, din inițiativa primarului Osvald Racoviță, a fost organizată o festivitate: comemorarea Junimii la Iași. În anul 1941
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]