1,711 matches
-
și fault: 2 x 2 și 3 x 3 la un panou; 5 x 5 la două panouri. 2. Fotbal Procedee tehnice folosite în atac: lovirea mingii cu interiorul labei piciorului; lovirea mingii cu șiretul, de pe loc și din deplasare; șutul la poartă din deplasare; lovirea mingii cu capul, de pe loc și din deplasare; preluarea mingii cu piciorul, din deplasare; conducerea mingii cu interiorul și exteriorul labei piciorului; mișcarea înșelătoare (fenta); protejarea mingii. Procedee tehnice folosite în apărare: deposedarea adversarului de
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
3 metri unul de celălalt (1), execută o fentă la alegere (2) în apropierea semicercului de 9 metri, iar apoi trage la poartă (3). Se întoarce în alergare la coada șirului (4) pentru a repeta exercițiul încă de două ori. Șutul la poartă este diferit la fiecare repetare: se execută cu șiretul plin, cu șiretul exterior și cu șiretul interior. 2. Joc 1 la 1, la două portițe formate din jaloane, pe zone delimitate pe întreaga suprafață a terenului. Se execută
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
o ducă la centrul terenului, de unde vor începe din nou jocul, devenind atacanți. Câștigă echipa care înscrie mai multe goluri. 15.Joc de verificare 7 la 7. Se va urmări: precizia deposedării adversarului de minge; perfecționarea combinațiilor între jucători; eficiența șutului la poartă; omogenizarea relațiilor dintre compartimente; marcajul atent în apărare pe zone și la om; viteza de deplasare jucătorilor cu minge și fără minge. Jocul bilateral de minifotbal, cu aplicarea regulilor de joc, pentru clasele VII-VIII Prevăzut în programa școlară
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
operațional pentru clasa a VII-a Model Tipul de lecție: Monosport (fotbal) clasa a VII a Elemente de identificare: Titular de disciplină: Data: Unitatea de învățământ (sportivă): Clasa: a VII-a; Efectiv: 24 elevi; Disciplina: Educație fizică și sport. Tema: șutul la poartă din deplasare. Tipul de lecție: monosport - fotbal. Scopul lecției: consolidarea șutului la poartă din deplasare. Obiective operaționale: O1 Cognitiv: să șuteze mingea la poartă din deplasare, pe cadrul porții; O2 Psihomotor: să dobândească capacitatea de șutare a mingii
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
a VII a Elemente de identificare: Titular de disciplină: Data: Unitatea de învățământ (sportivă): Clasa: a VII-a; Efectiv: 24 elevi; Disciplina: Educație fizică și sport. Tema: șutul la poartă din deplasare. Tipul de lecție: monosport - fotbal. Scopul lecției: consolidarea șutului la poartă din deplasare. Obiective operaționale: O1 Cognitiv: să șuteze mingea la poartă din deplasare, pe cadrul porții; O2 Psihomotor: să dobândească capacitatea de șutare a mingii cu piciorul din deplasare spre o anumită zonă a porții, formarea preciziei transmiterii
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
fabule, a structurii viciate a democrațiilor occidentale etc.) și în tonul moralizator. Treptat dramaturgul, care a scris câteva zeci de piese, reușește să se debaraseze, de zgura ideologică, surprinde vârsta copilăriei și peripețiile ei într-o manieră vivace (ca în Șut...gol!, piesă într-un act, 1971, Nu mă tem!, subintitulată „farsă” ș.a.), cu toate că nu reușește întotdeauna să camufleze intenția pedagogică. Interesează și activitatea de cronicar dramatic a lui P., care comentează de regulă spectacole cu piese subsumabile genului comic, de la
POPOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288970_a_290299]
-
rog, București, 1967; De iarnă..., București, 1968; Retușați modelul, Timișoara, 1968; Zamfir Chiț-Chiț, București, 1968; Misterioasa dispariție a balaurului Coca, București, 1969; Aventurile lui Așchiuță, București, 1970; Băiatul cu ghitara, București, 1971; Și-am încălecat pe-o șa..., București, 1971; Șut... gol, București, 1971; Zboară, zboară..., București, 1971; Grădina poveștilor, București, 1972; Poveste la grădina zoologică, București, 1976; Verișorii, București, 1977; Fabule și pseudofabule, București, 1986; Delfinul va sta în... cadă, București, 1992; Povestea poveștilor, București, 1995. Traduceri: Balzac, Hanul roșu
POPOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288970_a_290299]
-
loviturilor. La un moment dat, a urinat sub presiune, iar Țurcanu a exclamat în bătaie de joc: „Ca să vedeți și voi de ce este în stare Comandantul vostru!”. Când O. a închis ochii sufocat de tuse, Țurcanu i-a tras câteva șuturi în coaste: „Faci pe mortu’? Las’ că te înviez io! N-ai grijă! Tot de mâna mea ai să mori, dar nu acum, ci când oi vrea io!” și le-a ordonat lui Zaharia și Mărtinuș să îi „dezmorțească picioarele
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
unelte: o combină strângând de pe ogoarele mănoase ale Patriei recolte îmbelșugate, șiruri de pionieri, cu cravate roșii și cu buchete de garoafe, defilând sub faldurile steagului roșu și ale tricolorului: mineri cu pikhamerele pe umeri, ieșind înnegriți de cărbune de la șut: ostașul armatei noastre populare stând cu mâna pe armă de veghe la hotarele țării - iată câteva din imaginile care deschid cele șase numere apărute până acum din revista Flacăra. Și răsfoind agale paginile, îți oprești privirea peste nenumărate alte imagini
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
numele, iar oamenii dialoghează cu un concept abstract și nu cu călăuzitorul viu al soartei lor: Din nou partidul sprijin i-a cerut lui și minerilor din toată țara, pâinea industriei tot mai bogată să crească-n pieptul munților la șut. Stai cu partidul iarăși față-n față tu, al partidului destoinic fiu. Altădată, invocarea forței partidului este făcută prin afirmații notorii, juste prin ele înșile, dar fără fior vibrant, convingător: Partidu-ți este, Patrie, viața. în măreția simplității lui. Partidu-ți este
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
pleacă, revenind peste câteva ore înarmat cu o furcă: „...el cu furca... l-am lovit cu un taburet în piept... murim , trăim... i-a băgat furca lui ăla micu’ în umăr... m-am repezit la el, i-am dat un șut în ouă, i-am luat furca și i-am dat peste barbă... i-am tras trei furci pe spinare... ăsta micu’ a fugit la mătușa... am aruncat furca, am luat o bâtă și l-am lovit în cap până a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
se lăsă tăcerea. Celelalte femei Își mușcau buza de jos, privind, așteptând. În primul minut lingura nu s-a mișcat deloc. Mâna Desdemonei tremura și, după trecerea unor secunde bune, mătușa Lina o liniști. Lingura se Învârti; eu dădui un șut; mama țipă. Și apoi, Încet, mișcată de un vânt pe care nu-l simțea nimeni, În felul acela nepământean al meselor de spiritism, lingura de argint Începu să se miște, să se legene, la Început Într-un mic cerc a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
și apoi avea s-o aducă acasă, ca să trăiască acolo, cu ei. Desdemona avea să rămână unde era, țăcănind din mătănii și Îmbătrânind și mai tare decât se simțea acum. Se auzi un câine urlând. Cineva din sat trase un șut Într-un snop de bețe și Înjură. Iar bunica mea Începu să plângă În tăcere, la gândul că avea să-și petreacă restul zilelor numărând griji care nu dispăreau niciodată. ...Între timp, Lucille Kafkalis stătea exact așa cum i se spusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
urmă, pe dinafară. Se Înâmplă cândva În iarna din clasa a șasea, la ora de matematică. Domnișoara Grotowski, profesoara noastră tinerică, scrie o ecuație pe tablă. În spatele ei, În băncile de lemn, elevii Îi urmăresc calculele, moțăie sau Își trag șuturi de la spate. O zi cenușie de iarnă În Michigan. Iarba de afară avea culoarea cositorului. Deasupra capetelor, lămpile de neon Încearcă să Împrăștie Întunecimea anotimpului. O poză a marelui matematician Ramanujan (despre care noi, fetele, am crezut la Început că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
monstru! ― Ce? ― Îmi vine să borăsc, frate! Uită-te! S-a uitat și celălalt și mi-a dat drumul Îndată, de parcă aș fi fost contaminat. S-a ridicat Înfuriat. S-au Înțeles fără cuvinte și-au Început să-mi tragă șuturi. Îmi trăgeau șuturi și mă Înjurau. Cel care mă ținuse mi-a tras un picior În coaste. L-am prins de picior și m-am ținut de el. ― Dă-mi drumu’, monstru Împuțit! Celălalt Îmi trăgea șuturi În cap. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
vine să borăsc, frate! Uită-te! S-a uitat și celălalt și mi-a dat drumul Îndată, de parcă aș fi fost contaminat. S-a ridicat Înfuriat. S-au Înțeles fără cuvinte și-au Început să-mi tragă șuturi. Îmi trăgeau șuturi și mă Înjurau. Cel care mă ținuse mi-a tras un picior În coaste. L-am prins de picior și m-am ținut de el. ― Dă-mi drumu’, monstru Împuțit! Celălalt Îmi trăgea șuturi În cap. A făcut-o de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
să-mi tragă șuturi. Îmi trăgeau șuturi și mă Înjurau. Cel care mă ținuse mi-a tras un picior În coaste. L-am prins de picior și m-am ținut de el. ― Dă-mi drumu’, monstru Împuțit! Celălalt Îmi trăgea șuturi În cap. A făcut-o de trei sau patru ori și apoi mi-am pierdut cunoștința. Când mi-am revenit, era liniște. Mi s-a părut că plecaseră. Apoi cineva a chicotit. ― Pune lumina pe ea, spuse o voce. Cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
care îi alegeți dintre cei mai buni călăreți și cei mai destoinici războinici. Acum, că aveți nevoie de noi, ne ziceți triburi aliate, nu ne mai numiți dușmani. Ne luați de la casele noastre la 17 ani și ne dați un șut în fund când împlinim 47, căci nu vă mai suntem de folos după ce ajungem roși de răni, boli și reumatism în urma anilor petrecuți prin corturi, în campanie. Se freacă furios cu mâna la nas. Câți mai apucă ziua fericită a
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
pălmuiască fața fără sprâncene - asta Îmi puteam imagina foarte clar - bărbați cruzi, strigându-i să-și folosească părul și lacrimile ca să curețe podeaua. Ar lovi-o peste coapse ca s-o facă să se grăbească, i-ar da și un șut În fund. În timp ce savuram scenariul, derulându-l iar și iar În minte, simțeam cum mi se Înmoaie picioarele și brațele de teamă și Încântare, o combinație stranie care mă făcea să mă simt cu adevărat rea. Simțeam că urma să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
apărau satul de invadatori. Cel mai mare dintre băieți Își luă avânt și sări În spinarea unui bivol de apă care se odihnea pe marginea drumului. Se luptă cu coarnele animalului care stătea absolut nemișcat, iar apoi Îi dădu un șut În coaste Înainte de a se declara Încă o dată victorios. Ceilalți băieți Îl imitară luându-și avânt și sărind pe spinarea bivolului, pentru ca apoi să se rostogolească precum niște gimnaști la o olimpiadă pentru munteni. Dacă ar fi vrut, bivolul s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
târziu, apare în cârciumă femeia pescarului, cu trăsături dure și înrăite pe chip, deșelată de mizerie, oboseală și de atâtea nașteri succesive, cu trei-patru plozi pe lângă ea, și cu cel mai mic în brațe. își scoate bărbatul din cârciumă cu șuturi în fund, scatoalce peste ceafă și sudălmi ingenioase și rimate, manifestându-și agresiv ura și invidia față de posibilitatea lui ieftină de a uita... De fapt, urma unei uri, stinsă de rutina repetării zilnice a aceluiași scenariu. Îl aruncă beat în
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
-ți placă și nici să- l ții minte. E un film din acela de n-ar mai fi, care n-are muzică, n-are happy-end, n-are vedete, n-are romantism, n-are nici măcar scene de mutarea fălcilor, de șuturi în fund, și ce mai tura-vura, n-are nici măcar scenariu. Filmul vrea cică să spună profanilor din ziua de azi povestea rezistenței anticomuniste din munți. I-auzi colo bre! Pentru niște băieți, la care se observă clar că și-au
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
ploșnițele acelea grase, mustind de sângele nostru, care sunt denumiți pompos revoluționari. Dar ce să vezi? Am fost ferm contrazis. Nu de un revoluționar, ci de un profesor. Da de un reprezentant al acelei categorii sociale care a luat doar șuturi în fund, mai de la toate guvernările care s-au perindat pe la Palatul Victoria, fie pesedistă fie de altă culoare, șuturi care au culminat cu formidabilul șut, bine țintit, direct în noadă, expediat cu precizie de Guvernarea PDL în iunie 2010
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
Nu de un revoluționar, ci de un profesor. Da de un reprezentant al acelei categorii sociale care a luat doar șuturi în fund, mai de la toate guvernările care s-au perindat pe la Palatul Victoria, fie pesedistă fie de altă culoare, șuturi care au culminat cu formidabilul șut, bine țintit, direct în noadă, expediat cu precizie de Guvernarea PDL în iunie 2010 când dintr-un condei li se luau profesorilor toate sporurile și 25% din salariu, deci peste 40% din câștigurile bănești
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
un profesor. Da de un reprezentant al acelei categorii sociale care a luat doar șuturi în fund, mai de la toate guvernările care s-au perindat pe la Palatul Victoria, fie pesedistă fie de altă culoare, șuturi care au culminat cu formidabilul șut, bine țintit, direct în noadă, expediat cu precizie de Guvernarea PDL în iunie 2010 când dintr-un condei li se luau profesorilor toate sporurile și 25% din salariu, deci peste 40% din câștigurile bănești și așa destul de firave. Știind foarte
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]