1,715 matches
-
înmiresmat ne-au dat vindecare! Slavă lui Dumnezeu Atotputernicul! ” ,, Da, au zis cu toții, așa e ! Slavă lui Dumnezeu Atotputernicul.” Numai unul din ei a spus că Iisus este cel care i-a făcut sănătoși și el a trimis ploaia și șuvoiul de aer înmiresmat de i-a vindecat și ierburile acelea înalte înmugurite i-a curățat pe toți! Ceilalți s-au îndoit însă de cele ce a spus acesta fiindcă era evident cum se vindecaseră. Iar cel care spusese că Iisus
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376415_a_377744]
-
cer pustiu,” (Poemul Nepoemelor) Ca un impresionant policandru al Cerului, mesajul poemelor umple sufletul cititorului de lumină și frumusețe spirituală. „Milenarul Cuvânt ești, aici, printre noi,/ Îți zidești blând lumina-n sămânța iubirii/ Și reverși din izvorul de pace-un șuvoi,/ C-ai iertat uscăciunea din rodul zdrobirii.” (Sfânta mea sărbătoare) Prin punerea în antiteză a dragostei efemere vizavi de cea astrală, versurile doamnei Stamatin, simple la prima vedere, sunt bine conturate, coerente, respectând cu strictețe canoanele versificației clasice, vor dăinui
CÂND IUBEŞTI, DĂRUIREA VINE DE LA SINE... de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 2279 din 28 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376580_a_377909]
-
Tandrețea își ascute în taină penița, ca să ... XVIII. EU - TU..., de Corina Negrea , publicat în Ediția nr. 2113 din 13 octombrie 2016. Eu - Tu... Voi mângâia păduri, curgând domol spre tine, Eu - rău cu ape limpezi. Vei inundă câmpii, curgând șuvoi spre mine, Tu - rău cu ape repezi... Voi înnoda eșarfe, plutind către zenit, Eu - viscolul de iarnă. Vei dezlegă tulpini, plutind necontenit Tu - vânt de primăvară... Voi răvăși toți norii, pășind pe curcubeu, Eu - ploaie ce oftează. Vei adună senin
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375778_a_377107]
-
dărui culoare, pictând pe geana zorilor Eu - suflet răvășit. Vei dărui penelul, pictând cu roua rugăciunilor, Tu - suflet împlinit.. Citește mai mult Eu - Tu...Voi mângâia păduri, curgând domol spre tine,Eu - rău cu ape limpezi.Vei inundă câmpii, curgând șuvoi spre mine,Tu - rău cu ape repezi...Voi înnoda eșarfe, plutind către zenit,Eu - viscolul de iarnă.Vei dezlegă tulpini, plutind necontenitTu - vânt de primăvară...Voi răvăși toți norii, pășind pe curcubeu,Eu - ploaie ce oftează.Vei adună senin, pășind
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375778_a_377107]
-
de tren lin cărarea, Am noduri de-ales - ori trecut, ori uitarea...? Și bat ritm pe loc, mă încing și nu-i vânt Ia tot ce a fost mintea mea, rând pe rând Desface din sensuri, m-abate cu umbre Șuvoiul cu stări plin de tine, mă umple! Petalele-mi scutur - cântă inimii arii- Din sânge rubine cotropesc iar barbarii Și duc laolalta cu intriga mea povestea... și focul ce arde în ea. Azi strig ca hindușii, un Gange să vină-
HOȚ DE FLORI de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376682_a_378011]
-
de Alexandru Mărchidan , publicat în Ediția nr. 2198 din 06 ianuarie 2017. copaci cu ramuri rătăcite prin diminețile tale glezne alergând să prindă amintiri oameni icoane și ape cu sori adormiți în așteptare nu sunt toate oglinzi? nu se adună șuvoaiele să le dai glas cu setea din tine? nu ești chiar tu poemul ce își așteaptă chipul de cuvinte? Citește mai mult copacicu ramuri rătăciteprin diminețile taleglezne alergândsă prindăamintirioameniicoaneși ape cu sori adormițiîn așteptarenu sunt toate oglinzi?nu se adună
ALEXANDRU MĂRCHIDAN [Corola-blog/BlogPost/376603_a_377932]
-
la mine ! Căci, dac'ar fi ca să mă sece dorul Și-n munte s-ar slei de tot izvorul, Atunci tu ai rămâne pe vecie, O râpă îmbrăcată-n bălărie. Iar trupul ți s-ar umple de noroaie, Târâte de șuvoaiele de ploaie ! Atât i-a spus și a pornit agale, Ducându-și unda lină înspre vale, Dar și-a vestit iubirea printr-o boare Și păstrăvi ce înoată spre izvoare. *** Ciclul "Povești din veac" Referință Bibliografică: Legenda râului de dor
LEGENDA RÂULUI DE DOR (ALTRUISM) de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376743_a_378072]
-
se zvântase. Însă Mototolea, cu experiența de taximetrist, reușea s-o strunească pe bătrânică și s-o biciuiască atât cât trebuie. Era o noapte sticloasă, cu un cer plin de stele, din care picura un geruleț pișcător dar și un șuvoi de energie, care umplea inimile celor din mașină cu speranțe și bună dispoziție. --Ai să vezi, omule, că reușim, bălmăjea mereu mustăciosul de lângă el. Ai să vezi că ne merge din plin. --Sigur că reușim, îi ținea hangul Mototolea. De
FRAGMENT 2- TUNARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376783_a_378112]
-
adună între copertele unei cărți de-a lungul unui timp în care travaliul poetic a trecut el însuși prin etape experimentale și convingeri stilistice, și în volumul de față se simte cum scrisul a fost condus cu mână fermă, adunând șuvoaiele de inspirație într-un adevărat fluviu de imagini și exemple de filosofie ce se sincronizează, elaborat și aproape elegant,cu starea de spirit din care se naște emoția. Citește mai mult Ioan Barb, - Picătura de infinit” Cu un debut poetic
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/374948_a_376277]
-
adună între copertele unei cărți de-a lungul unui timp în care travaliul poetic a trecut el însuși prin etape experimentale și convingeri stilistice, și în volumul de față se simte cum scrisul a fost condus cu mână fermă, adunând șuvoaiele de inspirație într-un adevărat fluviu de imagini și exemple de filosofie ce se sincronizează, elaborat și aproape elegant,cu starea de spirit din care se naște emoția.... XIX. VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU, de Melania Cuc , publicat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/374948_a_376277]
-
în gol. Din starea asta o scosese motanul. Își cerea drepturile lui: pieptănatul de dimineață și mâncarea. Parcă impulsionată, Mira își încheie confruntările cu ego-ul, inspiră adânc, începându-și ziua, într-adevăr zorind să li se alăture celorlalți inserați în șuvoiul stradal, să zăgăzuiască derularea la infinit a regretelor. Referință Bibliografică: Romanul LEGĂTURA DE CHEI - CAPITOLUL 10 / Angela Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1836, Anul VI, 10 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Angela Dina : Toate Drepturile Rezervate
CAPITOLUL 10 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375074_a_376403]
-
peste noi. În glas ai dulce murmur, surâsul tău mi-e viață - Prin ele briza măriii ne leagă pe-amândoi Și ne scufundă-n taine și iar ne-nalță-n față Prin raze de miracol, pe-un râu de crini, șuvoi... VESTEA ÎMPLINITĂ... Splendid fusese cerul, nălucitor de falnic, Departe, în adâncuri, în străfunzimea-i pură... Greu deslușeai misterul dacă-l priveai șăgalnic, De-abea vedeai prin nouri o simplă sclipitură... Văzduhul părea templu cu nori în frământare Ce fierb în ei mici
TAINE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375189_a_376518]
-
sfânt. E viața scrisă în surdină Pe fiecare obiect de cer arzând. E lumea astăzi mai voioasă Și-n fiecare centimetru de pământ Trăiește-o lume surâzândă În taina lutului arzând. Prieteni sunt lumini de diamante Și stelele îmi năvălesc șuvoi În mintea mea de nori întunecată Și-n gândurile răsărite în fiori. Elena TRIFAN Referință Bibliografică: LUMINĂ ARZÂNDĂ / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1969, Anul VI, 22 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Elena Trifan : Toate
LUMINĂ ARZÂNDĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375240_a_376569]
-
țărmuri de Dunăriță”. Nimeni nu poate pleda contra dulcelui, câtă vreme spectacolul însuși a fost dulce ca zahărul de la un capăt la celălalt, așa că la sfârșit, protagonistului sărbătorit Ștefan Vlad i s-a oferit un tort și adiacentele tortului, lansatoarele șuvoaielor de scântei care au conferit o atmosferă exotică neuniformă cu tradiția, dar se poartă azi, și e frumos...! Sfârșitul de spectacol a fost entuziast, iar despărțirea aproape irealizabilă și interiză! Ștefan Vlad stăpânește arta spectacolului, cu atât mai măiestrit de
ŞTEFAN VLAD. CÂNTECELE, TRAVALIU MELANCOLIC DENS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1650 din 08 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372629_a_373958]
-
cu aripi ce-s frânte! Din zborul topit al unui Icar, Și stoluri de păsări, cocorii să-i cânte, Nespusa poveste-a unui vechi cronicar. Mai lasă-mi durerea, în pântec să-mi bată! Și sângele-mi urce, spre tâmple șuvoi, Prin pleoapele strânse, o lacrimă toată, Să cadă-n pământ, de-atâtea nevoi. Mai lasă-mi copacul, cu creanga plecată! S-adumbrească adâncul ce tare mă ține, Și golul să-mi umple, cu umbra lui toată Și coasta ce-i
MAI LASĂ-MI ! de DANIEL DAC în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372678_a_374007]
-
aceste meleaguri. Sufletul său tresaltă cu entuziasm, purtat de măreția râurilor albastre și încununat de florile de munte. Devotamentul față glie se clădește într-un tablou al unicității: „Sunt fiică de român și flori de munte, Râuri albastre-mi curg șuvoi pe ie, Catrință-n fir de aur port, pe frunte Cerul senin și-un dor flămând de glie“. Versul care exprimă un patriotism fără margini este cel în care poeta accentuează rădăcinile sale: “Ruptă sunt din tine, Românie!”. Adăpostul de
GEORGETA MINODORA RESTEMAN – ANOTIMPUL POEZIEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372749_a_374078]
-
ramificație urca spre munte, ajungând până la schitul Ponoarele, iar cealaltă cobora spre satul Baloteștilor, lângă care dăinuia din vechime curtea familiei Muște. De la înălțimea delușorului pe care urcasem, în pofida temerilor mele, fără mare dificultate, grație căilor puternici, cu nările expirând șuvoaie lungi de aburi, admiraserăm imaginea văii lăsate în urmă, bătută de soarele care ne venea din spate, cum ne întorseserăm amândoi ca să privim îndărăt. Tânte Aurore își lovise încântată palmele, parcă o văd și acum, cu ochii mijiți, precum ai
TANTE AURORE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372782_a_374111]
-
de viață i-au prins bine, chiar dacă a fost pusă, uneori, în situații delicate, poate chiar țintă a ironiilor fiind, pentru că acum, iată, amintindu-și de toate acestea, scrie și publică proză scurtă pe placul cititorului. Acesta este prins în șuvoiul povestirilor pline de haz, este trimis înspre răscolirea propriilor amintiri, savurează tot ce este scris și încearcă să surprindă tâlcul povestirii, pildele ori sfaturile oferite de autoare ca din întâmplare. În plus, se bucură că descoperă atât de multe similitudini
ÎN TON CU NEA MĂRIN DE LA BĂILEŞTI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373094_a_374423]
-
în vacarmul creat...Când m-a văzut alergând în capul uliciorii dinspre șosea spre casă, mai mult împleticindu-mă, s-a repezit îmbrățișându-mă și abia auzind îngânând că n-am pățit nimic și că lumea se scurge ca un șuvoi spre biserica care arde... N-am mai ieșit în stradă, focul căpăta conturul îngrijorător al unei perdele incandescente întinsă de-a curmezișul - din Braniște până-n coasta Podișorului și a pădurii comunale - ce părea că sufocă aerul din jur și care
CARTEA DINTRE LESPEZI! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373116_a_374445]
-
1 Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 1991 din 13 iunie 2016 Toate Articolele Autorului și se făcea că plouă cu migrene peste aleanul tainelor din noi dar nu te zbate vine vremea când picurii se vor pleca șuvoi șuvoi apoi pe teancul din cuvinte se vor așterne alte ploi iar noi corabia vieții o vom scălda șuvoi șuvoi Referință Bibliografică: CATRENE CU MIGRENE 1 / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1991, Anul VI, 13 iunie
CATRENE CU MIGRENE 1 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373217_a_374546]
-
Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 1991 din 13 iunie 2016 Toate Articolele Autorului și se făcea că plouă cu migrene peste aleanul tainelor din noi dar nu te zbate vine vremea când picurii se vor pleca șuvoi șuvoi apoi pe teancul din cuvinte se vor așterne alte ploi iar noi corabia vieții o vom scălda șuvoi șuvoi Referință Bibliografică: CATRENE CU MIGRENE 1 / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1991, Anul VI, 13 iunie 2016
CATRENE CU MIGRENE 1 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373217_a_374546]
-
făcea că plouă cu migrene peste aleanul tainelor din noi dar nu te zbate vine vremea când picurii se vor pleca șuvoi șuvoi apoi pe teancul din cuvinte se vor așterne alte ploi iar noi corabia vieții o vom scălda șuvoi șuvoi Referință Bibliografică: CATRENE CU MIGRENE 1 / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1991, Anul VI, 13 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florica Ranta Cândea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
CATRENE CU MIGRENE 1 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373217_a_374546]
-
că plouă cu migrene peste aleanul tainelor din noi dar nu te zbate vine vremea când picurii se vor pleca șuvoi șuvoi apoi pe teancul din cuvinte se vor așterne alte ploi iar noi corabia vieții o vom scălda șuvoi șuvoi Referință Bibliografică: CATRENE CU MIGRENE 1 / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1991, Anul VI, 13 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florica Ranta Cândea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
CATRENE CU MIGRENE 1 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373217_a_374546]
-
se sprijini în degetul mare de la piciorul drept, se răsuci și privi în gol. La câțiva metri sub el apa clocotește înspumată. „Și dacă-i vreun pinten stâncos ascuns în valuri?” Se cutremură. Mai privi încă o dată și după cum bolborosea șuvoiul de apă părea suficient de adâncă. „Să nu-mi pierd luciditatea! Mă va învârti ca pe o morișcă!” Își desprinde palmele de pe stâncă și împinge cu forță în piciorul de sprijin ca să-l arunce cât mai departe de peretele muntelui
XIII. SFÂNTUL SCHIT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372051_a_373380]
-
Tradițiile au supraviețuit cel mai bine în arta culinară. • Viața are socotelile ei. Ceea ce îți dă astăzi, mâine o ia înapot. • Nimeni nu se gândește cum să sporească fericirea pe cap de locuitor. • În căsnicie nu simt picături chinezești, ci șuvoaie de neînțelegeri. ------------------ Harry ROSS 2 august 2015 Israel Referință Bibliografică: Harry ROSS - GÂNDURI REBELE (9) - AFORISME (2) / Harry Ross : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1675, Anul V, 02 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Harry Ross : Toate Drepturile
GÂNDURI REBELE (9) – AFORISME (2) de HARRY ROSS în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372110_a_373439]