3,030 matches
-
fost nevoiți să facă clacă, să curețe tot porumbul și să pună boabele în butoaie, că și așa stăteau goale până în toamnă, la culesul viilor. Pe afară păsările râcâiau prin bătătură și se scăldau cât era ziulica de mare în țărână. Nu aveau nici o grijă. Apă aveau la teică, grăunțe primeau seara și dimineața, doar câte o râmă mai puteau să găsească și ele ca desert, sau câte o gâză rătăcită printre legumele din grădină. Terminându-și treaba, Jeni a aprins
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
a ținut umbrela când mi-a venit rândul să iau din urnă cu o lingură și să depun praful acela în adâncitura din pământ. Lupo mișuna printre picioarele noastre. Nu mi s-a părut că ar fi mirosit ceva suspect. Țărâna aia nu mai avea nimic în comun cu fostul lui stăpân. Din reflex, țineam palma întinsă sub lingura cu care presăram cenușa. Parcă încercam să duc ceva prețios la gură, evitând să picure." Referință Bibliografică: Hans - fragment de carte / Gabriela
FRAGMENT DE CARTE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366064_a_367393]
-
să-l disprețuiești, să-l transformi, să-l respingi. Poate a fost provocat de Kant, în sistematizata critică a rațiunii pure? - C. Costin: “Adie-n eter un “vânt de mare farsă”- veche, încâlcită, mohorâtă poveste; “dați-mi un dram de țărână și voi crea o altă lume”- asta s-o crezi tu, bătrâne Immanuel Kant; dar ca dorință și deșartă visare poeticească de filozof cu geniu merge ( a voi să fii tu un nou Dumnezeu e un lăudabil viciu omenesc aproape
CALISTRAT COSTIN- SOLUȚII LA ‘NEANT’ de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366114_a_367443]
-
Există nume precum Enescu, Eminescu, Brâncuși și absolut a toți românii pentru care omenire își amintește operele nerecunoscute de conaționali. Este o caracteristică a neamului Românesc pe care regretatul Corneliu Vadim Tudor a cântat-o pe strunele sale. Fie-i țărâna ușoară! Referință Bibliografică: Ia-mă Doamne ca să ajung cineva / Emil Wagner : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1724, Anul V, 20 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Emil Wagner : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
IA-MĂ DOAMNE CA SĂ AJUNG CINEVA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366175_a_367504]
-
-mă lângă mama! Tatiana, sora cea mai mare, îi așează căpușorul pe umărul ei. - Vasilică, hai s-o ducem să se odihnească în pace! Deasupra unui hău, patru copii îmbrățișați aruncă peste sicriu un pumn de pământ reavăn - Fie-i țărâna ușoară! - Tată, să ai grijă de ea! ( va urma) Referință Bibliografică: Povestea lui Vasilică / Elena Spiridon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1358, Anul IV, 19 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Spiridon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
POVESTEA LUI VASILICĂ de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366161_a_367490]
-
m-ai încolăcit! Când bătut ai fost de soartă Al meu braț ți l-am întins, Iar acum îl muști cu sete Și îmi pare dinadins! Tu, năpârcă târâtoare! Soarele nu poți să-l vezi, Fața ta-i doar în țărână, În lumină tu nu crezi! Nici nu poți să fii umană, Câtă vreme "sâsâiești", Și-ți împrăștii-nveninarea Peste tot ce întâlnești. Glasu' ți-l ascuți în fiere Și pătrunde până-n os, Oarbă-ți este-a ta privire, Ochiul tău e
PAIUL DIN OCHI de DANIEL DAC în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366247_a_367576]
-
Vremuri > ÎMPRUMUTUL... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului 21 Ianuarie 2014 Să nu trăiești din împrumut! Așa spuneau în sat bătrânii, N-ai liniște în așternut Și nici în inima țărânii. Ca orișice și el se gată Și vine vremea de apoi Cu respirația legată Să dai „câștigul” înapoi... Te vor plăti pe rând ai tăi, Nu vezi cum stau în jur la pândă Ca niște lupi flămânzi și răi Viețuitorii
ÎMPRUMUTUL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361601_a_362930]
-
apropiere sufletească i-au fost superbele atuuri ale scurtei sale existențe. Nu s-a înciudat nicicând, fiind limpede ca o noapte de Înviere, în care lumina Mântuitorului binecuvintează și oameni, și gâze, și flori. (ibid. p. 53) „Înrudită cu divinitatea Țărânei străbune, Maria a cerut Neamului să-i împrumute cântecul încântându-ne! Timbrul ei este expresia unei Taine binecuvântate, a unui moment miraculos al omenirii, care a conceput-o veselă doinitoare, încântătoare, dăruitoare, nemuritoare privighetoare. Maria va rămâne pe vecie, spre
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
Ca unda ta strivită, gemem/ Și noi, tovarășii tăi buni,/ Dar de ne-om prăbuși cu toții,/ Tu, Oltule, să ne răzbuni!// Să verși păgân potop de apă/ Pe șesul holdelor de aur; Să piară glia care poartă/ Înstrăinatul nost' tezaur;/ Țărâna trupurilor noastre/ S-o scurmi de unde ne îngroapă/ Și să-ți aduni apele toate/ Să ne mutăm în altă țară!// (Octavian Goga, Poezii/Publicistică. Editura Floarea Darurilor, București, 2002, p. 22) În arta populară se aprinde, ca în Icoană, sufletul
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
Ștefănescu Delavrancea: “Patria este pământul plămădit cu sângele și întărit cu oasele înaintașilor. Pentru ca să fie o patrie, trebuie mai întâi să fie religia strămoșilor, sfânta cuminecătură a sufletelor calde, adorație a acelora care au fost și nu mai sunt decât țărână și oase.” Într-adins sunt așezate de Mariana Cristescu pe prima pagină a cărții aceste cuvinte - ar merita scrise pe coperta fiecărui caiet școlar, stavilă la atâtea denaturări ale identității românești puse pe banca școlii - căci pământului care doare i
CÂND STRAJA NU PIERE..., CRONICĂ DE PROF.DR.VALENTIN MARICA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351756_a_353085]
-
a pururi să zaceți în temniți, sunteți ipocriți! Stăm zilnic smeriți așteptând la cozi de dreptate Cu suflete triste și-atât de scârbiți de minciună Poate știm să zâmbim...de scăpăm de potăi însetate De averi și de glorii, 'nghiți-i-ar țărâna străbună! Referință Bibliografică: Sătui de minciună / Georgeta Resteman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 175, Anul I, 24 iunie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Georgeta Resteman : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
SĂTUI DE MINCIUNĂ de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 175 din 24 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351794_a_353123]
-
fel ca pe pământ Vechi cunoscut drag Românesc; când un Prieten un străin sau un vecin bun murea Cu mic și cu mare toată strada venea, cu Flori la priveghi la cimitir la înmormântare Acuma lui Tom să-i fie țărâna ușoară și pe Vecie să fie liniștit și pe vecie să fie odihnit!
PRIETENULUI MEU TOM de STELLA REEVES în ediţia nr. 849 din 28 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351807_a_353136]
-
nu pot să-mi dau seama. E tare-a dracului de șireată, dar dacă mă ajută să-mi cadă la pat fetica... n-am s-o uit așa curând”. - Ce trebuie să facem? - Naie, te știu de când erai cu puțulica-n țărână, dar aș vrea să mă asculți și să nu cârtești, altfel o să fie de rău, și-l amenință autoritar cu degetul arătător, pe care i-l înfipse în piept: o poți păți pe cea mai bună, băiatule!... Legea e oarbă
PARTEA A VII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351762_a_353091]
-
Absorb viitorul ! Mihaela Banu ; Poetă, fascinată de multitudinea cuvintelor al graiului nostru strămoșesc. Are în palmares un singur volum de poezii ,, Ne învârtim în cercul vieții,, apărut în anul 2011. Dormi pământ de-o veșnicie / Lasă-mă să-ți scurm țărâna! Să sădesc boabe o mie / Să culeg cu săptămâna . Cristian Bodnărescu ; Are o activitate bogată în domeniul realizării multor evenimente de rang național, cochetează cu mai multe televiziuni PRO Tv, TVR,(TVR1 și In ternațional), însă și cu ziare din
HAI HUI, PRINTRE CUVINTE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351867_a_353196]
-
Biserică, cei ce se văd neprihăniți. Însă oameni precum Nicodim și Petru sunt rari. Nicodim era respectat de mai marii poporului; el era un Fariseu cu vază. Mustrat în adâncul sufletului de Domnul Isus, el se pleacă în praf și țărână și-și recunoaște marea sa nevoie de mântuire. „Spui că sunt venit de la Dumnezeu și ... te rușinezi să fii văzut cu Mine?! Nicodim, tu trebuie să te naști din Duh și adevăr. La ce ți-ar folosi adevărurile slăvite ale
NICODIM de RODICA STOICA în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351936_a_353265]
-
noapte patron, nu? Eu știam că românul s-a nascut poet. Dar, vezi bine, nu știam chiar totul! Așa că închei, zicând că la toamnă se vor număra nu numai bobocii, dar și kilogramele de porumb care vor intra în hambarele țărânilor. Și, iertați-mi vorba cea proastă: Iar o sa (mă) doară (și pe mine !) kilogramele în minus din hambarele ce-ar fi trebuit să fie pline! Dar am uitat să întreb: ÎMI DAȚI VOIE SĂ MĂ DOARĂ, DOMNULE PATRON? Costel Zăgan
DEŞERTUL DE CATIFEA (103) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1020 din 16 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352309_a_353638]
-
cătați vreodată printre sfinți, pe Buddha, pe Rimbaud sau pe Shakespeare, ce rătăcite-au fost aceste minți! ciutura stelelor se revarsă în noi, din ceruri în zori clepsidra dispare pios, umbra noastră e mister pe pământ, nu vom deveni decât țărână și os. eu sunt proprietarul pe pustiuri, n-am cum să mai întorc acum reversul, văd arhetipuri în oglinzi concave, privind cum se destramă Universul. marți, 8 octombrie 2013 Referință Bibliografică: proprietarul de pustiuri / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN
PROPRIETARUL DE PUSTIURI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1013 din 09 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352397_a_353726]
-
săvârșesc faptă, sau dezleaga-ma de jurământ că plec. Fratele nevoind să-l dezlege de jurământ a plecat cu el în oraș. Cel chinuit de curvie a intrat într-o casă de desfrâu, iar celălalt a stat afară, a luat țărâna din pământ și și-a pus-o pe cap. Și s-a zdrobit pe sineși. După ce a ieșit din casă de desfrâu, după ce și-a îndeplinit pofta, i-a spus celălat frate: - Ce ai folosit, fratele meu, de pe urma păcatului tău
LIVADA DUHOVNICEASCA (31) de ION UNTARU în ediţia nr. 1021 din 17 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352467_a_353796]
-
și se zidește prin vers, Iconosonetele surprind cronologia, trăirile ce au structurat destinul poetului de-a lungul existenței marcate de receptarea subiectivă a existenței, căci Poesia presupune ființarea însăși, întoarcerea continuă către sine: „Ce mort frumos voi fi întru vecie!/ Țărâna rimelor mă va înghite/ Slujindu-te pe tine, Poesie!” Gravurile lui Cesare Ripa, complexe prin tematică și tehnică, într-o îmbinare de o desăvârșire rar atinsă în istoria genului, exprimă o sinteză a principalelor valori estetice și axiologice de care
INVITAŢIE LA O LANSARE DE CARTE de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1021 din 17 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352463_a_353792]
-
Noi nu știam că este împlinită, Când alergam ținându-ne de mână Și mă temeam să te numesc iubită. Prin picuri mici văd chipul tău de zână, În ritmul lor ascult vorba-ți dorită Și pașii-ți simt în umeda țărână... Referință Bibliografică: PORTRET ÎN PLOAIE / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1244, Anul IV, 28 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Marian Malciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
PORTRET ÎN PLOAIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350591_a_351920]
-
și-n jos de-a valma Trist, vesel, eu pozez. O CALE Mi-e dor, mi-e dor de mine, Mi-e dor, mi-e dor de noi, Pădurea-i fără Frunze, Și pomi-i sunt toți goi. Deși-i țărâna moale, Și-i fragedă și vie, Pământu-i plin de jale Și lumea de pustie. Cu zâmbet nu mai leagă, O vorbă sau un gest, O lume fără vlagă Pierdută-n joc funest. Pierdut și universul, Spiral văzul la geam, În
VIRGILIU VITAN -POEME ÎN ECHILIBRU de VIRGILIU VITAN în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350566_a_351895]
-
de ce nu există? Nici măcar nu ți-am spus: te iubesc! Niciodată. Cum ai putea să tulburi iazul fântânii când luna se joacă de-a crinii? Te-am iubit cum numai tăcerile știu să-nflorească. De aceia și primul sărut nici măcar țărâna din cuvânt n-a cunoscut, ci numai tăcerea și cântecul luminii. JARUL Cine dincolo de vreme parcă-ncearcă să mă cheme? Nu-i a toamnă, fluier nu-i. Apă, n-ai putea să-mi spui? Aer, ce-ai jucat sub strună
VERSURI DE MAI de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350578_a_351907]
-
încep să iasă din cușca lor, îmi invadează grădinița cu flori și în joaca lor colectivă până nu distruge fiecare fir de floare, nu se lasă. Se urcă pe ele sau se culcă deasupra lor la răcoare, când soarele arde țărâna de poți fierbe și un ou în ea. Nu știu ce voi face cu ei, deoarece munca și investițiile mele în bulbi și semințe de flori este o risipă inutilă. În zonă mai sunt și alte 8-10 pisici de la blocul de vis-à-vis
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350590_a_351919]
-
convalescent, înfipt în pragul cu pretenții de frontieră. Templul orbirii Nu există trup în templul orbirii, oasele curg într-o mocirlă de scrum, celula își urcă mătasea pe diguri, nu o mai paște mielul de plumb, rămân donatorii de albă țărână să plimbe amurgul prin pleoapa de lut. Înțeleg... Înțeleg povestea, în sfârșit, pot recunoaște acum bărbatul furibund, privirea aceea din fereastra acuzatoare, săracul, cum gesticula disperat chinuit de cuvânt, iar sângele îi curgea din degete într-o cenușă devoratoare, înțeleg
CARMEN TANIA GRIGORE de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350619_a_351948]
-
i-am aruncat în mijlocul curții, pradă curcilor, care s-au repezit imediat asupra “peștilor” mei, văzând că se mișcă. Mai ales, curcanul Samson, fudul nevoie mare, cu coada și aripile înfoiate, s-a repezit la mogâldețele ce se mișcau în țărâna bătăturii, luându-le pe rând în plisc și înghițindu-le cu plăcere. Samson era curcanul care ne făcea masaj nouă, copiilor, pe spate. Ne așezam în mijlocul curții, cu burta în jos și el venea, se urca pe noi și ne
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350572_a_351901]