6,446 matches
-
că, secole la rând, până acum 20-30 de ani, nu s-a pusă problema poluării chimice a alimentelor, a E-urilor producătoare de boli. S-a mâncat natural și sănătos, și chiar băutura, care n-a lipsit de la majoritatea gospodăriilor țărănești, era naturală, fără chimicale, iar alcoolul era obținut în urma fermentării fructelor. Știm, din mărturiile călătorilor străini cum arătau mesele domnești și boierești, cum se proceda cu închinatul vinului, cum se aduceau mâncărurile, bazate pe carne friptă, pe mâncăruri orientale. Unii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fermentării fructelor. Știm, din mărturiile călătorilor străini cum arătau mesele domnești și boierești, cum se proceda cu închinatul vinului, cum se aduceau mâncărurile, bazate pe carne friptă, pe mâncăruri orientale. Unii călători au luat în discuție și mesele și petrecerile țărănești: la români, a căuta un motiv pentru petrecere era un lucru atât de simplu, încât un prilej cât de mică se transforma într-un chiolhan cu lăutari. Era un timp când câmpurile erau pline de vite și de oi, semănăturile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care avea 18-20 capete de vite, aveau livezi și vii și, deci, nu se punea problema mâncării. Condițiile economice și politice în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, la care adăugăm cauze demografice, au făcut alimentația în familiile țărănești cu pământ insuficient, să devină o problemă. În momentul în care tot mai multe familii n-au mai avut vite, alimentația a îmbrăcat aspecte tragice: apariția bolilor datorate malnutriției, distrofia copiilor, anemiile, mortalitatea infantilă exagerat de mare, comparativ cu alte
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
era o râșniță), prin fierbere în ceaun își sporește volumul, devine un terci și apoi se întărește, amestecul fiind numit tot mămăligă, la fel ca fiertura de mei. Tocmai această cereală, constituind hrana de bază în marea majoritate a familiilor țărănești, lipsea în bordeiele celor care munceau pentru producerea ei. Avem numeroase mărturii despre starea de sărăcie lucie a unor familii de țărani din Lunca, Slobozia și Valea Boțului, când, pentru a ieși din iarnă, își angajau munca pentru anul viitor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de floarea soarelui, bostan, în instalații numite oloinițe; s-a renunțat să se mai producă manual. Reluarea desfacerii mărfurilor prin comerțul cu amănuntul în prăvăliile și magazinele sătești, chiar dacă se făcea un comerț de întâmpinare, de preluare a produselor gospodăriei țărănești la prețuri mici, a asigurat, din punct de vedere alimentar, dulciurile pentru cei mici - bomboane de toate felurile, marmeladă și halva. Trebuie observată schimbarea intervenită în alimentația populației în timpul regimului comunist (consumul de carne, produse lactate, zahăr, ulei, pâine etc.
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
este îndepărtat, atâta timp cât se primește subvenție de la stat, fără ca pământul să fie lucrat. O răsturnare în sensă pozitiv a actualei situații se va produce atunci când vom fi obligați de UE să nu lăsăm pădurea să intre în sat. Rețete culinare țărănești Cocârțac. Se fierb fructe uscate, de toate care le-ai strânsă și le-ai uscat, coarne (fructele roșii în formă de bastonașe) ale arbustului numit corn, un lemn foarte rezistent, scrijele din mere, pere, prune uscate sau afumate și se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
adaugă măsline, foi de dafin, piper. Se mănâncă rece, de unde și numele. Nu este o mâncare specifică, probabil că este cunoscută în multe zone ale țării, însă eu o știu de la Mama Boghioia și de la sora tatei, Aneta Breahnă. Prăjituri țărănești. Precizăm că erau puține prăjituri, dulciuri, în gospodăria rănească. Trebuiau trei ingrediente: timp, cunoștințe și multe altele. În Moldova, prăjitura universală a fost cozonacul. Multe femei știau să-l facă în diferite forme și cu umpluturi. De asemenea, știau să
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și era prea complicat. Din foșalatul lânii, rezultau firele groase, aspre, părul, care era torsă și se foloseau ca fire de urzeală, iar în absența acesteia, se folosea urzeală de cânepă la țesut covoare, de exemplu. Pentru haine din stofa țărănească numită pănură - „aba” - era necesar datul la piuă, instalație acționată de forța apei care împâslea stofa, o îndesea prin batere cu niște ciocane de lemn, pregătind-o pentru croit și cusut. Până la apariția și în sat a mașinii de cusut
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
aveau cămașă cu altiță, bătută cu flori, fuste crețe, părul împletit în cozi și floare la ureche.” Era costumul adusă din Bucovina. Cei care au răspunsă la chestionarul întocmit de Olimpia Bădăluță, femei și bărbați, au lăsat mărturie despre „industria” țărănească și meșteșugurile artistice care duceau la crearea îmbrăcămintei de purtare obișnuită, și de sărbătoare, care se producea și se purta în satul Lunca. Probabil că de la ei au împrumutat atât tehnicile de confecționare, cât și influențe artistice, locuitorii din Slobozia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care au cerut în adunările destinate unirii românilor, dreptul de a fi considerați „oameni ai țării, să avem și noi o țară”, în sensul de a fi liberi și proprietari. Revoluția românilor de la 1848-1849, deși pusese în programele politice problema țărănească (eliberarea țăranilor și împroprietărirea lor) sau, măcar, „grabnica îmbunătățire a situației țăranilor clăcași” (Moldova, adunarea din 27 martie 1848, din Iași), fiind înfrântă, nu a putut rezolva niciuna dintre măsurile privind pe țărani. Nicolae Bălcescu, sufletul revoluției de la 1848, analizând
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a rămasă cu acest nume până în 1965, când devine Partidul Comunist Român, iar Republica Populară Română devine Republica Socialist România. La sate au fost create cooperativele de desfacere a mărfurilor, prăvălii, magazine mixte, care preluau la prețuri derizorii produsele gospodăriilor țărănești. Morile vechilor proprietari au fost lăsate să funcționeze în continuare, dar li sau impusă obligații mari și nu primeau cota de carburant ca să macine pentru toți. S-a ajunsă până acolo încât trebuia să duci la moară produse petroliere, gaz
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu epoca modernă): ori nu avea deloc (avea în folosință) sau avea prea puțin. După reforma agrară realizată de domnitorul Al. I. Cuza, în 1864, a urmat împroprietărirea însurățeilor după războiul de independență, alte pământuri au fost date după răscoalele țărănești din 1888, apoi s-au scosă la vânzare moșiile statului și ale particularilor care nu-și puteau plăti datoriile până la primul război mondial. Nu toți țăranii au avut posibilitatea materială să-și achite sau să-și cumpere pământ. După primul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mondial. Nu toți țăranii au avut posibilitatea materială să-și achite sau să-și cumpere pământ. După primul război mondial țăranii soldați așteptau o reformă agrară care a fost legiferată în 1921. Cu toate acestea, zeci de mii de familii țărănești aveau insuficient pământ (de la câțiva ari până la un hectar); erau zilieri, proletari agricoli. Înainte de sfârșitul celui de-al doilea război mondial se preconizase o nou reformă agrară (devenise o obișnuință!) de către toate forțele politice. Din multiple motive de ordin ideologic
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Ultimii reprezentanți ai unei posibile opoziții a forțelor „burghezomoșierești” au fost îndepărtați în 1952. În luna martie 1949, P.M.R. a organizat o Consfătuire la Constanța care a lansat ideea formării Gospodăriilor Agricole Colective (G.A.C.), prin unirea „benevolă” a gospodăriilor țărănești (pământ, inventar, vite) în mari exploatații agricole. Motivația pentru această politică a fost că o industrie socialistă, de stat, nu poate fi deservită de o agricultură bazată pe mica proprietate și pe milioane de parcele de pământ pe care nu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și intențiile, unii dintre foștii membrii ai PCR sau dintre cei care nu făcuseră politică s-au înscrisă în alte partide pe lângă PSD, și anume PNL, PC, PD și PD-L, PER și altele. Un partid care s-a intitulat țărănesc, PNȘ și și-a aplicat și denumirea de Creștin Democrat (PNȘ-CD), care sa vrut un partid al rănimii, nu a avut priză pentru țărani din cauze care nu facă obiectul acestor câteva considerații și constatări. Totuși, nu se poate să
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de secerat, de cărat (se prindea pogon, feciorii boierești veneau la poarta țăranului și-l anunțau când trebuia să se înceapă muncile). Oamenii au cumpărat pământ și din moșia lui Sterian și din moșia lui Mihai Rosetti (sub margine). Răscoala țărănească din anul 1907 nu a avut ecou în sat. Niculae Boca - satură potrivită, plin, fără a fi gras. Purta plete, avea părul negru, ochii căprui, pielea feții albă. Era om vesel, de viață. Îmbrăcăminte: femeile purtau ii, catrințe, casînci, bluze
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la lucru la boier și spune că boierul da mâncare numai acelora care munceau cu ziua (și pe care-i plătea cu ziua, nu și acelora care munceau în contul pământului luat ca să-l muncească în folosul lor - a gospodăriei țărănești).
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
parte crescândă a venitului național va trece pentru o vreme prin bugetele publice și prin sisteme de asigurări, sociale și private, care vor repartiza riscurile legate de sănătate și bătrânețe. Acest proces va fi însoțit de diminuarea treptată a claselor țărănească și muncitorească și de înflorirea claselor mijlocii, mai puțin solicitate de muncile grele și mai pregătite să se mulțumească cu libertăți formale și cu bunăstare materială. Atâta vreme cât democrația și piața vor rămâne forțe egale, ele își vor împărți câmpurile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
de-al meu în ramă frumoasă, aurită. Strălucea pur și simplu de mândrie și fericire. Mi-am amintit de scenele acelea reci pictate de el, cu țărani și măslini. Probabil că arătau ciudat în ramele lor strălucitoare pe pereții casei țărănești. — Drăguța de ea, socotea că a făcut o adevărată minune pentru mine când m-a văzut ajuns pictor datorită strădaniilor ei, dar poate că la urma urmei era mai bine pentru mine să fi prevalat voința tatei și să fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
am ce să... Se lasă jos, spre pământul care le știe pe toate, le rabdă și le judecă, spre pământul care își trage viața din moarte. Mirosurile se amestecă aspru și crud. Are în față atâta frumusețe - gazonul, copacii, cuptorul țărănesc, pergola pe care atârnă iedera ca o femeie îndrăgostită, pătlagina cu inflorescențe falice, tot pământul și tot cerul -, are în față atâta frumusețe și în minte atâta durere și atâta moarte, că nu știe nici el ce să facă. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
de muțenie; uneori răbufnește iar și mătură tot ce‑i iese în cale. Astăzi stau amândoi întinși pe patul Annei și se strâng în brațe; vântul realității a fost deviat și direcționat spre bucătăria încăpătoare, ce seamănă cu o cameră țărănească, iar aici, la ei, bate vântul trecutului. Poate că Rainer va încălca un tabu, tabuul incestului, ca să vadă dacă se întâmplă ceva, dar totuși n‑o face, motiv pentru care trebuie să se prăbușească alte îngrădiri, pe care adolescentul le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
are să‑i spună ceva tatei. Spune‑i că‑i iau acuși cârjele și‑o să cadă pe pardoseala de piatră. Vreau să compun o poezie și nu găsesc aici terenul potrivit. Ba da, ai de ales între o podea de cameră țărănească, frumoasă și plăcută, și o pardoseală de piatră, spune Anna, exprimându‑se cam prea popular pentru felul ei de‑a fi. Tata zbiară imediat ca un taur furios și spune că‑i rupe picioarele dacă mai vorbește așa necuviincios. Atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
ți descarci nervii, ci trebuie să te dăruiești fărădelegii cu sânge rece, starea de surescitare trebuie evitată. Ai dreptate (Anna), fiindcă prin asta fărădelegea ar trece pe planul doi, când de fapt ea trebuie să rămână obiectivul principal. În lada țărănească foarte încăpătoare, în care ar intra și un porc întreg tăiat, se află multe jucării stricate din perioada copilăriei, care au fost păstrate, așa cum se păstrează totul în casa asta și se transmite mai departe, în deșertul de plumb al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
înghițitură, fiindcă oricum ea e cea care l‑a preparat. Afară s‑au adunat niște nori idioți și stă să plouă. Dintr‑o clipă‑n alta norii își pot descărca povara în mijlocul unei seri obișnuite. Strâns îmbrățișați, gemenii părăsesc odaia țărănească și intră în lumea muzicii care răsună de la pick‑up; artistul este antipodul țăranului care are acasă o asemenea odaie. Anna recade în tăcere, iar Rainer într‑o sporovăială maniacală, cu ajutorul căreia încearcă să‑și aproprieze lumea. Poetul este rege
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
și salveze poziția narcisică - aceea de‑a fi comis ceva ieșit din comun. Acum caută să ascundă cadavrul tatălui, pentru ca acesta să nu fie văzut de cum intri pe ușă. Târăște gâfâind pachetul de carne sângerândă și‑l îndeasă în lada țărănească încăpătoare, din care a trebuit să îndepărteze mai întâi o mulțime de catrafuse inutile, ca să încapă și cadavrul. E atât de mult sânge peste tot, încât Rainer nu poate să mai ascundă și celelalte cadavre. Îi cedează nervii. Iar Rainer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]