2,363 matches
-
Țăranii săraci Îi invidiau pe cei bogați, dar În același timp Îi și respectau, deoarece făceau parte din lumea lor, fiind gata să se solidarizeze cu ei În caz de necesitate 28. Modelul pe care Îl reprezentau chiaburii pentru ansamblul țărănimii era cu exactitate perceput de comuniștii români În momentul demarării procesului colectivizării. Un pasaj dintr-un discurs al lui Gheorghiu-Dej, redat cu greșelile autorului, este sugestiv: Chiaburimea - burghezia satelor - e un tip cu totul deosebit, un tip care și-a
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
după cum a reieșit dintr-o Întreagă literatură memorialistică și din numeroase interviuri de istorie orală publicate deja43, dar și din documentele Securității 44. Măsurile luate de autorități În mediul rural - În special cele de natură economică - au determinat proteste ale țărănimii, inclusiv În forma radicală a răscoalei. În anii 1949-1951 s-au Înregistrat numeroase revolte În diverse regiuni ale României, ajungându-se la confruntări deschise cu trupele de Miliție și Securitate, În urma cărora mulți țărani și-au pierdut viața (unii ca
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
producție, În care fiecare țăran Își menținea proprietatea 57. Plenara CC al PCR din 19-20 martie 1953 a marcat o nouă schimbare În privința politicii agrare. Campania de colectivizare era Încetinită, Încheindu-se astfel „primul asalt organizat de elita comunistă asupra țărănimii”. Era și primul eșec Înregistrat de comuniști de la preluarea puterii politice 58. Trebuie menționat că schimbările În politica agrară a PCR din 1951 și 1953 au fost determinate nu de rațiuni umanitare, ci de cauze economice. Nevoia aprovizionării orașelor, a
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
obținerea controlului deplin asupra societății, prioritatea absolută a partidului 60. O creștere a sectorului socialist În agricultură s-a Înregistrat În anii 1957-1958, Îndeosebi În forma mai acceptabilă pentru țărani a Întovărășirilor. Întărit, regimul se pregătea de confruntarea finală cu țărănimea. Chiar acei ani au fost marcați de violențe deosebite În mediul rural, Înregistrându-se răscoale țărănești În numeroase zone ale României. Cele mai ample au avut loc În localitățile Suraia, Răstoaca și Vadu Roșca, din actualul județ Vrancea 61. Mai
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
aflate numai după deschiderea totală a arhivelor Securității și ale Comitetului Central al Partidului Comunist Român), Înțelegem cu atât mai clar prețul plătit de cei din urmă, alături de ceilalți deținuți. Colectivizarea din România În perspectivă istorică: o Înfrângere temporară pentru țărănime, un eșec de substanță pentru regimul comunisttc "Colectivizarea din România În perspectivă istorică \: o Înfrângere temporară pentru ȚĂrănime, un eșec de substanȚĂ pentru regimul comunist" Țărănimea era slăbită după atâția ani de confruntare cu o putere decisă să-și atingă
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
atât mai clar prețul plătit de cei din urmă, alături de ceilalți deținuți. Colectivizarea din România În perspectivă istorică: o Înfrângere temporară pentru țărănime, un eșec de substanță pentru regimul comunisttc "Colectivizarea din România În perspectivă istorică \: o Înfrângere temporară pentru ȚĂrănime, un eșec de substanȚĂ pentru regimul comunist" Țărănimea era slăbită după atâția ani de confruntare cu o putere decisă să-și atingă scopul prin orice mijloace. Speranța ei că regimul va cădea În cele din urmă, Îndeosebi ca urmare a
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
urmă, alături de ceilalți deținuți. Colectivizarea din România În perspectivă istorică: o Înfrângere temporară pentru țărănime, un eșec de substanță pentru regimul comunisttc "Colectivizarea din România În perspectivă istorică \: o Înfrângere temporară pentru ȚĂrănime, un eșec de substanȚĂ pentru regimul comunist" Țărănimea era slăbită după atâția ani de confruntare cu o putere decisă să-și atingă scopul prin orice mijloace. Speranța ei că regimul va cădea În cele din urmă, Îndeosebi ca urmare a unui conflict militar cu Vestul, i-a Întreținut
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Estului și Vestului, speranțele s-au năruit. Comunismul putea să-și declare oficial victoria și În agricultură. După 14 ani de ofensivă sistematică, dusă practic cu Întregul aparat administrativ de care dispunea un stat modern, regimul comunist a reușit Îngenuncherea țărănimii din România. De fapt, țărănimea nu se dovedise un bloc monolitic, atitudinile față de „transformarea socialistă a agriculturii” fiind extrem de diverse. Se Înregistraseră cazuri de rezistență deschisă, eroică, dar și un colaboraționism extins, iar mai presus de toate Încercarea de adaptare
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
au năruit. Comunismul putea să-și declare oficial victoria și În agricultură. După 14 ani de ofensivă sistematică, dusă practic cu Întregul aparat administrativ de care dispunea un stat modern, regimul comunist a reușit Îngenuncherea țărănimii din România. De fapt, țărănimea nu se dovedise un bloc monolitic, atitudinile față de „transformarea socialistă a agriculturii” fiind extrem de diverse. Se Înregistraseră cazuri de rezistență deschisă, eroică, dar și un colaboraționism extins, iar mai presus de toate Încercarea de adaptare la noile realități sociale și
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
rezistență deschisă, eroică, dar și un colaboraționism extins, iar mai presus de toate Încercarea de adaptare la noile realități sociale și politice 69. Colectivizarea s-a Încheiat oficial În România În martie 1962, după 13 ani de acțiuni sistematice Împotriva țărănimii, această țară fiind ultima din lagărul estic care finaliza procesul. Într-o manieră festivă, În sesiunea extraordinară a Marii Adunări Naționale, desfășurată la 27-28 aprilie 1962, Gheorghiu-Dej anunța Încheierea colectivizării agriculturii. Formele socialiste de proprietate dețineau 96% din suprafața arabilă
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
eșec, probabil cel mai important, pentru regimul comunist, fie și numai dacă ținem cont că acesta nu a reușit nici să-i cointereseze pe țărani și nici să aprovizioneze satisfăcător ansamblul populației. Istoria colectivizării În general și a represiunii Împotriva țărănimii În mod special a Început a fi cu adevărat scrisă după aproape trei decenii de la Încheierea oficială a procesului („aniversare” care a marcat și anularea sa pe teren, prin desființarea rapidă a colhozurilor la Începutul anilor ’90 ai secolului trecut
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Institutului Român de Istorie Recentă, vol. I, 2002, pp. 282-318. Dobrincu, Dorin, „Transformarea socialistă a agriculturii, răscoalele țărănești și deportările din nordul Moldovei (1949)”, Anuarul Institutului de Istorie „A.D. Xenopol”, vol. XXXIX-XL, 2002-2003, pp. 459-487. Dobrincu, Dorin, Iordachi, Constantin (ed.), Țărănimea și puterea. Procesul de colectivizare a agriculturii În România (1949-1962), cuvânt Înainte de Gail Kligman și Katherine Verdery, Polirom, Iași, 2005. Frunză, Victor, Istoria stalinismului În România, Humanitas, București, 1990. Gâdea, Anghel, „Se trage fără avertisment”, 22, nr. 36/11-17 septembrie
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Ionescu, Ghiță, Comunismul În România, traducere din limba engleză de Ioan Stanciu, Litera, București, 1994. Ionescu-Gură, Nicoleta, „Decretul 83. Începutul sfârșitului la sate”, Magazin Istoric, nr. 10/octombrie 2000, pp. 27-31, nr. 11/noiembrie 2000, pp. 40-44. Ionițoiu, Cicerone, „Subjugarea țărănimii. Revolta din comuna Vadu Roșca”, Analele Sighet, 8, 2000, pp. 309-314. Levy, Robert, Gloria și decăderea Anei Pauker, traducere de Cristina Pupeza și Ioana Gagea, Polirom, Iași, 2002. Marin, Gheorghe Gaston, În serviciul României lui Gheorghiu-Dej. Însemnări din viață, Evenimentul
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
traducere de Cristina Pupeza și Ioana Gagea, Polirom, Iași, 2002. Marin, Gheorghe Gaston, În serviciul României lui Gheorghiu-Dej. Însemnări din viață, Evenimentul Românesc, București, 2000. Oprea, Marius, „«Transformarea socialistă a agriculturii»: asaltul final, 1953-1962”, În Dorin Dobrincu, Constantin Iordachi (ed.), Țărănimea și puterea. Procesul de colectivizare a agriculturii În România (1949-1962) (pp. 83-112), cuvânt Înainte de Gail Kligman și Katherine Verdery, Polirom, Iași, 2005. Râpeanu, Mihai, „Deportări și confiscări În baza decretului 83/1949”, Analele Sighet, 2, 1995, pp. 406-410. Roske, Octavian
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
baza decretului 83/1949”, Analele Sighet, 2, 1995, pp. 406-410. Roske, Octavian, „Colectivizarea agriculturii În România, 1949-1962”, Arhivele Totalitarismului, an. I, nr. 1/1993, pp. 146-168. Roske, Octavian, „Colectivizarea și mecanismul colectărilor: istorii paralele”, În Dorin Dobrincu, Constantin Iordachi (ed.), Țărănimea și puterea. Procesul de colectivizare a agriculturii În România (1949-1962) (pp. 113-135), cuvânt Înainte de Gail Kligman și Katherine Verdery, Polirom, Iași, 2005. Stoica, Cătălin Augustin, „Instituționalizarea partidului-stat și a proprietății colective În Vadu Roșca și Nănești, județul Vrancea”, În Dorin
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
colectivizare a agriculturii În România (1949-1962) (pp. 113-135), cuvânt Înainte de Gail Kligman și Katherine Verdery, Polirom, Iași, 2005. Stoica, Cătălin Augustin, „Instituționalizarea partidului-stat și a proprietății colective În Vadu Roșca și Nănești, județul Vrancea”, În Dorin Dobrincu, Constantin Iordachi (ed.), Țărănimea și puterea. Procesul de colectivizare a agriculturii În România (1949-1962) (pp. 445-470), cuvânt Înainte de Gail Kligman și Katherine Verdery, Polirom, Iași, 2005. Stoian-Gărăgăianu, Maria, „Clopotele din 7 iulieă”, Memoria, nr. 8, f.a. (c. 1993), pp. 118-120. șandru, Dumitru, „Decretul 83
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Humanitas, București, 1998. Țârău, Augustin, „Aplicarea decretului nr. 83/1949 În județul Bihor (Noaptea moșierilor)”, Crisia, vol. XXVI-XXVII, 1999, pp. 223-244. Verdery, Katherine, „Chiaburii vechi și noi: Închiaburirea și deschiaburirea țăranilor din Aurel Vlaicu”, În Dorin Dobrincu, Constantin Iordachi (ed.), Țărănimea și puterea. Procesul de colectivizare a agriculturii În România (1949-1962) (pp. 349-367), cuvânt Înainte de Gail Kligman și Katherine Verdery, Polirom, Iași, 2005. Vighi, Daniel, Marineasa, Viorel (ed.), Rusalii ’51. Fragmente din deportarea În Bărăgan, Marineasa, Timișoara, 1994. Vighi, Daniel, Marineasa
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
de clasă”, „element dușmănos”. La Plenara CC al PMR din 3-5 martie 1949 privind transformarea socialistă a agriculturii, Gheorghiu-Dej recomanda „politica de Îngrădire a chiaburimii” și educarea țăranilor săraci asfel Încât să lupte „necruțător Împotriva chiaburilor, acești exploatatori odioși ai țărănimii muncitoare”23. Implicat direct În „identificarea și urmărirea elementelor chiaburești”, Teohari Georgescu, În calitate de ministru de Interne, declara Într-o cuvântare din 28 februarie 1950: „Dacă este chiabur care folosește mâna de lucru, să-l lovim să-i iasă ochii din
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
anii 1946-1947 a fost, de asemenea, o metodă principală de a ține sub teroare populația locală, care a provocat moartea a peste 200.000 de persoane În doar câteva luni. Dar foametea nu a putut Înfrânge spiritul de rezistență al țărănimii, dovadă faptul că ritmul colectivizării agriculturii rămâne scăzut și după aceasta. În același timp, până În anii 1950-1951, un anumit segment al societății basarabene a rezistat, prin diferite forme, inclusiv cu arma În mână, Împotriva regimului sovietic. După această preioadă Însă
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
pe care o înmagazinăm și care ne indică cu totul alte criterii de judecată și valorificare decât cele care se obișnuiesc aici”. Elemente din istoria noastră atestă această bipolaritate: La noi, prin lipsa burgheziei care să facă legătura, noblețea și țărănimea au trăit, una în fața celeilalte, secole de-a rândul ca două popoare deosebite și vrăjmașe. E greu de constatat vreo legătură între boierul latifundiar, rafinat în cultura grecească ori occidentală adeseori absenteist și țăranul iobag, rămas prin obiceiurile și credințele
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
sufletească făcută din venerație, din adorație, din nevoie de comunicare mistică cu marele tot care face esența vieții sufletești religioase. Profanarea lucrurilor sfinte prin injurii odioase e foarte curentă la noi și clerul e foarte puțin respectat. Găsim poate în țărănime un anumit bigotism bazat pe frică. Dar acesta nu e încă sentimentul religios, făcut dintr-o anumită elevațiune sufletească (Ralea, 1924/1977, pp. 86-87). În mod asemănător, Rădulescu-Motru (1942, p. 18), vorbește despre „încrucișări spirituale născute din păgânism și creștinism
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
muncă (5); vechi (5); adunare (4); lume (4); pămînt (4); părinți (4); rustic (4); tradiții (4); uitat (4); vatră (4); biserică (3); bunei (3); căruță (3); departe (3); loc natal (3); mulțime (3); părăsit (3); praf (3); la țară (3); țărănime (3); veșnicie (3); aer (2); amintiri (2); animale (2); bunicii (2); cai (2); comuna (2); comuniune (2); curte (2); deal (2); grup (2); locație (2); locuitor (2); locuitori (2); mediu rural (2); munte (2); natural (2); natură (2); noroi (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
au adus și unii sociologi sau psihologi, preocupați de problematica formării adultului, de educarea săteanului român. Dimitrie Gusti (1880-1955) înființează un „serviciu social” în folosul națiunii, bazat pe cunoaștere și acțiune și „școli țărănești” pentru formarea unei elite cultivate a țărănimii. În lucrări ca Politica școlară și culturală a satului (1933) sau Știința și pedagogia națiunii (1942) el construiește un sistem de cunoaștere și intervenție pedagogică pentru ridicarea culturală a neamului. El cerea o școală legată de nevoile și cultura poporului
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
și el o școală democratică, în care accentul să cadă pe cunoștințele practice necesare pentru viață. Și Andrei dorea, ca și Gusti, un „stat cultural” care să asigure transmiterea unor valori cum sunt „cultura, sănătatea și buna stare economică a țărănimii”. Școala nu trebuia să-l scoată pe țăran din mediul său social, ci să-l pregătească pentru a se încadra în acest mediu, dându-i cultură și un orizont mai larg. În scurtul său ministeriat, sociologul ieșean a inițiat o
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
să descătușeze energiile și să le dirijeze către un țel nobil: implantarea și răspândirea culturii în rândul maselor. El a conceput școala superioară populară ca un instrument de educație cetățenească și gospodărească post-elementară, menit să trezească și să înalțe demnitatea țărănimii, să sporească eficiența gospodăriei țărănești. Motiv pentru care „obiectele” de studiu erau istoria patriei (prin conferințe), muzica (cântul) - pentru a trezi simțăminte superioare -, gimnastica - pentru a asigura tineretului un corp sănătos -, limba maternă și, bineînțeles, cunoștințe de agricultură și economie
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]