887 matches
-
veacuri de-a rândul au suferit jugul unei duble exploatări. În acest portret se întrevedea deja licărirea conștiinței ce se trezește, era sugerată forța care a dormitat atâta vreme și care se va afirma cu mai multă tărie în portretul Țărancei din Bistrița, al aceleiași pictorițe (din anul 1954). Aici vedem o nouă țărancă la care a dispărut ușoara timiditate a ufederistei. Ea are în schimb chipul luminos, cu priviri agere, ținuta mândră și dreaptă a unei muncitoarele libere a ogoarelor
Realism socialist și gen - Feminitate în discursul criticii de artă în deceniul al șaselea () [Corola-website/Science/296141_a_297470]
-
se întrevedea deja licărirea conștiinței ce se trezește, era sugerată forța care a dormitat atâta vreme și care se va afirma cu mai multă tărie în portretul Țărancei din Bistrița, al aceleiași pictorițe (din anul 1954). Aici vedem o nouă țărancă la care a dispărut ușoara timiditate a ufederistei. Ea are în schimb chipul luminos, cu priviri agere, ținuta mândră și dreaptă a unei muncitoarele libere a ogoarelor, cu caracter deschis și dârz, hotărâtă să apere noua sa viață.” Și în
Realism socialist și gen - Feminitate în discursul criticii de artă în deceniul al șaselea () [Corola-website/Science/296141_a_297470]
-
de la drumul nou viața satului său, că va fi necruțătoare, dar dreaptă, cu dușmanii poporului.” (p.10) Mai departe, discutând despre portretul Mariei Zidaru, președinta gospodăriei agricole colective Drumul lui Lenin, de Lidia Agricola, autoarea eseului remarcă: ” Ne apare aici țăranca devenită în regimul nostru conducătoare de unitate socialistă. Meritul pictoriței Lidia Agricola este de a fi reliefat acele calități ale eroinei sale - ca inteligența sănătoasă, energia creatoare, voința fermă și încrederea în forțele proprii - prin care ne convinge de capacitatea
Realism socialist și gen - Feminitate în discursul criticii de artă în deceniul al șaselea () [Corola-website/Science/296141_a_297470]
-
ci doar că merge „în Grecia ca la birou” și aspiră la o vacanță mai exotică. Aerele de superioritate (de fapt, disprețul de clasă) ating apogeul când desconsideră o fetiță, colega de clasă a fiicei ei, pentru că e săracă, o „țărancă”, și părinții îi sunt plecați la muncă în Spania. Continuăm cu <strong>Sandra</strong>, sora lui Lary, cea care e exagerat de afectată de o discuție despre comunism și suferă până la lacrimi pentru că <strong>Tanti Evelina</strong> apără realizările regimului
Ierarhie și reprezentarea adulterului în Sieranevada () [Corola-website/Science/296158_a_297487]
-
contribuit la detalii din iconostasul Bisericii Cașin, este autorul busturilor lui Nicolae Bălcescu, Alexandru Sahia și George Coșbuc din parcul Carol I. La Câmpulung, în Grădina Publică, se află sculpturile sale "N. Bălcescu" și "Autoportret". Tot în localitate mai sunt "Țăranca din Muscel" și grupurile statuare de la Cimitirul Flămânda și de la intrarea în stadion. Din patrimoniul Muzeului de Artă din Constanța fac parte patru lucrări realizate de Constantin Baraschi: "Faun" (1938), "Tors", "Extaz" și "Portret George Enescu". Tot în Constanța se
Constantin Baraschi () [Corola-website/Science/307088_a_308417]
-
plutași pe Bistrița, peisaje cu priveliști din muntele Pleșele Holdei, Grințieșu sau Căboile. A pictat și hore de prin satele de la poalele Ceahlăului (1937). Dintre lucrările pe care le-a făcut la Broșteni se remarcă: "Pe Bistrița" (1905) - cu trei țărănci care folosesc năvodul; "Păstrăvi" (1906) - două picturi; "Piatra Holdiței" (1905); "Moara din Broșteni" - două picturi 1905 și 1906; "Cu cofele" (1906) - două tărănci tinere care cară apă de la fântâna satului; "Atacul gâștelor" (1908); "Moara" - 1908, 1914, 1916; "Cu oile" (1916
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
folosesc năvodul; "Păstrăvi" (1906) - două picturi; "Piatra Holdiței" (1905); "Moara din Broșteni" - două picturi 1905 și 1906; "Cu cofele" (1906) - două tărănci tinere care cară apă de la fântâna satului; "Atacul gâștelor" (1908); "Moara" - 1908, 1914, 1916; "Cu oile" (1916) - o țărancă cu un miel în brațe, care merge cu o turmă de oi pe malul unei ape; "La Gura Holdiței" (1912) - o țărancă cu fuiorul pe malul unei ape. Octav Băncilă a creat la Broșteni o serie de tipologii umane cum
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
tinere care cară apă de la fântâna satului; "Atacul gâștelor" (1908); "Moara" - 1908, 1914, 1916; "Cu oile" (1916) - o țărancă cu un miel în brațe, care merge cu o turmă de oi pe malul unei ape; "La Gura Holdiței" (1912) - o țărancă cu fuiorul pe malul unei ape. Octav Băncilă a creat la Broșteni o serie de tipologii umane cum au fost Moș Grigore, și țărani nevoiași, cum a fost Lupu Erhan care a fost folosit ca model pentru marea compoziție "Înainte de
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
acceptat acest concept, revista „Vatra” devine și un precursor al curentelor ideologice și culturale de la „Sămănătorul”. George Sfetea propunea un format de copertă executat de către pictorul Nicolae Grigorescu, cu care el mai colaborase. Propune un model după tabloul în ulei „Țărancă cu oile la poiană” în care să apară și un semănător. În final, se acceptă o copertă cu o țărancă torcând, în dreapta semănătorului, și cu aceiași simbolistică pe care pictorul o gândise pentru îmbrăcăminte. Desculță, simbolizând viața de la țară, cu
Sămănătorul () [Corola-website/Science/307761_a_309090]
-
format de copertă executat de către pictorul Nicolae Grigorescu, cu care el mai colaborase. Propune un model după tabloul în ulei „Țărancă cu oile la poiană” în care să apară și un semănător. În final, se acceptă o copertă cu o țărancă torcând, în dreapta semănătorului, și cu aceiași simbolistică pe care pictorul o gândise pentru îmbrăcăminte. Desculță, simbolizând viața de la țară, cu fustă neagră peste genunchi, cu ie și cârpă albă, combinația alb-negru fiind specifică portului popular sibian, ungurenesc, combinezon și brâu
Sămănătorul () [Corola-website/Science/307761_a_309090]
-
fost adoptat de regele Ferdinand I, sceptrul nefiind utilizat în România. . În mod simbolic, buzduganul i-a fost oferit lui Ferdinand I de către poporul român în 10 mai 1920. Pe acest buzdugan, în partea superioară, sunt reprezentate patru statuete de țărănci în costume naționale. Ele reprezintă România (regatul vechi), Transilvania, Basarabia și Bucovina. În vârful buzduganului se regăsește capul acvilei cruciate. Carol I și Carol II au folosit ca simbol al puterii bastonul de mareșal în locul buzduganului. Bastonul purtat de aceștia
Însemnele regalității române () [Corola-website/Science/306723_a_308052]
-
a Mariei (născută Gheorghe), membri colectiviști din 1951, la GAC "Steaua Roșie" din comuna natală. avea patru frați și surori: Alexandru Gheorghe (sudor, angajat la ICIL București, membru de partid din 1958), Stanca Roler (țesătoare, membră de partid), Ioana Popa (țărancă), Teodora Dîrvăreanu (utemistă, încadrată în Miliție, la Serviciul evidența populației). Până la 17 ani a locuit și muncit la câmp, cot la cot cu părinții. Din 1946, s-a mutat în București, unde s-a angajat muncitoare necalificată la Imprimeria Chimicală
Lina Ciobanu () [Corola-website/Science/308340_a_309669]
-
mai mult din frumusețea peisajului românesc și de a cunoaște cât mai adânc sufletul omului simplu, trăind în mijlocul naturii, în acord cu ritmurile secrete ale trecerii anotimpurilor. În realizarea figurilor de sfinți, artistul s-a inspirat din chipurile țăranilor și țărăncilor din satele vecine, din cele ale călugărițelor de la mănăstire sau ale vizitatorilor. Istoricii de artă presupun că pictura murală „Proorocul Daniil” ar fi de fapt un autoportret al artistului. Între anii 1858-1860, Grigorescu a pictat interiorul bisericii într-un stil
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
său, Shrek este deranjat de un măgăruș aflat pe fugă. Acesta scăpase câteva clipe mai devreme din mâinile oamenilor lui Farquaad, care, la vederea căpcăunului, dau bir cu fugiții. Drept recunostință și mai ales de frica soldaților și respectiv a țărăncii care vroise să îl vândă, Măgărușul se ține scai de noul protector, spre disperarea singuraticului și tăcutului Shrek. În seara aceleiași zile, Shrek se trezește invadat de sute de alte creaturi de basm, toate căutând refugiul în mlaștina căpcăunului. Pentru
Shrek () [Corola-website/Science/307452_a_308781]
-
ofițer de honvezi și-l lovește cu pumnul pe notarul Pălăgieșu, reprezentantul statului dualist. În cele din urmă, Apostol își regăsește credința în Dumnezeu și bucuria de a trăi și, revenit pe front, își găsește un refugiu în dragostea pentru țăranca unguroaică Ilona Vidor. Faptele sale devin iraționale, nemaifiind izvorâte dintr-un fundament rațional sau dintr-o reacție patriotică, ci dintr-o obsesie religioasă și umanitară, dintr-o dorință de iubire și de eliberare. Personajul își însușește un umanitarism naiv de
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
dinainte, după cum ele surâdeau cu bucurie sau cu tristețe. iar vorbele lor ingenue mă făceau să văd aievea dansuri de nimfe." Dacă d-l Corot ar consimți să ucidă o dată pentru totdeauna nimfele cu care își populează pădurile, înlocuindule cu țărănci, l-aș iubi peste măsură.Știu că acestor frunzișuri delicate și acestei atmosfere înrourate și surâzătoare li se potrivesc creaturi diafane, visuri vaporoase. Tocmai de aceea sunt tentat să-i cer maestrului o natură mai umană, mai viguroasă."" ""Un tablou
Jean-Baptiste Camille Corot () [Corola-website/Science/302071_a_303400]
-
agricolă și industria“. În 1940, Ion Antonescu, care preluase puterea în România, i-a cerut pictorului Costin Petrescu să-l elimine din frescă pe fostul rege Carol al II-lea, devenit indezirabil. În locul fostului rege, Costin Petrescu a pictat alegoria țărăncilor reprezentând provinciile României Mari reunite: Vechiul Regat, Transilvania, Basarabia și Bucovina. Deoarece în pictură apăreau și personaje anonime, simbolice, țărani, copii etc., autoritățile comuniste au ignorat faptul că două din țărăncile alegorice, reprezentând Basarabia și Bucovina, nu mai făceau parte
Ateneul Român () [Corola-website/Science/302719_a_304048]
-
indezirabil. În locul fostului rege, Costin Petrescu a pictat alegoria țărăncilor reprezentând provinciile României Mari reunite: Vechiul Regat, Transilvania, Basarabia și Bucovina. Deoarece în pictură apăreau și personaje anonime, simbolice, țărani, copii etc., autoritățile comuniste au ignorat faptul că două din țărăncile alegorice, reprezentând Basarabia și Bucovina, nu mai făceau parte din România și nu au intervenit pentru modificarea picturii. În perioada 21-23 februarie 1948, în clădirea Ateneului Român a avut loc Congresul de unificare a PCR cu PSD și formare a
Ateneul Român () [Corola-website/Science/302719_a_304048]
-
-lea. Pentru cuplul imperial, căsătoria este un paliativ: împăratul nu are în vedere că tatăl miresei este arivistul rege Leopold al II-lea. Împărăteasa o găsește pe Stéphanie prea tânără și urâtă (o va porecli mai târziu "cămila hidoasă" sau "țăranca flamandă"). Cei doi soți sunt într-adevăr nepotriviți, Rudolf este un tânăr seducător în timp ce mireasa lui, nu prea feminină, are încă un trup de copil. Unicul lor copil, Arhiducesa Elisabeta Marie de Austria, s-a născut la 2 septembrie 1883
Prințul Rudolf al Austriei () [Corola-website/Science/302930_a_304259]
-
al III-lea, căsătorit cu principesa Victoria, fiica reginei Victoria a Marii Britanii. Elena s-a născut la 2 mai 1896 la Atena. În copilărie a fost crescută de o guvernantă engleză (Miss Nicholls) și a avut drept servitoare pe o țărancă Rosa, care avea să îi rămână în serviciu decenii întregi. Din copilărie a purtat porecla Sitta, consecință a încercărilor fratelui ei mai mic Alexandru de a pronunța cuvântul englezesc sister (). Copilăria și-a petrecut-o în Atena, vlăstarele familiei regale
Regina mamă Elena () [Corola-website/Science/303742_a_305071]
-
În anii cincizeci este vizitat din ce în ce mai des de pictori de peste ocean. Din această perioadă datează, printre alte opere, celebrul tablou intitulat "Culegătoarele de spice" (1857) (reprezentând un aspect al mottainai-ului). Critica reproșează artistului că a avut curaj să înfățișeze trei țărănci cărora li s-a permis să adune spicele rămase pe câmp după recoltă și este acuzat de un realism exagerat de radical. Alți critici apreciază în schimb meticulozitatea autorului în elaborarea temei, descoperind inițierea unei noi tendințe în artă. Millet
Jean-François Millet () [Corola-website/Science/304098_a_305427]
-
recoltă și este acuzat de un realism exagerat de radical. Alți critici apreciază în schimb meticulozitatea autorului în elaborarea temei, descoperind inițierea unei noi tendințe în artă. Millet a zugrăvit cu un talent incontestabil munca și oboseala fizică a acestor țărănci. În planul al doilea al tabloului se desfășoară secerișul, la care nu iau parte personajele principale din pictură, dovadă a nedreptății vieții țărănești. În 1867, cu ocazia Expoziției Universale, are loc și expoziția sa retrospectivă. În 1870, din cauza războiului, se
Jean-François Millet () [Corola-website/Science/304098_a_305427]
-
bucata de teren. El are grijă de caii cuconului Leon, prinzându-i și apoi lăsându-i liberi pe cei doi găzari care, într-o noapte furtunoasă, intraseră în grajd cu intenții necinstite. Temându-se de insistența jandarmului Ion (Gheorghe Dinică), țăranca Ruxandra (Ioana Pavelescu), fiica fostului răsculat Vasile Țigău mort în temniță și care era nemăritată deși avea vârsta de 25 de ani, îl roagă pe Manlache s-o ia de nevastă. Fostul ocnaș acceptă și cei doi trăiesc împreună. Nemulțumită
Osînda (film) () [Corola-website/Science/312639_a_313968]
-
reluând astfel subiectele sale de succes. Tehnica folosită dă posibilitatea artistului de a pune în evidență pe pânză vibrațiile sentimentului. Lucrările mai cunoscute ale lui Grigorescu sunt: „Mocan”, „Vatra la Rucăr”, „Evreul cu Gâsca”, „Case la Vitré”, „Andreescu la Barbizon”, „Țărancă torcând”, „Întoarcerea de la târg” sau seria de autoportrete. Absolvent al Școlii de Belle-Arte din București, acesta predă timp de șapte ani la Buzău fără a prevede viitorul său ca pictor. În pictură debutează mai întâi cu subiecte modeste, naturi moarte
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
arte frumoase din București și Iași, apoi de la München și Paris. Camil Ressu este inspirat de lumea satului, realizând compoziții încărcate de pitoresc și sentimentalism. Picturile sale oferă prospețime și realism, înfățișând țăranul român și lumea lui („Cosaș odihnindu-se”, „Țărănci din Vlaici”). Studiind arta populară, acesta își îmbogățește paleta coloristică, renunțând la obișnuitele brunuri și griuri în favoarea unei cromatici pline de puritate. Pe lângă universul rural, Camil Ressu abordează și lumea citadină a intelectualilor și artiștilor, realizând portrete pline de lirism
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]