1,197 matches
-
i prea ierarhizate, de �idealul� american [64:58]. Dac? orient?rile (�n special metodologice) ale sociologiei americane se bucur? de un statut privilegiat �n jum?țațe de lume, concep?ia comunist? a ?tiin?elor sociale se impune �n cealalt? jum?țațe. Dar clivajul nu este total totu?i: pe de o parte, pentru c? g�ndirea marxist? este foarte vie �n numeroase ??ri occidentale (Germania, Italia, America Latin?), �n timp ce �n anumite ??ri din Est g�ndirea sociologic? �?i p
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ă ajungă la vecinul Furnică, să împrumute niște făină de grâu, pentru că se apropia paștele. Când cobora, iată se întâlnește cu Simion, copilul înfiat de unchiul. Avea vreo zece ani, dar era mereu pus pe șotii. Am să te sperii, țațo, i-a zis el lui sora mea, și a scos drept demonstrație a adevărului capsa explozivă de la un cartuș, care se mai găseau încă pe toate marginile de drum. Și nici una, nici două, s-a așezat în mijlocul drumului, a scos
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
pe ea, isi zicea în gând, încercând să-și găsească cu greu scuze pentru cele întâmplate. Începuse deja să frecventeze Cercul Militar, acolo toate discuțiile se înregistrau, dar asta nu-i împedica pe ofițeri să bârfească toată ziua că niște”țațe,” cum le zicea lăură. Într-o zi unul dintre ei a întrebat-o dacă nu vrea să plece în Algeria, iar ea și- a dat seama de ce neapărat în Algeria și le-a răspuns sec că problema Algeriei este deja
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
ca și când ar fi fost legate direct de măruntaiele ei amorțite, Nastia privea în gol. Era modul ei de a plânge. Pe uscat, mai rău decât dacă ar fi vărsat torente de lacrimi. Madam Segal zise smiorcăindu-se: "O piază rea, țața asta." Și cât a fost conștient, nu a încetat să ceară să fiu chemată la căpătâiul lui. "De ce nu i-au spus că nu ești aici?" Unii voiau să mă cheme, și pe urmă alții... "Ca să te mai demoralizeze oleacă
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
de trei ori și aș fi cerut (!) să nu i se dea premiu lui [D] etc. (de parcă motivele care m-ar fi determinat la o asemenea posibilitate ar fi avut vreo justificare în limita bunului-simț, de parcă eu aș fi o țață!!), eu care am o lipsă de stimă istorică pentru premii și concursuri în POEZIE! Dar [D] a făcut o afirmație care te privește și pe tine. Transcriu din penultima scrisoare primită de la Adrian: "Cuiva într-o scrisoare în țară se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
Augustin Buzura spunea foarte clar niște lucruri în acest sens, parcă în "Viața studențească"! Nu te supăra pentru că prietenia noastră depinde acum de un fir, dar trebuie să mă înțelegi că nu suport să fiu discutat și răstălmăcit ca o țață. Și că de aceea doresc o explicație loială! Toate cele bune! Aurel Dumitrașcu Borca, 10 noiembrie 1981 Bună, dragul meu! Îți mulțumesc pentru cele două epistole, pentru ce scrii în ele! Aveam nevoie de aceste cuvinte nu pentru a mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
mîhnit. De cînd a început școala. Nu mai sînt la școala unde predasem pe trim. I, ci la cea unde am "ființat" în ultimii doi ani. La școala aceasta nu m-am simțit deloc bine, din cauza pseudo-intelectualilor din cancelarie, niște țațe "superbe". Eu n-o să mă simt niciodată bine între oameni plați, dar cu tupeu. Vezi, țăranii, cei simpli îți dau o liniște imensă, ei sînt țărani, ei știu aceasta, și-s frumoși așa. În timp ce leprele care zic că-s "profesori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
amintesc uneori contrariat cît de nebun și păcătos ai fost într-o zi (anchetat de Securitate, dorind să se sinucidă în fîntîna casei lui Aurel Dumitrașcu, scriind epistole din ce în ce mai rar, izolîndu-se de lumea literară n. red.), dar nu-s o țață pentru a putea trece peste tot ce ne leagă de atîția ani. Deci, nu mi se pare că e ceață-ntre noi. Depinde cum privești și tu. Îți mulțumesc pentru urări! Da, am 30 de ani și-s bun de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
din istorie nemernicii, nu mai găsești un disc, nu mai găsești un afiș, la radio se șterg înregistrările, numai dacă amintești de el, ți-am spus, și poți avea probleme. Ce frumoasă este viața, Când ești prost și chior ca țața Și ajungi din potcovar În guvern, subsecretar ! Ce frumos e când vin rușii Și îți spun din dosul ușii Cum să vorbești cum să taci Și pe apostolul să faci ! (...) Ce frumos e să ai ceafă Și de la soviete leafă
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Lucy Brăiloiu și o soră a ei de tată, căreia Îi zice Maria Millo, cu care eu sunt puțin rudă. Mama ei a fost soră cu col. Dubert, soțul sorei mamei mele. Cea mai mică din fetele pr. V. Șoldănescu: Țața Aglaia, profesoară de desen la Iași. D-na Brăiloiu este f.f. bolnavă. Are zilele numărate. Nu primește pe nimeni. O Îngrijește Însă Maia Millo, care de asemenea este greu de văzut acuma. Dacă se face timpul frumos și dacă vei
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
și cu ginerele său dascălul Gheorghe Gavrilescu și cu Vasile Ștefănescu crâșmar și mare gospodar și cu Ion Stoleriu, învățător în Burdujeni și frate cu Neculai Stoleriu. Iar de la Râșca a venit Bădia Grigorița fratele soacrei mele cu soția sa Țața și cumnatul meu Toader V.Porcariu. Iar de la Văratic a venit, Țața Melania cea frumoasă, singură, că bărbatul ei Bădia Ionescu n-a putut veni că era buhaiul maicilor de la Mănăstirea Varatic. Bădia Grigoriță a venit și cu domnișoara Popescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
și mare gospodar și cu Ion Stoleriu, învățător în Burdujeni și frate cu Neculai Stoleriu. Iar de la Râșca a venit Bădia Grigorița fratele soacrei mele cu soția sa Țața și cumnatul meu Toader V.Porcariu. Iar de la Văratic a venit, Țața Melania cea frumoasă, singură, că bărbatul ei Bădia Ionescu n-a putut veni că era buhaiul maicilor de la Mănăstirea Varatic. Bădia Grigoriță a venit și cu domnișoara Popescu o cumnata a sa. Ne-am cununat religios în biserica din Boboiești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
puie în sân. Cu banii ceia a cumpărat Eugenia farfurii, că nu aveam. Toți erau voioși și bucuroși, numai eu stam încrestat de parcă nu știam ce-i aceia ! Am dansat și eu și totdeauna lângă mine se prindea în joc Țața Melania de la Varatic. O băgat de samă treaba asta Eugenia mea. Și luni dimineața ne-am încarcat în cele 2 sănii și am plecat spre Bogata, dar ne-am oprit la școală la Costică Tacu și Maria. Și când am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
lacrimile pe obraz și soacră mea și socru meu, pentru că Eugenia a fost o fată cuminte și foarte harnică și foarte mult i-a ajutat la treabă și pe măsa și tatsu. Pe mine și pe Eugenia ne-a luat Țața Melania în sania ei. Pe Eugenia lângă ea și pe mine în fața lor până în Târgu Neamț. Acolo ne-am întâlnit cu bădia Ionescu bărbatul Țaței Melania. Era îmbrăcat foarte frumos ca un boer. Săniile le-a tras la dascălul Popescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
la treabă și pe măsa și tatsu. Pe mine și pe Eugenia ne-a luat Țața Melania în sania ei. Pe Eugenia lângă ea și pe mine în fața lor până în Târgu Neamț. Acolo ne-am întâlnit cu bădia Ionescu bărbatul Țaței Melania. Era îmbrăcat foarte frumos ca un boer. Săniile le-a tras la dascălul Popescu (indescifrabil) lui bădia Grigoriță Florescu. Iar cu toți afară de Eugenia, ne-am dus la crâșma lui Stain și-am băut vin. Am pornit din Târgu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Se dansau pe atunci: horă frumoasă, brâe săltărețe și mazurci furtunoase și mai ales valsuri celebre de Johan Straus, nu fâțâituri ca acum, de parcă-s bolnavi de ducăsă pe pustii. De la Boboești a venit soacră mea preuteasa Aglaia. De la Văratic Țața Melania singură, el Ionescu n-a venit că era buhaiul Mănăstirii Văratic. De la Boboești a venit Costică Tacu cu Maria, Vespasian, Cuța. De la Târgu Neamț, Țața Eugenia cu bădia Petru Anton, foarte bun gospodar, dar foarte răutăcios față de țața Eugenia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
de ducăsă pe pustii. De la Boboești a venit soacră mea preuteasa Aglaia. De la Văratic Țața Melania singură, el Ionescu n-a venit că era buhaiul Mănăstirii Văratic. De la Boboești a venit Costică Tacu cu Maria, Vespasian, Cuța. De la Târgu Neamț, Țața Eugenia cu bădia Petru Anton, foarte bun gospodar, dar foarte răutăcios față de țața Eugenia. Lui Dtru Savinescu învățător, coleg de clasă cu mine și mare hoț, parcă nu era ficior de popă ci de șătrar. I-a furat o blăniță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Văratic Țața Melania singură, el Ionescu n-a venit că era buhaiul Mănăstirii Văratic. De la Boboești a venit Costică Tacu cu Maria, Vespasian, Cuța. De la Târgu Neamț, Țața Eugenia cu bădia Petru Anton, foarte bun gospodar, dar foarte răutăcios față de țața Eugenia. Lui Dtru Savinescu învățător, coleg de clasă cu mine și mare hoț, parcă nu era ficior de popă ci de șătrar. I-a furat o blăniță și căciula. Soacră mea i-a furat hamul de pe un cal. Nouă nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Marița lui T.V.Purcaru. Satu Râșca are și români, dar mai mulți îs țigani care au fost robi la Mănăstirea Râșca, hoți și foarte periculoși. Așa a fost nunta Floricăi celei prea frumoase a lui bădia V.Grigoriu și a țaței Elionora. Și primăvara în luna Martie ne-am trezit cu o scrisoare de la Dtru Ungureanu cumnatul meu: "Veniți mâne la Râșca, că-i înmormântarea Floricăi a lui dl. Brigadir Silvic Vasile Grigoriu ". Și ne-am dus călări, că aveam două
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
10 copii, nu-i lucru de șagă și toți să ocupe funcții mari. Din 10 copii și 2 părinți = 12, eu am cunoscut: 1.-Pe Alecu Ștefănescu, tatăl lor. 2.-Ghiță Ștefănescu, institutor de elită în Iași în casă la țața Natalia și bădia Matachi Florescu, fratele soacră-mea. 3.-Zoe Ștefănescu, institutoare de rară frumuseță dar fără noroc, s-a măritat după un advocat care a orbit și o bătea. Am cunoscut-o în casă la Stahu în Fălticeni. 4
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
care Elena Ceaușescu fusese însoțitoare de onoare, unde ea s-a manifestat cu atitudini destul de grobiene, comparativ cu atitudinile bine studiate ale soției liderului sovietic, părintele perestroicăi și glaznosti-ului. În sinea mea, regretam că trebuia să recunosc superioritatea rusoaicei față de "țața leana", atât în firescul comportamentului, cît și în atitudinile protocolare. La finele anului 1984, după șase luni de activitate la Protocolul M.A.E., îmi făceam o succintă trecere în revistă, care nu era deloc lipsită de interes: contribuisem la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
asta? În față tot bulevardul, cât vezi cu ochii numai fapte de viață. Acolo, nu în cărți. De fapt, cam așa este dacă e să fim realiști, dar sunt lucruri care nu trebuie spuse nici măcar în șoaptă. Mai erau și țațele satului, alte personaje, spitalagioaicele care se obișnuiseră cu atmosfera de aici. Știau cât iau doctorii șpagă, cum s-o plasezi. Cui. Că și el e surd. Doctorul. De-aia e mai omenos. Sau fraier. Pentru mulți, doctorul adevărat nu stă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
fost înmormântat. Mi-am dat seama că soarele era la fel de puternic ca în vis. Acei oameni necunoscuți de la masă dădeau de înțeles că el deja se afla acolo peste foarte multe țări. După eșecul descinderii la Farmacist, am mers la țața Anicuța: - Bă, tace o gură, tac mai multe! Mergi pe burtă, puteam să deduc, scandalul se va stinge de la sine, pentru că e imposibil să nu apară o altă bârfă mai ofertantă. Țața Anicuța nu era deloc străină de amploarea pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
După eșecul descinderii la Farmacist, am mers la țața Anicuța: - Bă, tace o gură, tac mai multe! Mergi pe burtă, puteam să deduc, scandalul se va stinge de la sine, pentru că e imposibil să nu apară o altă bârfă mai ofertantă. Țața Anicuța nu era deloc străină de amploarea pe care o luase ecoul cărții mele. Era ceea ce îi spunea și numele, o țață. Ceea ce m-a deranjat întotdeauna la o țață nu e neapărat faptul că te bârfește, că vorbește despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
deduc, scandalul se va stinge de la sine, pentru că e imposibil să nu apară o altă bârfă mai ofertantă. Țața Anicuța nu era deloc străină de amploarea pe care o luase ecoul cărții mele. Era ceea ce îi spunea și numele, o țață. Ceea ce m-a deranjat întotdeauna la o țață nu e neapărat faptul că te bârfește, că vorbește despre tine. Că-ți pune în cârcă fapte de a căror existență nu ai cunoștință. Nu asta e enervant. În fond, în acest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]