1,282 matches
-
mitropolit, 143 Dracinschi, Manasie, 252 Dragoș, voievod, 10, 13 Drechsel, feldmareșal, 75, 104 Drechsler, Johann, 199 Dubayet, Aubert, 265 Dumitraș, agă, 105 Dürfeld, consilier aulic, 76 Dușan, Ștefan, 15 Duțu, Alexandru, 25, 26, 34, 211 E Ecaterina a II-a, țarină, 49, 79, 110, 356, 379 Edroiu, N., 205 Ellrichshausen, general, 57 Emandi, Emil I., 162, 163, 165, 166, 168 Emin, Effendi, 54 Engel, Johann Christian, 13, 14, 27, 295, 450 Enzenberg, Karl baron von, 38, 47, 48, 55, 60, 70-78
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Au nevoie și de pace, adică solul să fie - cum se spune - ogor negru. Ceea ce nu prea se Întâmplă căci, de prin secolul al XVII-lea, am introdus grâul de toamnă, mai productiv, dar mai Îndelung ocupant și secătuitor al țarinii. E vorba de interpretarea dată de tine datinilor de Anul Nou. Și ai dreptate plasându-l dintotdeauna iarna, la solstițiu, nu cum cred alții. Adică toamna - Întruchipată de seara Ajunului - se ară, iarna - odihna de noapte a gospodarului care nu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
aparținea domeniului strict al raporturilor ruso-turce, Țara Moldovei fiind înlăturată abuziv din orice combinație în domeniu. Această intenție a Rusiei a fost sesizată încă din anul 1770, de către Voievodul Țării Moldovei, care a încercat din răsputeri s-o contracareze, solicitând Țarinei Ecaterina a II-a, prin memoriul din 16 aprilie 1770, ca în cazul în care Bugeacul, acel teritoriu românesc va fi eliberat, să fie restituit Țării Moldovei așa cum era de drept. Primul pas către statornicirea ideii că la Dunărea de
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
mai rămânea calea armelor, căreia Rusia era dispusă să-i dea curs. Prilejul a fost oferit de izbucnirea războiului dintre Rusia și Împărăția Otomană, în anul 1787. Planul de campanie prezentat de feldmareșalul Piotr Aleksandrovici Rumianțev a fost aprobat de Țarina Ecaterina a II-a în iunie 1788, plan în care se afla, printre altele, „pătrunderea imediată în provinciile otomane din Basarabia (adică Bugeacul), pentru a le ocupa și a putea obliga Poarta Otomană să accepte pacea în orice condiții”. Iată
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
ajunsesem mărișor, prin clasele a IV-a ori a V-a, prinsesem a umbla cu oile, de când se lua omătul, primăvara și până prin noiembrie, toamna târziu, când cădeau primii fulgi. Umblam cu oile, cât era ziulica de lungă. Colindam toată țarina din jurul satului, până hăt departe. Umblam zi de zi cu un prieten de nădejde, Ursu. Un câine mare, ciobănesc, vrednic, zdravăn, puternic, cu blana albă cum îi helgea și cu două pete negre în frunte și pe gât. Era în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
celofan, am umplut și-o sticlă cu apă proaspătă din fântână și, haida, la drum. De la Probota la Sirețel, erau vreo 12 kilometri pe de-a dreptul, pe cărări. Am coborât în vale, printre livezile gospodarilor, am străbătut pădurea, apoi țarina și satul Heci, am trecut linia ferată, podul cel mare peste Siret, am luat-o pe ulița principală a târgului Lespezi odinioară, în perioada interbelică, plin ca stupul, cu o fabrică de sticlă, cu dughene, carmangerii și un iarmaroc, unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
învăț mai mult, să iau o notă mai mare, să îmi păstrez bursa. Și-n vreme ce părinții umblau la câmp, la cules porumbul, la tăiat și pus în glugi strujenii, la cărat și așezat fânul în stoguri plecând în țarină dis de dimineață și întorcându-se odată cu noaptea, frânți de oboseală eu mă căzneam cu latina ca Trăsnea cu gramatica, citind, notând, făcând scheme, traducând, repetând și, uneori, învățând pe de rost, cât era ziulica de lungă, încât seara cădeam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
D-na Ludmila Bulat, din Chișinău, originară dintr-un sat de dincolo de Bug. Ea descrie crâmpee din viața satelor românești de peste Bug regiunea Kirovograd. Prin politica rusă de colonizare a stepelor nelocuite, la chemările dar și măsurile aspre din timpul țarinei Ecaterina a II- a (1762 - 1796) au fost colonizați țărani din ținuturile basarabene - Lăpușna, Orhei, Soroca. În perioada sovietică, În anii 1924 - 1930 emigranții au beneficiat de școli cu limba de predare după programele Republicii Moldovenești. După acest interval o
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
ideea unirii Moldovei cu Țara Românească sub conducerea lui Stanislav August Poniatowski 226, curtea țaristă intuia necesitatea unei înțelegeri cu Austria în vederea rezolvării favorabile a acestei probleme. Acesta era și scopul întrevederii de la Moghilew, din 30 mai 1780, în timpul căreia țarina încerca să-l convingă pe monarhul austriac de oportunitatea înființării, cu scopul păstrării echilibrului de forțe în această zonă, a două state independente. Primul, condus de Marele Duce Constantin, trebuia să aibă capitala la Constantinopol și urma să fie compus
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Julius Leberstr. 9, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Arad, str. Predeal nr. 4 A, bl. 2 C, sc. B, ap. 56, județul Arad. 570. Feyh Iboica, născută la 31 ianuarie 1962 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Țarina Ioan și Elisabeta, cu domiciliul actual în Germania, 42651 Solingen, Unter St. Clemens nr. 13, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Timișoara, str. Popovici Banateanu nr. 25, județul Timiș. 571. Herbert Ioan-Gavris, născut la 21 aprilie 1964 în localitatea Beclean
HOTĂRÂRE nr. 184 din 18 martie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123615_a_124944]
-
59, județul Brașov. 706. Gruber Antoaneta, născută la 15 iulie 1963 în localitatea Oradea, județul Bihor, România, fiica lui Popescu Ioan și Antoaneta, cu domiciliul actual în Germania, 83301 Traunreut, Nettunoallee 10, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Caransebeș, Str. Țarinei, bl. A, sc. A, ap. 6, județul Caraș-Severin. 707. Gottschling Annerose, născută la 22 aprilie 1975 în localitatea Cisnadie, județul Sibiu, România, fiica lui Gottschling Kurt și Rosemarie, cu domiciliul actual în Germania, 75365 Calw, Leipnizstr. 17, cu ultimul domiciliu
HOTĂRÂRE nr. 184 din 18 martie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123615_a_124944]
-
de vară,/ Când singur glas de greieri și tânguirea rară/ A buciumelor triste pe dealul depărtat/ Mai tulbură măreața tăcere. Dinspre sat,/ Ce doarme-n fundul văii, sub umbră de stejari,/ Un zgomot nu se-nalță. Pe codrii solitari, / Pe țarinile-ntinse, cu palida ei rază/ A nopților duioasă stăpână priveghează/ Și frunzele-s de aur, izvoarele de argint/ Când străbătând lumina-i prin negrul labirint/ Al crengilor pădurii, poiana cea pustie/ Desfășură molatec decor de feerie./ Aprinse de lumină sunt
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
dintre Nistru și Bug, prin pacea de la Iași, din 1791, cea mai amplă colonizare cu elemente românești dincolo de Nistru. Atât de mulți erau românii în Transnistria, încât, împărăteasa Ecaterina a II-a numea noul teritoriu anexat „Moldova nouă”, iar favoritul țarinei, Potemkin, cerea ca vărul său să fie numit episcop în Transnistria, pe motivul că știe limba moldovenească. Despre numărul populației românești de dincolo de Nistru părerile sunt împărțite: recensământul sovietic din 1939 înregistra 260.023 români, iar cercetătorii problemei, Ștefan Ciobanu
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
pe care-l știau: romanus-rumân-român. Denumirile de moldovean, muntean, ardelean, dobrogean etc, sunt nume regionale, după regiunile istorice locuite, și numai interesele politice de cucerire și stăpânire au putut scoate la iveală un popor moldovean și o limbă moldovenească. Chiar țarina Ecaterina a II-a, în intenția de a-și permanentiza stăpânirea asupra Țărilor Române, a elaborat un plan al unui „Regat al Daciei” format dintr-o Moldovă cu hotarele recunoscute încă de Petru cel Mare, și o Muntenie tot la
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
să se vaite? Dar tu te vaiți. Frumos îți șade! Toată lumea a văzut cireșul rupt. Dacă te-ai vedea rupt și jupuit în fața satului? După mustrare, părintele a slobozit din strânsoare, iar omul s-a ridicat; era chiar paznicul de țarine. Or mai avea oamenii încredere în tine să te pună paznic la holde? Părintele n-a spus nimănui. Dar a spus-o paznicul prietenilor lui și așa a aflat tot satul. Și toți știau că dacă faci o prostie și
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Țăranul român nu este speculantul de lângă oraș, nici bișnițarul răsărit din lumea hoților și criminalilor, căruia i s-a dat atestat de comerciant în aceste vremuri în care cei răi se ajută unii pe alții. Țăranul român tânjește deocamdată după țarina lui, la hotarul CAP-ului, dar nu mult. Gheorghe și Ion se vor ridica să-și bea libertatea din ciuturi și să-și pună sărutul pe frunți, pe icoane, pe toate ce slobode-i ies înainte, așa cum i-a văzut
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Ici-colo, apăreau smocuri de iarbă neagră, și o sumedenie din plantele acelea mici, galbene, care prind muște, dar și flori purpurii și albe, amintind de miniaturale orhidee. Două perechi din specia uliul șopârlelor populau văzduhul albastru. Dincolo de mlaștini se întindeau țarini, cline de deal împestrițate de oi răzlețe, fâșii întregi de muștar de câmp, care captau soarele în uriașe pete de aur scânteietor. Risipite pretutindeni, vilișoare lăsate în paragină, cu acoperișul smuls, năpădite de răscoage, bălării și fluturi; am descoperit chiar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Colojoara Stefania-Silvia, născută la 19 iulie 1976 în localitatea Bocșa, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Mânzat Mihai-Gheorghe și Elenă, cu domiciliul actual în Austria, 8295 St. Johann în der Haide 28, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Caransebeș, Str. Țarinei bl. 7, sc. C, ap. 15, județul Caraș-Severin. 114. Grunvald Victor-Aliosa, născut la 27 iunie 1968 în localitatea Suceava, județul Suceava, România, fiul lui Peter Heintz și Eufrozina, cu domiciliul actual în Germania, 84130 Dingolfing, Stettinerstr. 1, cu ultimul domiciliu
HOTĂRÂRE nr. 680 din 17 august 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130056_a_131385]
-
359. Veitschegger Marinela-Monica, născută la 5 septembrie 1976 în localitatea Caransebeș, județul CarasSeverin, România, fiica lui Meca Ion și Hodovici Silvia, cu domiciliul actual în Austria, 8605 Kapfenberg, Werk-VI str. 14, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Caransebeș, Str. Țarinei bl. 11, sc. A, et. 1, ap. 8, județul Caraș-Severin. 360. Lillin Nicolae, născut la 28 noiembrie 1967 în localitatea Homorod, județul Hunedoara, România, fiul lui Maris Iosif și Ana, cu domiciliul actual în Germania, 72555 Metzingen, Daimlerstr. 8, cu
HOTĂRÂRE nr. 942 din 13 octombrie 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130880_a_132209]
-
Timiș. 221. Aivanoai Ramona, născută la 20 ianuarie 1978 în localitatea Caransebeș, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Victor și Sandita, cu domiciliul actual în Austria, 4600 Wels, dr. Armingstr. 64/4, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Caransebeș, Str. Țarinei bl. A3, sc. A, ap. 18, județul Caraș-Severin. 222. Trip Nicolae, născut la 18 ianuarie 1940 în localitatea Albești, județul Bihor, România, fiul lui Dumitru și Floare, cu domiciliul actual în Austria, 1200 Viena, Karajangasse 17/23, cu ultimul domiciliu
HOTĂRÂRE nr. 464 din 9 mai 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134686_a_136015]
-
14, 25 și 33 din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 40/1999 privind protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinația de locuințe, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 241/2001 , excepție ridicată de Cornelia Daniela Țarina în Dosarul nr. 4.394/C/2001 al Curții de Apel Timișoara - Secția civilă. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate
DECIZIE nr. 185 din 25 iunie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14, 25 şi 33 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 241/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143575_a_144904]
-
14, 25 și 33 din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 40/1999 privind protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinația de locuințe, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 241/2001 , excepție ridicată de Cornelia Daniela Țarina. În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia arată că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/1999 contravin prevederilor art. 114 din Constituție, deoarece "o ordonanță de urgență a Guvernului nu poate intra în vigoare dacă în prealabil publicării
DECIZIE nr. 185 din 25 iunie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14, 25 şi 33 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 241/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143575_a_144904]
-
a dispozițiilor art. 33 din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 40/1999 privind protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinația de locuințe, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 241/2001 , excepție ridicată de Cornelia Daniela Țarina în Dosarul nr. 4.394/C/2001 al Curții de Apel Timișoara - Secția civilă. 2. Respinge, ca fiind neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 și 25 din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 40/1999 privind protecția chiriașilor
DECIZIE nr. 185 din 25 iunie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14, 25 şi 33 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 241/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143575_a_144904]
-
Sibiu. 167. Dragomir Maria, născută la 4 iunie 1960 în localitatea Petrila, județul Hunedoara, România, fiica lui Bratoveanu Gheorghe și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 8044 Graz, Tannhofweg 43/4, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Caransebeș, Str. Țarinei bl. 11, sc. A, ap. 14, județul Caraș-Severin. 168. Ban Dana-Sanda, născută la 18 septembrie 1979 în localitatea Ludus, județul Mureș, România, fiica lui Tunsu Alexandru și Marioara-Silvia, cu domiciliul actual în Austria, 4020 Linz, Schiffmannstr. 8, cu ultimul domiciliu
HOTĂRÂRE nr. 862 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144262_a_145591]
-
Giurgiu. 34. Aivanoai Victor, născut la 10 martie 1953 în localitatea Iași, județul Iași, România, fiul lui Ioan și Dobriță, cu domiciliul actual în Austria, 4600 Wels, Dr. Armingerstr. 64/4, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Caransebeș, Str. Țarinei bl. A3, sc. A, ap. 18, județul Caraș-Severin. 35. Aivanoai Sandita, născută la 29 noiembrie 1957 în localitatea Slobozia Conachi, județul Galați, România, fiica lui Florea Alexandru și Ana, cu domiciliul actual în Austria, 4600 Wels, Dr. Armingerstr. 64/4
HOTĂRÂRE nr. 660 din 20 iunie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română a unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143327_a_144656]