2,322 matches
-
mai ales, din vase cu aburi, de viceamiralul Sir James Dundas 391. După ridicarea asediului Silistrei, trupele ruse, în număr de 80 - 100 000 de oameni, s-au repliat pe Dunăre, între Giurgiu și Turtucaia, spre a asigura retragerea armatei țariste din Țara Românească, dar aliații, în urma unor consfătuiri cu Omer Pașa, nu s-au decis să pornească în urmărirea lor, așteptând hotărârea finală a cabinetului de la Viena privind intrarea armatei austriece în Principate 392. În acel moment, la 9 iulie
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
altfel, de acest fel în cursul evacuării Principatului muntean 409. La mijlocul lunii iulie, comandamentul rus, cu generalul Gorceakov, a părăsit Bucureștii, fiind în curând urmat de comisarul extraordinar și plenipotent al Principatelor, baronul Budberg, cu ariergărzile și restul administrației militare țariste. Martor ocular al acestor evenimente, apreciatul medic de origine franceză, Carol Davila, fost "oberștabdoctor", adică șeful Serviciului Sanitar militar al Țării Românești, dar destituit sub administrația rusă de ocupație, îi scria, la 23 iulie/4 august, bunei sale prietene și
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
focarul în Dobrogea și la sud de Dunăre și, în sfârșit, asupra Transilvaniei, între august-septembrie 1855, cu focarele provenind din centrul Europei și Țara Românească. Totodată, în timpul ocupației ruse au apărut mai mult cazuri sporadice de holerină, afectând atât trupele țariste, cât și pe localnici. În Dobrogea au fost afectate de holeră trupele otomane, dar mai ales contingentele din corpul expediționar francez, decimate de virulenta epidemie din iulie-septembrie 1854. Oricum, populația din Țara Românească, Moldova și Transilvania a suferit destul de puțin
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
alt mister pentru el: de ce unii oameni din sat vorbeau rusește, deși trăiau în România și, de ce Basarabia, nu doar Moldova ș-atât?! Se lămurise oarecum, abia la Școala Normală. În anul 1812, când Napoleon începuse campania împotriva Rusiei, guvernul țarist încheiase la 28 mai pacea de la București, prin care îi revenea partea de est a Moldovei dintre Nistru și Prut, pe care a anexat-o sub denumirea de Basarabia. Mai înainte, ,,Basarabia” se numea doar o mică parte din sudul
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
între Nistru și Marea Neagră, cu cetățile Chilia și Cetatea Albă - ținutul Bugeacului. În mai 1812, Poarta Otomană smulgea Moldovei jumătate din teritoriul său, oferindu-l Rusiei ca recompensă pentru acceptarea condițiilor de pace. După 1812, tranzacțiile între Poarta Otomană, Rusia țaristă și Imperiul Habsburgic, au continuat. Prin pacea de la Adrianopol din 14 septembrie 1829, încheiată în urma războiului ruso-turc, Rusia a anexat și Delta Dunării, cu Insula Șerpilor, frontiera fiind stabilită pe brațul Sfântu’ Gheorghe. Această situație s-a menținut până în
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
conturat „politica pașilor mărunți”, a fost Înlocuită ideea sprijinului extern cu doctrina ”prin noi Înșine„ a apărut practica punerii marilor puteri În fața faptului Împlinit, Unirea și independența continuau să fie obiectivele majore ale Întregii mișcări. Marile imperii absolutiste ale vremii, țarist, habsburgic și otoman se bazau În politica lor de forță contra mișcărilor de eliberare din centrul și sud estul Europei, pe armată, scut al regimurilor de ocupație militară impuse. Anglia - cea mai mare putere industrială și colonială, apărătoare a integrității
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
România, Serbia, Muntenegru. România primise cu bucurie consacrarea independenței sale, prin noul act internațional dar nu accepta atentatul la integritatea sa teritorială, Întrucât prin Încălcarea Convenției din aprilie 1877, Îi erau luate cele trei județe din sudul Basarabiei, și trupele țariste În retragerea lor din Balcan,i staționau pe teritoriul său; totodată interdicția, pentru micile state riverane, de a dispune de marină militară la Dunăre, nemulțumea statul român. Pacea de la San Ștefano a neliniștit, marile puteri și În special Anglia și
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
1919-1920), a triumfat principiul naționalităților. MAREA UNIRE DIN 1918 Realizarea României Mari, prin unirea Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei cu Vechiul Regat a fost rezultatul acțiunii Românilor În conjunctura favorabilă de la sfârșitul primului război mondial, când dispăreau de pe harta Europei Imperiul Țarist și cel AustroUngar. Unirea cu Regatul României a acestor teritorii a fost posibilă În contextul afirmării pe plan internațional a principiului autodeterminării și a celui al naționalităților. Aplicarea acestor principii de către români s-a realizat În mod diferențiat de la o
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
a fost unul din cele „14 puncte” ale programului propus de președintele american W. Wilson la Conferința de Pace de la Paris (1919-1920). o aplicarea acestui principiu a permis constituirea a noi state naționale în urma dezmembrării unor imperii: Imperiului Austro-Ungar; Imperiului Țarist. s-au format astfel: Austria, Cehoslovacia, Ungaria, Polonia, Estonia, Letonia, Lituania, Finlanda, Regatul Sârbo-Croato-Sloven (Iugoslavia din 1929); România și-a desăvârșit unitatea națională prin unirea Transilvaniei, Bucovinei și Basarabiei cu Vechiul Regat (1918). -După primul război mondial naționalismul a luat
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
dar cu efecte antisociale, care au dus la înmulțirea acțiunilor revendicative; o aceste partide au dominat scena până la marea criză economică din 1929-1933. -După primul război mondial în Europa Centrală și de Est, a avut loc: o prăbușirea marilor imperii: țarist, otoman, austro-ungar; o apariția unor state cu regim liberal-democratic. -Consolidarea sistemului democratic depindea de rezolvarea a două probleme: o agrară; o constituțională. au fost rezolvate parțial prin elaborarea unor legi care prevedeau: desființarea marii proprietăți în schimbul unor despăgubiri; redistribuirea pământului
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
politică a Țărilor Române în sec. XVIII a. ”Problema orientală” cadru pentru emanciparea românilor După asediul Vienei (1683), s-a accentuat decăderea Imperiului Otoman iar ”problema orientală” a dobândit un nou conținut. -În sec. XVIII concurența dintre habsburgi și Imperiul Țarist, pentru moștenirea ”omului bolnav” al Europei (Imperiul Otoman), a generat războaie care au marcat sud-estul continentului și au determinat Imperiul Otoman la importante cedări teritoriale: o teatrul acestor războaie a fost de cele mai multe ori teritoriul Principatelor Române, pe care un
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
a stabilit anexarea Olteniei și a Banatului de către Imperiul habsburgic; 1739 Pacea de la Belgrad stabilea retrocedarea Olteniei către Țara Românească, Banatul rămânând la habsburgi; 1775 Bucovina a fost anexată de Austria; 1812 Pacea de la București stabilea anexarea Basarabiei de către Imperiul Țarist. Această conjunctură a oferit elitelor românești posibilitatea să acționeze pentru modificarea statutului internațional al Principatelor, având ca fundal proiecția statului modern român. b. Caracteristicile regimului fanariot ( 1711 / 1716 1821 ) -Sec. XVIII românesc a fost cunoscut și sub numele de secolul
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
istorice, identificată prin: o apariția primelor semnelor concrete ale modernizării; o afirmarea conștiinței naționale și necesitatea realizării unității politice. -Elita politică constituită în “Partida națională” a indentificat modalitățile potrivite pentru emanciparea națiunii române din teritoriile aflate sub dominație habsburgică și țaristă și a statelor românești din zona extracarpatică: o au fost adresate numeroase memorii marilor puteri aflate în conflict cu Poarta, prin care se solicita modificarea statului politico-juridic al principatelor: 40 de memorii cereau înlăturarea domnilor fanarioți; 10 memorii cereau obținerea
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
fanariot al Țării Românești (Alexandru Suțu), Tudor a guvernat țara timp de câteva luni, după care a devenit conducătorul unei revoluții îndreptată împotriva dominației străine; a încercat o colaborare cu Alexandru Ipsilanti, conducătorul Eteriei (societate secretă organizată pe teritoriul Rusiei Țariste, la Odessa, care avea ca scop eliberarea grecilor), semnând cu acesta o Convenție militară pentru înlăturarea dominației otomane; deoarece Rusia Țaristă și-a retras sprijinul promis revoluției grecești, Tudor a încercat o apropiere de Poartă prin încriminarea exclusivă a fanarioților
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
îndreptată împotriva dominației străine; a încercat o colaborare cu Alexandru Ipsilanti, conducătorul Eteriei (societate secretă organizată pe teritoriul Rusiei Țariste, la Odessa, care avea ca scop eliberarea grecilor), semnând cu acesta o Convenție militară pentru înlăturarea dominației otomane; deoarece Rusia Țaristă și-a retras sprijinul promis revoluției grecești, Tudor a încercat o apropiere de Poartă prin încriminarea exclusivă a fanarioților. Eteria a considerat acest lucru ca fiind o trădare. -în 1821 în cadrul mișcării revoluționare din Țara Românească, au fost elaborate o
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
temeiul unor noi reglementări, cunoscute sub numele de Regulamente Organice. 2. Regulamentele Organice și domniile regulamentare Regulamentele Organice, au fost elaborate de două comisii de boieri români, la Iași și București, care au lucrat sub supravegherea reprezenrantului puterii protectoare, Rusia Țaristă: au intrat în vigoare în: decembrie 1831 în Țara Românească; ianuarie 1832 în Moldova. o au așezat statul pe principii moderne, stabilind: principiul suveranității poporului; principiul separării puterilor în stat; bugetul de stat; înființarea de instituții moderne: tribunale, corpul de
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
teritoriilor românești din Imperiul Habsburgic într-un “ducat autonom”, cu recunoașterea drepturilor națiunii române; programele revoluționare de la Brașov (“Prințipiile noastre pentru reformarea patriei”12 mai 1848) și Cernăuți (“Petiția Țării” 20 mai 1848) au cerut: înlăturarea Regulamentelor Organice; înlăturarea protectoratului țarist; unirea și independența românilor. -Concepția despre stat și instituțiile sale, despre drepturile și libertățile cetățenești prezentă în documentele programatice din 1848, dovedește schimbarea mentalităților și receptarea ideilor occidentale. -În toate programele se cerea: suveranitatea poporului; organizarea statului pe baze constituționale
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
otomană ce a pus capăt evenimentelor revoluționare din Țara Românească, Rusia și Turcia au semnat Convenția de la Balta - Liman (19 aprilie 1849), prin care a fost reintrodus regimul regulamentar: numirea domnilor pe 7 ani, de către Poata Otomană cu avizul Rusiei Țariste, având atribuții sporite; dizolvarea Adunărilor Obstești și înlocuirea lor cu Divanuri legislative alcătuite din boieri numiți de domn; menținerea trupelor de ocupație ruso-turcești (până în 1851); au fost numiți noi domnii: Grigore Al. Ghica în Moldova; Barbu Știrbei în Țara Româneacă
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
prin unirea Moldovei cu Țara Românească, ca soluție la “problema orientală”. o datorită opoziției Austriei și Turciei, dar și poziției indecise a Angliei Tratatul de Pace de la Paris (18/30 martie 1956), a prevăzut doar: înlăturarea protectoratului singular al Rusiei țariste; menținerea suzeranității otomane; punerea Principatelor sub garanția colectivă a celor 7 mari puteri: Franța, Anglia, Austria, Rusia, Prusia, Sardinia, Imperiul Otoman; retrocedarea către Moldova a celor 3 județe din sudul Basarabiei: Cahul, Ismail, Bolgrad; consultarea populației din Principate în legătură cu unirea
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
elita politică solicitase în memoriile adresate marilor puteri, statutul de independență pentru Principatele Române. -Diferite proiecte și planuri ale revoluționarilor munteni și moldoveni, aflați în legătură cu activitatea revoluționarilor polonezi din preajma anului 1848, aveau ca obiectiv dobândirea independenței. -adversarul comun era Rusia Țaristă care, prin “articolul adițional” la Regulamentele Organice, urmărea să-și sporească controlul asupra Principatelor. -Românii considerau că s-ar fi putut realiza o înțelegere cu sultanul, pe cale pașnică, dar principala piedică în calea reformelor interne o constituia țarul. aceeași ostilitate
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
fapt care a oferit ocazia unei acțiuni politice și militare pentru obținerea independenței: o clasa politică susținea ideea obținerii independenței, dar exitau deosebiri privind căile sau metodele realizării acestui lucru: liberalii (între care I.C. Brătianu), propuneau o apropiere de Rusia Țaristă în vederea unei acțiuni antiotomane; conservatorii se opuneau, socotind că regimul garanției colective din 1856 era singurul obstacol în calea expansiunii Rusiei Țariste (formați la școlile din Germania, vedeau în slavism cea mai marea amenințare la adresa României). -În 1876 guvernul liberal
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
deosebiri privind căile sau metodele realizării acestui lucru: liberalii (între care I.C. Brătianu), propuneau o apropiere de Rusia Țaristă în vederea unei acțiuni antiotomane; conservatorii se opuneau, socotind că regimul garanției colective din 1856 era singurul obstacol în calea expansiunii Rusiei Țariste (formați la școlile din Germania, vedeau în slavism cea mai marea amenințare la adresa României). -În 1876 guvernul liberal, condus de I.C. Brătianu și M. Kogălniceanu la externe, spera să obțină independența pe cale pașnică: guvernul a adresat un memoriu Porții Otomane
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
semnat Convenția de la Budapesta care stabilea: o Rusia urma să primească sudul Basarabiei; o Austro-Ungaria primea Bosnia și Herțegovina. -La 4/17 aprilie 1877 a fost semnată Convenția de al București între România și Rusia, care stabilea: o trecerea armatei țariste prin teritoriul românesc în drum spre Dunăre; o traseul stric pe care urmau să se deplaseze trupele, ocolind capitala; cheltuielile deplasării erau suportate de Rusia; statul român punea la dispoziția armatei țariste căile ferate, drumurile și serviciile de poștă și
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
România și Rusia, care stabilea: o trecerea armatei țariste prin teritoriul românesc în drum spre Dunăre; o traseul stric pe care urmau să se deplaseze trupele, ocolind capitala; cheltuielile deplasării erau suportate de Rusia; statul român punea la dispoziția armatei țariste căile ferate, drumurile și serviciile de poștă și telegraf; Rusia se angaja să respecte legislația și integritatea statului român; prin faptul că Rusia se angaja să respecte integritatea teritorială a statului, Convenția reprezenta un moment important al afirmării României. -După
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
27 iunie 1877 armata rusă a trecut Dunărea fiind sprijinită de vasele românești: “Rândunica“, “Ștefan cel Mare“, “Fulgerul” și “România“, care au bombardat flota turcească. -La începutul lunii iulie s-a creat o situație dificilă ca urmare a respingerii armatelor țariste în fața Plevnei, condusă de generalul Osman Pașa (Plevna era un sistem de fortificații format din 14 redute, în cadrul cărora erau mobilizați 50.000 de soldați și ofițeri otomani). Marele duce Nicolae, fratele țarului, care comanda armata rusă pe frontul din fața
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]