4,715 matches
-
în contrast puternic cu fața arsă de soare. Deși era ușor adus de spate și se mai împuținase la trup, se vedea că e bine clădit și fusese un bărbat puternic la viața lui. Purta haine din pânză de in țesută în casă și, atârnată de gât, avea o traistă mare. Moșneagul se sprijinea într-un toiag lustruit de atâta purtat în mâini. Bătrânul, care îi văzuse și el, ridicase toiagul deasupra capu lui, apropiindu-se de ei. Prinsese să vorbească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Slava Domnului. În frunte Îl purtau pe Ioan, cuviosul păstor; cu mîinile Împreunate a rugă Își șoptea o rugăciune simplă, atît de dragă Domnului; apoi urma Malhus cel cu lunga-i barbă cînepie, Îl Înfășuraseră și pe el cu straie țesute În fir de aur, iar imediat venea legănat ca-ntr-o luntre, pe umerii vînoși ai purtătorilor săi, el, Dionisie. Oare și ăsta fusese tot vis? Și atunci văzu capetele rase chilug ale tinerilor pe ai căror umeri se odihnea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
nici patru ani de la arestarea sa (după o Încarcerare măsluită), Racikovski va ajunge director-adjunct al Siguranței Statului de la Petersburg, ca deja În anul următor să fie numit șef peste toate serviciile secrete, avînd sediul la Paris. La prima vedere, rețeaua țesută de el se va lăbărța pe harta Europei absolut haotic, pînă În clipa În care-i descopereai arhitectonica perfectă: Paris-Geneva-Londra-Berlin. O Încrengătură (conturată pe hartă chiar În biroul său) se extindea peste masivul Ural pînă la Moscova și Petrograd, „asemenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
pusă în așa fel, încât învelește și bărbia, nimică în jurul gâtului, pe corp o cămașă lung brodată în partea superioară, de-a lungul cusăturilor cu lână pestriță, în jurul mijlocului purta o fustă - șorț - (era de fapt o catrință -n.a.) țesută din lână neagră cu dungi roșii. N-am știut ce altă denumire să dau acestei din urmă îmbrăcăminte, căci totul constă dintr-un șorț lat de trei până la patru picioare, legat în jurul șalelor, așa încât capetele să se încalece într-o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de tors, dar în Filipeni nu se cunoșteau și era prea complicat. Din foșalatul lânii, rezultau firele groase, aspre, părul, care era torsă și se foloseau ca fire de urzeală, iar în absența acesteia, se folosea urzeală de cânepă la țesut covoare, de exemplu. Pentru haine din stofa țărănească numită pănură - „aba” - era necesar datul la piuă, instalație acționată de forța apei care împâslea stofa, o îndesea prin batere cu niște ciocane de lemn, pregătind-o pentru croit și cusut. Până la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Dobrogea, unde li s-a dat mai mult pământ: „șesături lucrau femeile în casă, pregăteau urzeala și bătătura, urzeau și puneau stativele. șeseau pânăză de cânepă, de in și de bumbac, precum și de lână pentru hainele groase de iarnă. Mai țeseau covoare, lăicere, velințe, preșuri. Aristița Știrbu-Driță lasă mărturie, în legătură cu îmbrăcămintea că, în cea mai mare parte, se lucra în casă, din in, cânepă, lână. Hainele se coseau tot de mână, până târziu. La fel, bluzele, cămășile femeiești și bărbătești, fustele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
bine și celelalte le comandau îmbrăcămintea (bluze, fuste, cămăși cu flori - pui, catrințe); astfel, unele femei, ajutate de îndemânarea lor câștigau din lucru de mână. Materialele de făceau în casă, dar mai mult se cumpărau de la târg. În casă se țeseau sumane, lăicere, covoare, velințe, țoluri cadril cu model în pătrate etc. în ce privește portul național, Aristița Știrbu (Driță) ne spune că, pentru femei, era alcătuit din cămașă înflorată, pui-flori, care se coseau în cruci, catrințe în loc de fuste care aveau câmpul negru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
bocanci, ghete, ciuboțele cu bunghi (nasturi), casânci, barize, scurteici, unele îmblănite cu piei de vulpe sau numai garnisite pe margini.” Prin anii 50 ai secolului trecut se mai purta costumul popular: cămașă cu altiță, catrință din lână, învârstată, bârneț (bete) țesută din lână, în picioare opinci, osete albe, ațe negre, după cum ne-a mărturisit Maria Ignătescu. încă din perioada interbelică, după mărturiile și fotografiile existente se poate observa un amestecă între portul popular și diferite alte obiecte de îmbrăcăminte cumpărate din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au renunțat la vechiul port. Am apucat s-o văd pe bunica mea, Domnica Ignătescu (1875-1953) purtând cămașă lungă din cânepă și in, acoperită de la brâu și josă de catrința maro cu roșu în dungi și încinsă cu bârnețe (bete) țesute din lână. Acum nu mai poartă nimeni, tineretul nici n-ar ști dacă nu ar vedea costumul popular purtat de echipele de dansuri populare. Prin lăzile de zestre, cei care le mai au, nu le-au aruncat, se păstrează încă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ca pe momente fundamentale în viața socială, care impresionau comunitățile umane, fiind atribuite unor forțe superioare înfățișate în diverse chipuri, în form antropomorfă sau zoomorfă. Nașterea a avut dintotdeauna un impact emoțional supra comunităților, în jurul acestui fenomen, considerat un miracol, țesându-se scenarii magico-religioase și ritualuri de fertilizare pentru familie și pentru participanți la nașterea și renașterea vieții. În familie, nașterea era așteptată de soți și de bunici, de toate rudele, dar în special de mamă, care, dacă nu făcea copii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
măritat. Însă până la pețit și măritat, fata trebuia să-și facă zestre, care, an de an, se făcea clit pe lada de zestre sau pe patul din „casa cea mare”, ajungând până-n pod. Fata învăța să împletească, să coase, să țese, să facă mâncare și curățenie. Dacă nu știa toate „muncile”, intra în gura satului și nu scăpa de sfichiurile celor „răi” ani de zile, până când era uitată. Fata de măritat trebuia să coase cu măna ei, să „înflorească” o cămașă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
contura Într-un crîmpei de umbră Întins peste caldarîm, inertă. Slaba clipire de chihlimbar a jarului unei țigări i se reflecta În ochi. Era Îmbrăcată În culori Întunecate, cu o mînă adîncită În buzunarul jachetei, cealaltă Însoțind trabucul care Îi țesea o pînză de păianjen din fum albastru Împrejurul profilului. Mă urmărea În tăcere, cu chipul ascuns În contralumina felinarelor. Rămase acolo preț de aproape un minut, fumînd cu nepăsare, cu privirea fixată Într-a mea. Apoi, cînd se auziră clopotele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
O lecție pentru viitor: deschiderea către elitele străine este una dintre condițiile succesului. Anvers, 1500-1560: ora tiparului Mai întâi, pe la 1500, a venit vremea Anversului. Având o bogată zonă agricolă și dezvoltând creșterea oilor, a căror lână locuitorii Anversului o țes, timp de vreo 200 de ani, acest oraș comercializează pânzeturi flamande, sare din Zeelanda, cuțite englezești, sticlă flamandă, metale din Germania, în schimbul produselor din Orient. Orașul nu are decât 20 000 de locuitori când, pe la 1450, devine principalul loc de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
o simplă enclavă. Rusia va face toate eforturile pentru redobândirea unui statut mondial și va considera că se află în prima linie a confruntărilor cu Islamul și China; pentru a se apăra împotriva vecinilor, ea se va reînarma și va țese o rețea de alianțe militare în funcție de rețeaua sa de conducte de petrol și gaze naturale. în Europa Occidentală, Germania și Franța și-ar putea regăsi fiecare ambițiile regionale, dacă Uniunea Europeană nu va fi în stare să canalizeze rivalitățile. Brazilia va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
voi povesti soției mele ce spune scrisoarea, iar dumneavoastră, dragul meu șef de cabinet, veți face probabil același lucru, soția dumneavoastră se va uita la dumneavoastră ca la un erou, soțiorul drag care cunoaște secretele și urzelile pe care le țese statul, care știe să se învârtă în cercurile sus puse, care respiră fără mască mirosul putred al canalelor de scurgere ale puterii, Domnule președinte, vă rog, Nu faceți caz, cred că nu sunt atât de rău precum cei mai răi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
taverna lui Ceccherino În fiecare noapte. Dante Încuviință cu un zâmbet zeflemitor. Nu era pentru prima oară când auzea acel nume. Și nu era singurul punct de genul acesta. Orașul se umpluse de locuri unde, discret, se petreceau Întâlniri, se țeseau relații indecente, se pervertea trupul pe care Natura și-l ridicase ca templu al său. - Mda, se pare că numele orașului nostru e tot mai cunoscut În lume și pentru asta, nu doar pentru calitatea țesăturilor. - Dar nu sunt toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
convulsivă. Simțea cum crește În el dezgustul față de tot ceea ce vedea. Tocmai atunci, Însă, Îi atrase atenția ceva anume. Necontenit, mici grupuri se formau sau se destrămau ca și când niște mesageri drăcești ar fi umblat permanent de la o masă la alta, țesând urzeala Răului. Într-un colț al mesei celei lungi În schimb, un grup de patru muștrii rămăsese cufundați Într-o ciudată apatie. Păreau indiferenți la scârbavnica exaltare a cărnii izbucnită de jur Împrejur. Ședeau potoliți, vorbind În șoaptă, Îndeletnicindu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
totul altceva. Se bucură pentru cât fusese de prevăzător atunci când pusese În siguranță mecanismul. Între timp, reflecta furibund. Meșterul Alberto nu făcuse parte din complot, și totuși moartea sa era, cu siguranță, legată de urzeala misterioasă pe care cineva o țesea la Florența, ceva În legătură cu marele Împărat. Și, În mod cert, cu mecanismul pe care victima Îl reconstituise. Dar asasinul nu căutase nimic În laborator, semn că știa deja că mașinăria nu se mai afla acolo. Prin urmare, de ce ucisese? Exista
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
zdrențuite și o mulțime de trofee de cerbi și de mistreți morți și împăiați - bătrânul era un vânător înrăit - pe care fiul, care făcea să cadă capete, dar detesta să le vadă, pusese să fie aduse aici, la grămadă. Păianjenii țesuseră deasupra nenumărate pânze ce dădeau întregului ansamblu o patină antică, asemeni celei a sarcofagelor și misterelor egiptene. Pentru a împodobi casa după marea lucrare, un decorator venise special de la Bruxelles. Primul locatar sosi de îndată ce se terminară lucrările. Șase luni mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
bancă. Anii trecură. Viața lui Destinat părea să urmeze un ritual neschimbat, între palatul din V., cimitirul unde mergea în fiecare săptămână la mormântul soției sale, și Castelul în care locuia, închis, ca și invizibil, retras din lume, fapt ce țesea în jurul lui un veșmânt de austeră legendă. Înainta în vârstă, dar rămânea același. Cel puțin în aparență. Același om sobru care îți dădea fiori, aceeași tăcere densă ca un secol ale cărui clipe fuseseră toate bine întrebuințate. Dacă voiai să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
al său era Marie. Încă un detaliu. Și aici mă opresc. Când spun „mă opresc“, știu că asta ar trebui să fac. La ce folosește tot ce scriu, aceste rânduri înghesuite ca gâștele iarna, toate aceste cuvinte pe care le țes fără să le văd? Zilele trec, și eu mă îndrept spre masa mea. Nu pot spune că asta-mi place, dar nu pot spune nici că-mi displace. Ieri, Berthe, care vine de trei ori pe săptămână să mai scuture
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
trebuie să-i trimită: Brazii albi Unde am fost fericită altădat N-am să mă mai întorc nicicând. Timpul a șters aproape totul A ridicat bariere din oasele mele de lut. De ele se vor lovi vorbele tale... Timpul a țesut mortul acesta În vreme ce lipseai Iar eu smulgeam Câte un ac din brazii albi Crescuți în picioarele mele. Orice poveste supraviețuiește Numai dacă nu te mai întorci nicicând Acolo unde ai fost fericit. Și atunci, dacă nu te mai duci acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
În lesă un bărbat, femeia trebuie să apeleze la ceea ce are el mai rău.“ Fraza aceasta constituia teza majorității nopților sale de nesomn și simțea că noaptea care venea avea să fie una dintre acelea. Mintea Începuse deja să-i țese variațiuni ale acestui principiu. Patimă nesătulă, gelozie violentă, dorința de a poseda, de a strivi - doar atâta mai rămăsese din marea lui dragoste pentru Rosalind, doar atâta Îi mai rămânea ca plată pentru tinerețea pierdută - calomel amar sub glazura dulce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
poruncitoare: - Deschideți, că vă spargem ușa! În intervalul de tăcere de după acest avertisment, Amory și-a dat seama că În cameră mai erau și alte lucruri, nu numai oameni... Peste forma ghemuită de pe pat și În jurul ei atârna un nimb, țesut din borangic, ca o rază de lună, pătat ca un vin vechi, stătut... ceva oribil totuși, planând difuz deasupra lor, a celor trei... Iar lângă fereastră, Între perdelele Învolburate, stătea altceva, nedeslușit, fără trăsături... ceva straniu și totuși familiar... Simultan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
spune despre mârșăviile scrise de Ieronim la adresa lui Lucrețiu? El îi reproșează - într-o formulă măiestrită, dar pe care probabil că n-o dorea atât de reușită... - materialismul fermecat. Fermecat așa cum sunt lucrurile înconjurate de o vrajă, nimbate de aurele magice țesute de vrăjitori sau vrăjitoare, acoperite de o zeamă malefică. în mod evident, legea care cere să-i reproșezi aproapelui tău ceea ce nu reușești să-ți reproșezi ție funcționează aici de minune: un sfânt creștin îi reproșează unui filosof materialist gustul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]