996 matches
-
Nu despre spectaculoasa lui biografie, nu despre tatăl mort la Auschwitz, nu despre felul în care, adolescent, a fost găsit împreună cu sora sa prin Crucea Roșie, nu despre pasiunea de a desena, de a cânta la vioară "fără partituri, muzică țigănească și romanțe ungurești, iar la serbările școlare - tangouri și valsuri englezești". Nu, pe acest bărbat falnic, lent și debordând de ironie l-aș întreba ce l-a determinta să pună la începutul cărții sale din 1983, Enciclopedia morților, aceste rânduri
Cu cine v-ar plăcea să vă beți cafeaua? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8460_a_9785]
-
Andreescu Percheziții de amploare la Ghiroda la locuința lui Georgică Cornu, supranumit și regele asfaltului din Banat, la sediul firmei Izometal, dar și la mai multe adrese din Timișoara, Târgu Jiu și Strehaia. Georgică Cornu, dar și membri ai mafiei țigănești din Strehaia sunt suspectați de evaziune fiscală în valoare de circa 60 de milioane de lei. Potrivit pressalert.ro, la Strehaia se efectuează cele mai multe percheziții, la patronii firmelor care, conform documentelor, ar fi livrat cantități enorme de marfă către firma
Georgică Cornu suspect, alături de mafia țigănească, pentru evaziune by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/39824_a_41149]
-
listă destul de lungă) sînt cam aceleași, termenul profesiei variază: "prezicătoarea Dafina", "vrăjitoarea Maria", "clarvăzătoarea Atena", "ghicitoarea Luminița" etc. Unele dintre incoerentele textelor provin din tensiunile lor subterane - de pildă, din ezitarea între a sublinia sau a nega conotațiile de mediu țigănesc, strîns legate de instituția vrăjitoriei. Nu se poate nega existența stereotipului (internațional) al țigăncii ghicitoare - persoană înzestrata cu intuiții speciale și depozitara a unor învățături străvechi. În principiu, un asemenea stereotip ar putea fi speculat pentru a conferi mister și
Anunturi magice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18153_a_19478]
-
conferi mister și autoritate profesiei. La noi, el riscă totuși să fie compromis de stereotipul etnic negativ al țiganului; în plus, e concurat de tipul folcloric - tradițional și național - al babei vrăjitoare. E semnificativ că anunțurile nu invocă identitatea etnică țigăneasca; o sugerează cel mult, prin cele cîteva nume mai stranii ale vrăjitoarelor sau ale strămoașelor acestora, sau prin fotografii. Spre deosebire de text, fotografia - acolo unde apare - se bazează tocmai pe conformitatea cu prototipul vrăjitoarei țigănci, în varianta autohtonă (cu băsma, uneori
Anunturi magice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18153_a_19478]
-
șuncă de porc - 11,35 lei/kg, de pui - 10,70 lei/kg, Praga - 16,10 lei/kg, Muntenia - 7,55 lei/kg, pizza - 8,10 lei/kg, turist - 9,60 lei/kg, mușchi filé - 17,95 lei/kg, mușchi țigănesc - 14,50 lei/kg, pastramă de porc - 16,30 lei/kg, pastramă de piept de pui - 15,40 lei/kg, de vită - 18,10 lei/kg, de curcan - 15,10 lei/kg, șunculiță țărănească - 15,80 lei/kg, ceafă de
Agenda2005-28-05-servicii comert () [Corola-journal/Journalistic/283934_a_285263]
-
Jazz a Vienne, din Franța. Pe 9 mai, Florin Niculescu a susținut, la Muzeul Național Cotroceni, un concert dedicat Zilei Europei, în care a împletit sonoritățile viorii clasice cu swing-ul gitan care l-a consacrat. Violonistul român de etnie țigănească, origine pe care și-o afirmă cu mândrie, este la ora actuală unul dintre numele cele mai mari ale jazzului manouche. In România, pentru publicul larg, el este aproape necunoscut, iar etnia romă e reprezentată nu de el sau de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6333_a_7658]
-
oraș mirific, situat în apropierea Moscovei, străjuit de sute de biserici. Am reușit însă să vizitez Kremlinul și, mai ales, Mănăstirea Danilov, sediul Patriarhiei Rusiei, aflată atunci în renovare. Am fost și la un spectacol de operă și la teatrul țigănesc. Umblînd pe Starîi Arbat încercam să mă identific cu lumea ce trecea prin fața mea. Mă simțeam destul de stingher. Visul meu era să ajung să simt sub tălpi pămîntul pe care-l părăsiseră, plecînd cîndva, în pribegie, și strămoșii mei... Pe
Cîteva gînduri despre Grigore Vieru by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/7643_a_8968]
-
Arghezi că, lepădându- se de ideile de stânga, a trecut, de fapt, în lagărul opus. Se spune că, înainte de a apela la Dvs., partidul îi ceruse lui M.R. Paraschivescu să scrie încă un articol împotriva lui Arghezi, ceea ce autorul Cântecelor țigănești ar fi și făcut. Dar s-a apreciat că acest articol al lui M.R.P. ar fi fost prea virulent. Poate fi adevărată această ipoteză? Nu pot să vă spun nimic concret în acest sens. Cum cred că am mai arătat
Sorin Toma (redactor-șef al „Scânteii“ între 1947-1960): „Articolul despre poezia lui Arghezi, l-am scris din însărcinarea conducerii superioare de partid” () [Corola-journal/Journalistic/5201_a_6526]
-
vedere, a și fost scrisă. E momentul în care Satan, aruncând o privire peste lume, vede oastea lui Mahomet gata să robească Muntenia toată... Țigănimea este înarmată de Țepeș... Întunecimea sa, Campionul forțelor răului, susținătorul Sultanului invadator. ...vede și tabăra țigănească, între Alba și Flămânda-adunată, care, după porunca domnească, acum era și-n arme îmbrăcată... Și intriga continuă: Căci Vlad Vodă locuri de moșie Le dăduse cu-această învoială Ca de acuma și dânșii să fie Oameni ca și alții cu
Tabăra țiganilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13399_a_14724]
-
că în destinul nostru de țară râvnind să fie primită în nobilul Continent, ar fi cazul, blestemați cum suntem, să fim luați, ca-n Orient, mai lejer... Zadarnic. Vom fi, vom rămâne tot ce suntem! Având un accent și mai țigănesc.
Tabăra țiganilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13399_a_14724]
-
de vedere al folcloriștilor puriști, cea mai coruptă și inautentică formă a ,înțelepciunii populare". Ce să ne mai tot ascundem după deget, folclor căzut pe mîna țiganilor. Dar Barbu Lăutarul ce era? Iar clasicul cîntec ,Bordeiaș, bordei" e o jelanie țigănească veche care azi ne produce oftaturi transportate după muzica veche a românilor. Haiducii din Clejani, taraful cu care defilăm azi, fiindcă aștia ar fi, chipurile, reprezentanți autentici ai folclorului nostru muzical, a primit această ștampilă de confirmare din străinătate, nu
Îi trimitem pe maneliști la Bug? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11020_a_12345]
-
Siminică, voce de scopit și lălăială lîncedă, avea un succes nebun la intelectuali ciupiți, pînă în '89, nu pe discurile de la Electrecord, ci pe casete clandestine în care cînta Bidineaua și alte cîteva vechi compoziții, măscăricioase, cît se poate de țigănești. Astea însă făceau parte din patrimoniu. Să mă ierte oamenii de cultură culți care mitraliază manelele, dar înainte de a le refuza, ar trebui să le și asculte.
Îi trimitem pe maneliști la Bug? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11020_a_12345]
-
treacă... Du-te bade-ncetinel... Dorul, n-ai să scapi de el... Și-oi găsi o altă fată... Să te mai iubească o dată... Că dragostea n-are leac... Decât ochii care-ți plac... Scriu acestea cu gândul la invazia de muzică țigănească de toate felurile de la noi, confundată de unii cu cântecele populare autentice. între ele fiind o deosebire atât de mare, - noblețea estetică a cântecului învecinat cu balada și zdrăngăneala trivială a manelelor, - încât ai senzația că trăiești în două țări
Pe cărare sub un brad... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11841_a_13166]
-
ro, 15.04.2008). Numele de agent prăduitoreste glosat „denunțător" sau „informator" în numeroase surse (G. Volceanov, Dicționar de argou al limbii române, 2006; 123urban.ro etc.). Al. Graur a presupus, în 1934, că verbul a prădui este de origine țigănească (din paruv-); o părere asemănătoare avea și Al Vasiliu, în 193 7, dar propunând un alt etimon (țigănescul purd-); explicațiile nu au convins întru totul, așa că problema etimologică a rămas deschisă (la lista de posibile surse adăugându-se și slavul
Prăduire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6246_a_7571]
-
de argou al limbii române, 2006; 123urban.ro etc.). Al. Graur a presupus, în 1934, că verbul a prădui este de origine țigănească (din paruv-); o părere asemănătoare avea și Al Vasiliu, în 193 7, dar propunând un alt etimon (țigănescul purd-); explicațiile nu au convins întru totul, așa că problema etimologică a rămas deschisă (la lista de posibile surse adăugându-se și slavul pradat). DEX (2009) înregistrează termenul a prădui ca argotic, cu origine necunoscută, cu sensurile „a schimba", „a denunța
Prăduire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6246_a_7571]
-
faptul că m-am născut la periferia imperiului austro-ungar". Și tot cam pe atunci nota: "Ce-ar spune taică-meu, care în timpul primului război mondial a fost deportat la Sopron, dacă m-ar vedea ascultînd la Paris, ceasuri întregi, muzică țigănească maghiară? Însă, la drept vorbind, această muzică aparține atît de organic lumii Europei Centrale din care vin, încît orice formă de reacție șovină față de ea ar fi deplasată. În sufletul meu mă simt român și ungur, poate mai mult ungur
Un jurnal al lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16786_a_18111]
-
Lugoj și de la ora 18 la Teatrul Maghiar „Csiky Gergely“ din Timișoara o reprezentație cu spectacolul „Feherlofia“ (Harap Alb). Realizat de coregraful budapestan Konczei árpád, spectacolul se adresează tuturor iubitorilor de dansuri populare, incluzând motive din folclorul maghiar, românesc și țigănesc. ( T. T.) Consultare publică Comisia Europeană a lansat invitația de participare la consultarea publică on-line pe tema licitațiilor publice electronice. Această consultare are la bază un chestionar tradus în limba română, disponibil pe Internet la www. cciat. ro/eic. Completat
Agenda2004-46-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283058_a_284387]
-
este înlocuită cu "țigan". Potrivit inițiativei legislative, care a primit un raport favorabil din partea membrilor celor două comisii, cu zece voturi "pentru" și trei voturi "împotrivă", în documentele emise de instituțiile din România cu referire la persoanele de etnie romă/țigănească denumirea utilizată va fi cea de țigan/țigancă, informează În inițiativa legislativă a deputatului democrat-liberal se mai arată că atribuirea de conotații negative la folosirea cuvântului este interzisă. Deputatul motivează necesitatea unei astfel de legi prin faptul că termenul "rom
Senatul avizează înlocuirea termenului "rom" cu "ţigan" () [Corola-journal/Journalistic/27159_a_28484]
-
din opereta „Prințesa circului“ interpretate de Honthy Hanna, albume de muzică pop-rock - Mario Dupla Kávé, Zámbó Jimmy, Balázs Pali, Republic, Bikini, Dolly Roll, Edda, Illés, LGT, Omega, opera rock „István, a király“ (vol. 1 și vol. 2), albume de muzică țigănească interpretată de Bangó Margit, Kovács Apollónia ș.a. Aici mai pot fi cumpărate casete audio neînregistrate Memorex, Sony, TDK ș.a. la prețuri cuprinse între 10 000 și 30 000 de lei/buc. și CD blank-uri de 700 MB Memorex, ThraxData ș.a.
Agenda2003-24-03-18 () [Corola-journal/Journalistic/281124_a_282453]
-
fraze care dau fiori: "pe fondul declinului de natalitate la români și maghiari și al scăderii mortalității la țigani"). În logica unei pure teorii a conspirației, toate acțiunile inamicului sunt premeditate și vizează efecte maximale: "se dorește crearea unui stat țigănesc în România". O asemenea însăilare de clișee n-ar merita să fie luată în seamă, dacă nu ar cuprinde pasaje care pot convinge un cititor neatent, dând impresia că furnizează date reale, precise. Într-o succesiune absurdă, sub aparențele unor
Rom by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7525_a_8850]
-
le cerea bani unora ca să-i publice, glumind că și doctorii, la urma urmei, luau parale cînd te duceai la ei să te opereze, ori judecătorii, pe la procese. Azi așa, mîine așa... Pînă ce, unei poete țigănci, autoarea unor versuri țigănești, i se ceruse salba de aur ce o purta la gît, în schimbul publicării, aceea dîndu-i-o pe loc, de la gît. Dețin aceasta, de la o personalitate a literaturii, în viață. Îi voi spune, dacă e contra, renunț. Deși ține strict de istoria
Amintiri cu poeți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16161_a_17486]
-
publicitar în Internet) etc. Nici bengos nu e un termen absolut specific; caracterul său argotic e mai marcat, cel puțin pentru că i se poate recunoaște relativ ușor originea, ca derivat din benga, înregistrat chiar de DEX, provenit dintr-o denumire țigănească a dracului (de unde și prezența în imprecații); bengos e deci un perfect sinonim al adjectivului drăcos, cu conotații suplimentar-exotice, dar cu aceeași tendință spre utilizare pozitivă, cu valoare admirativă. Îl găsim adesea în mesajele informale din Internet - "cel mai bengos
"Mașini supărate" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16174_a_17499]
-
ca atare de vorbitori. În privința originii sale, constatăm că s-a raspandit de mai multă vreme o explicație eronată, de circulație orală, dar care a avut destul de mult succes între nespecialiști. Conform acestei explicații, mișto nu ar fi de origine țigăneasca, ci ar proveni din construcția germană mit Stock "cu baston". Această ipoteză etimologica nu se gaseste, desigur, în dicționarele noastre etimologice, nici în cele generale. E atribuită, în genere, scriitorului Victor Eftimiu, autorul mai multor etimologii fanteziste; unii spun că
Mișto și legenda bastonului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7622_a_8947]
-
și baston, în opoziție cu mitocanii lipsiți de asemenea accesorii. Aceste explicații - prin ipoteze și scenarii contextuale - n-ar fi total irelevante dacă originea cuvîntului ar fi într-adevăr una obscură. Numai că nu este deloc așa. Explicația prin limba țigăneasca - prezenta în toate dicționarele noastre - e cît se poate de solidă, din punct de vedere al formei, al sensului și al căilor de pătrundere. Nu e cîtuși de puțin o "legendă urbană", cum o califica, pe site-ul 123urban.ro
Mișto și legenda bastonului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7622_a_8947]
-
avea doar aceste date, am putea încă presupune că mișto ar fi fost preluat în țigănește din română sau din germană (așa și cred unii, încercînd să împace legendă bastonului cu faptul evident al prezenței cuvîntului în limbajul țiganilor: "cuvantul țigănesc Ťmiștoť este o deformare a germanului Ťmit Stockť - Ťcu bastonť, elegant", România liberă, 18.08.2006). În realitate, mișto este un cuvînt vechi și stabil în limba romaní, aparținînd lexicului sau de bază. Apare înregistrat în dialectele vorbite de romi
Mișto și legenda bastonului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7622_a_8947]