2,113 matches
-
care să mă facă să tresar și gândul să prindă aripi. Am fost, în el, fericit cu Matilda, apoi nefericit. Ce vină au frumoasele lui case tencuite cu medievalele lui nuanțe de roșu stins, de galben-vernil, cu streașinile lui de țiglă și cu turlele lui cu acoperișurile din plăcuțe verzi amestecate cu altele, culoarea aurului? Micile și întortocheatele lui străzi, totdeauna bine pietruite și niciodată murdare, pe lângă trotuarele cărora, când ploua, apa susura curată la vale ca niște mici pârâiașe de
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
pe zidurile cu iederă, traversând grădina bunicilor până la țesutul cărnos al naivității mele. Eroii mei zburau prin timp, superbi și neschimbați. Pif și Hercule cădeau săptămânal de pe-acoperișuri, pentru a se ridica dezinvolt și-a continua bătaia începută cu țigle; Placid mânca dintr-un frigider parcă fără fund, garnisit cu jumări și jamboane după care îmi curgeau ochii (degeaba îi ascundea Muzo rolele de cârnați pe lampă și-n dulap); Pifou trăia într-o lume fascinantă și misterios oligofrenă, populată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
străduțe. Era ca și cum ai fi sărit dintr-un container: asfaltul se rupea, casele vechi începeau trist, abrupt, cu zidurile laterale retezate și grădinile ciobite de moloz. Îți venea să urli. Privirea se-așeza apoi liniștită pe ochiurile mansardelor. Acoperișurile de țiglă apăreau dintre copaci, coloanele și capitelurile străluceau prin iederă, brâurile din piatră albă de râu alunecau pe fațade și-n colțul irisului, împreună cu câte-un motan leneș care încerca să se cațere pe ele. Grădinile foșneau discret, puțin neîngrijite, puteai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
vegetația lui 1976: pedalam în gol, ca Bidileanu, cu pantalonii trei sferturi suflecați deasupra genunchilor, fără să avansez vreun metru. Clădirile se despicau, tencuiala cădea, zidurile zburau în cuburi de praf, lovite de bile uriașe de fontă, în timp ce acoperișurile de țiglă trosneau sub brațul macaralelor. Maidanele cu zgură și iarbă se trezeau adâncite de cupe și lame dințate, copacii secționați, grădinile tasate, apoi răsturnate ca niște ogoare aburinde. Era ca și cum un nebun se apucase să șteargă tot verdele și cărămiziul din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
în două zile se cocea totul și te trezeai cu-o pastă uscată pe jos, crănțăneau adidașii când călcai pe ea. Vara, pândeau după blocuri niște furtuni negre, cu pâlnii de apă și nori, ca-n Oklahoma; la Moroieni, zburau țiglele de pe case. Doar iernile semănau cât de cât, înotai în zăpadă până la brâu, se-oprea circulația și te uitai la oraș cum poate să și tacă. Atunci era bine, frumos, ca duminică seara, când apărea Ceaușescu la televizor și anunța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
și coborând câteva coline micuțe, pe care casele se odihneau ca niște machete de polistiren. Treceam prin cartiere nobile, ferite de furia turcilor și grandoarea dementă a Imperiului: vilele păreau bogate, dar decente, cu un singur etaj și acoperiș de țiglă, ca-n Dorobanți. Fațadele străluceau proaspăt, cu tencuiala sobră, bej sau gri deschis, și brâurile de cărămidă aparentă modificând discret monotonia culorii. În grădini sclipeau Mercedesuri bleumarin sau Volvouri laminate, culoare Sturm-und-Drang. Nu știai cine trăia acolo (ai fi putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
brâne, surplombe, tavane. Suprafața peretelui este golașă, vegetația neputând prinde decât în crăpături și pe formele de relief orizontale. Stratificația rocii poate fi orizontală, înclinată, sau verticală. Straturile pot fi înclinate către perete ca o scară sau către vale ca țiglele unui acoperiș. Roca din care este alcătuit peretele poate fi: 1. cristalină: masivul Făgăraș, masivul Retezat, munții Rodnei; 2. calcaroasă: munții Piatra Craiului, Cheile Bicazului, masivul Rarău; 3. conglomerat: munții Ciucaș. masivul Bucegi, masivul Ceahlău, Roca poate fi sănătoasă, compactă
Activităţi Sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain bike şi escaladă. by Balint Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/321_a_640]
-
depresiuni în care apa băltește. Pe alocuri corpul alunecărilor este secționat de ravene prin care se face drearea naturală a apelor subterane. Cornișa este activă sau stabilizată în funcție de stadiul de evoluție. Astfel de microreliefuri deluviale cu aspect de movile, monticuli, țiglăi, întâlnim pe versanții Dealului Țiglaele lui Baltă, Dealul Furcilor Cotnari, Dealul lui Vodă, pe versanții văii Broscăria-Ceplenița etc. Alunecările în trepte - se produc în condițiile unor versanți cu denivelări accentuate, formați din alternanțe de argile, nisipuri, uneori cu gresii și
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
First Timișoara, 2000; Mihai Vintilă, Dicționarul artei naive din România, Ed. Timpul, Reșița, 2001, pag. 60; Albumul Artă Naivă, Ed. First Timișoara, 2002, pag. 18, 19; Mihai Vintilă - Colivia cu naivi, Ed. InterGraf, Reșița, 2002, pag. 23 - 25; Erwin Josef Țigla, Germani din Banatul Montan, Ed. InterGraf, Reșița, 2003, pag. LI - LII, 135 - 138, 199 - 200; Const. Toni Dârțu, Personalități Române și faptele lor 1950 - 2000, vol. V, Ed. Casa de Edituri Venus, Iași, 2004, Dicționar întocmit cu sprijinul Academiei Oamenilor
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
2001, pag. 61, 62; Albumul Artă Naivă, Ed. First Timișoara, 2002, pag. 16, 17; Mihai Vintilă - Colivia cu naivi, Ed. InterGraf, Reșița, 2002, pag. 26, 27; Titus Crișciu - Portretul unei Doamne, Ed. Signum, Reșița, 2003, pag. 14, 15; Erwin Josef Țigla, Germani din Banatul Montan, Ed. InterGraf, Reșița, 2003, pag. 199, 200; Nicolae Sârbu - De o sută de ori Banat, Ed. Călăuza, Deva, 2003, pag. 146 - 151; Const. Toni Dârțu, Personalități Române și faptele lor 1950 - 2000, vol. V, Ed. Casa
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Cu toate acestea, ochiul atent descoperă tentația unor clarificări ale raporturilor dintre text și imagine și intenția de a prelucra mai nuanțat și mai armonic suprafețele de culoare.”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag.20) Țigla Erwin Alexandru 1988 Pictor, sculptor Născut pe 26 mai 1988 Reșița. Studii: Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș”,Facultatea de Medicină Generală. Debut 2001 Erwin Alexandru Țigla Cap de bărbat Sculptură lemn, 2001 Erwin Alexandru Țigla Ursu Neculai Pictor
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag.20) Țigla Erwin Alexandru 1988 Pictor, sculptor Născut pe 26 mai 1988 Reșița. Studii: Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș”,Facultatea de Medicină Generală. Debut 2001 Erwin Alexandru Țigla Cap de bărbat Sculptură lemn, 2001 Erwin Alexandru Țigla Ursu Neculai Pictor Localitatea: Bacău Studii: Muncitor Bibliografie și reprezentare grafică: Arta plastică de amatori și arta populară, Ed. Meridiane, București, 1983. V Vacarciuc Policarp 1906 ? Pictor Născut în anul 1906
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
1980, pag.20) Țigla Erwin Alexandru 1988 Pictor, sculptor Născut pe 26 mai 1988 Reșița. Studii: Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș”,Facultatea de Medicină Generală. Debut 2001 Erwin Alexandru Țigla Cap de bărbat Sculptură lemn, 2001 Erwin Alexandru Țigla Ursu Neculai Pictor Localitatea: Bacău Studii: Muncitor Bibliografie și reprezentare grafică: Arta plastică de amatori și arta populară, Ed. Meridiane, București, 1983. V Vacarciuc Policarp 1906 ? Pictor Născut în anul 1906, Lipcani, R.S.S. Moldovenească Studii: Mecanic auto Debut artistic - 1963
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Hlinka, Iftinchi, Dascălu, iată trei nume importante ale artei naive din România pe care dimensiunea pragmatică, valorică și artistică a propriei lor creații îi proiectează, de câțiva ani, în rândurile din față ale genului din Mitteleuropa.” „Statornicia<footnote Erwin Josef Țigla, Președintele Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, prefața vol. „Sub umbrela artei naive” footnote>, sârguința și tenacitatea cu care cei trei ne ajută să pătrundem pas cu pas în lumea lor, a visurilor reale ori imaginare, ne demonstrează din
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
First Timișoara, 2000; Mihai Vintilă, Dicționarul artei naive din România, Ed. Timpul, Reșița, 2001, pag. 60; Albumul - Artă Naivă, Ed. First Timișoara, 2002, pag. 18, 19; Mihai Vintilă - Colivia cu naivi, Ed. InterGraf, Reșița, 2002, pag. 23 - 25; Erwin Josef Țigla, Germani din Banatul Montan, Ed. InterGraf, Reșița, 2003, pag. LI - LII, 135 - 138, 199 - 200; Const. Toni Dârțu, Personalități Române și faptele lor 1950 - 2000, vol. V, Ed. Casa de Edituri Venus, Iași, 2004, Dicționar întocmit cu sprijinul Academiei Oamenilor
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
2001, pag. 61, 62; Albumul - Artă Naivă, Ed. First Timișoara, 2002, pag. 16, 17; Mihai Vintilă - Colivia cu naivi, Ed. InterGraf, Reșița, 2002, pag. 26, 27; Titus Crișciu - Portretul unei Doamne, Ed. Signum, Reșița, 2003, pag. 14, 15; Erwin Josef Țigla, Germani din Banatul Montan, Ed. InterGraf, Reșița, 2003, pag. 199, 200; Nicolae Sârbu - De o sută de ori Banat, Ed. Călăuza, Deva, 2003, pag. 146 - 151; Const. Toni Dârțu, Personalități Române și faptele lor 1950 - 2000, vol. V, Ed. Casa
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
denumirea de chioșc provine de la persani, care au dezvoltat mult ideea de construcție ornamentală în grădini. Chioșcurile sunt construcții ornamentale ușoare alcătuite dintr-un schelet din lemn sau metal care susține un acoperiș ușor din diferite materiale (stuf, lemn, metal, țiglă, ș.a.). Aceste construcții au rolul să creeze un mediu liniștit, intim, protejat de soare, dar în același timp să fie legate artistic de vegetația peisajului. În grădinile familiale actuale se optează tot mai frecvent pentru un umbrar alcătuit din elemente
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
Așezați obiectele fragile și valoroase într-un loc mai jos și mai sigur, iar vasele cu chimicale, combustibili, în dulapuri în care să nu se poată răsturna. * Verificați periodic starea locuinței, astfel încât la seisme să nu cadă cărămizi, placaje, tencuieli, țigle, ornamente etc. asupra intrării în locuință, stradă sau alei înconjurătoare. * Asigurați ușile dulapurilor cu închizători eficiente la oscilații. * Depozitați grupat, într-un loc bine cunoscut, o rezervă specială de alimente uscate și conserve, apă de băut, o trusă de prim
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
pot spori senzația de viață și care permit, prin interculturalitate, cunoașterea de sine. Cunoaștere care, din punctul lui de vedere, oferă artistului posibilitatea de a se confrunta cu Realul și cu Imaginarul pentru a accede la frumusețe. Textul Cărămizi și țigle, jurnal literar al unei călătorii În China, constituie o aplicare a acestei confruntări, În care autorul pune În practică ceea ce el numește „Exotism esențial”; sentimentele Încercate sunt descrise În lucrări extrem de diferite, ca Stele, Ode sau Escapada. Înainte, În Imemoriale
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
următoarele rînduri din incipitul descriptiv al povestirii Parfum de crizanteme de D.H. Lawrence, unde întîlnim ambele forme: („ca și cum”; „precum”): Un lujer mare de viță de vie se agăța de casă, ca și cum și-ar înfige cîrceii în acoperișul de țiglă... Ici-colo, lîngă alee, se aflau crizanteme roz, precum haine roz ce s-ar agăța de tufișuri. În acest caz nu putem să observăm aceste forme și să le interpretăm ca o îndepărtare de narațiune sau ca nesiguranță. Ambele forme introduc
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
de Construcții 17. Agregate minerale sortate pentru betoane și Departamentul Materialelor de mortare mii mc Construcții 18. Carton bitumat mii mp Departamentul Materialelor de Construcții 19. Vată minerală și produse izolatoare din vată Departamentul Materialelor de minerală tone Construcții 20. Țigle, coame și olane din argilă mii buc. Departamentul Materialelor de Construcții 21. Dopuri plută speciale mii buc. Departamentul Materialelor de Construcții 22. Plută brută tone Departamentul Materialelor de Construcții 23. Dopuri plută obișnuite mii buc. Departamentul Materialelor de Construcții ───────────────────────────────���────────────────────────────────────────────────────────────────────── MINISTERUL
HOTĂRÂRE nr. 1.031 din 18 septembrie 1990 privind balanţele materiale pentru anul 1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107300_a_108629]
-
4.78 0.209 3.66 0.273 2.12 0.472 și dalelor din cera- mică ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Fabricarea cărămizi- 358.12 0.003 37.86 0.026 6.07 0.165 4.42 0.226 2.71 0.369 lor, țiglelor și a altor produse pentru construcții ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Fabricarea cimentu- 681.80 0.001 32.23 0.031 4.73 0.211 4.01 0.249 2.59 0.386 lui ───────────────���──────────────────────────────────────────────────────────────── Fabricarea varului 736.46 0.001 32.99 0.030 5
HOTĂRÂRE nr. 587 din 14 septembrie 1998 pentru aprobarea Normelor Metodologice privind determinarea gradului de utilizare a mijloacelor fixe deţinute de agenţii economici, necesar stabilirii valorii amortizării incluse în cheltuielile de exploatare pe anul 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121766_a_123095]
-
Articolul 1 Se acordă un ajutor umanitar populației din comuna Horgesti, județul Bacău, afectată de fenomenele meteorologice din data de 22 mai 1997, constând în materiale de construcție și de reparații de case (țigle și coame, cherestea de rășinoase, carton bitumat etc.), în limita a 25 milioane lei. Articolul 2 În temeiul art. 8 alin. 4 din Legea nr. 82/1992 privind rezervele materiale naționale, cu modificările ulterioare, se aprobă scoaterea definitivă, cu titlu
HOTĂRÂRE nr. 326 din 8 iulie 1997 privind acordarea unui ajutor umanitar populaţiei din comuna Horgesti, judeţul Bacau, afectată de fenomenele meteorologice din data de 22 mai 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118508_a_119837]
-
Articolul 1 Se acordă un ajutor umanitar populației din județul Olt, afectată de fenomenele meteorologice din data de 20 iunie 1997, constând în materiale de construcții și de reparare a caselor (ciment, văr, țigle și coame, cherestea de rășinoase, carton bitumat etc.), în limita a 2,8 miliarde lei. Articolul 2 În temeiul art. 8 alin. 4 din Legea nr. 82/1992 privind rezervele materiale naționale, cu modificările ulterioare, se aprobă scoaterea definitivă, cu
HOTĂRÂRE nr. 336 din 8 iulie 1997 privind acordarea unui ajutor umanitar populaţiei din judeţul Olt, afectată de fenomenele meteorologice din data de 20 iunie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118538_a_119867]
-
Articolul 1 Se acordă un ajutor umanitar populației din județele Dolj și Teleorman, afectată de fenomenele meteorologice din perioada 20-25 iunie 1997, constând în materiale de construcții și de reparare a caselor (ciment, văr, țigle și coame, cherestea de rășinoase, carton bitumat etc.), în limita a un miliard lei (850 milioane lei pentru județul Dolj și 150 milioane lei pentru județul Teleorman). Articolul 2 În temeiul art. 8 alin. 4 din Legea nr. 82/1992
HOTĂRÂRE nr. 337 din 8 iulie 1997 privind acordarea unor ajutoare umanitare populaţiei din judeţele Dolj şi Teleorman, afectată de fenomenele meteorologice din perioada 20-25 iunie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118541_a_119870]