1,506 matches
-
golit de sens, fără semnele pe care credința le cere: Oamenii au făcut chipuri ce ziceau că-ți seamăn ție, Te-au săpat în munți de piatră, te-au sculptat într-o cutie, Ici erai zidit din stânce, colo-n așchii de lemn sfânt; Ș-apoi vrură ca din chipu-ți să explice toate. Mută La rugare și la hulă idola de ei făcută Rămânea!... Un gând puternic, dar nimic decât un gând." (Memento mori) Tragicul eminescian nu își menajează și
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Și palmele aspre iau sângerat adânc și greu Dus pe gânduri am stat lângă el privind mereu: De ce faci, tată, crucea asta când ne urci în care? Plecăm în pribegie și lăsăm stăpân pe Dumnezeu! Lacrimi mi-au căzut în așchiile de lemn, mustrare. În poarta de la drum, tata a dăltuit o cruce mare.” Și revista se ocupa chiar și de probleme de agricultură, de analiză economică. În documentarul „Proprietatea pământului și problema agrară în Bucovina de Sud”, semnat N. Făgățeanu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Spune câte silabe are fiecare cuvânt. c)Scrie toate posibilitățile despărțirii în silabe, la capăt de rând, a cuvintelor : Costache, ochelarii, cerceii, cercevele, după modelul : Costatache che d)Dictare ,, Unchiul Ichim e la marginea pădurii. Taie un trunchi de copac. Așchiile sar. Gelu aprinde un chibrit. Unchiul îi spune : -Stinge chibritul!’’ Cerințe : -subliniază cuvintele care conțin grupuri de litere; -desparte în silabe fiecare cuvânt subliniat. Pe toată durata clasei I, chiar din perioada preabecedară, elevii învață să selecteze un cuvânt dintr-
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
naște avînd o pată roșie pe el arată că mamă-sa, cînd îl purta în pîntece, a băgat în sîn arnici* roșu. Arvună Să nu întorci arvuna înapoi, că n-ai să ai noroc de ce ai vrut să vinzi. Așchie Așchiile de la tronul* mortului să se lapede pe apă. Ață Cînd o femeie coasă cămeși și ața din ac se încurcă, cel ce va purta cămeșa are să fie fudul cu ea. Cînd doi inși răsucesc o ață și unul șade jos
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ciocănitoarea bătînd în plop (mai cu seamă), nuc etc., și în casa stă pînului cu grădina e vreun bolnav, e semn că se va însănătoșa. Cioplitură Cine cioplește lemne sărbătoarea [în zi(le) de sărbă toare], i se vor arde așchiile pe piept și pe ochi. Ciorap Dacă din întîmplare încalți ciorapii pe dos, oricine ar voi să te farmece nu poate. Dacă i se dezleagă cuiva o legătoare de la colțun, apoi se crede că acela se va afla într-o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
duminecă, că-i a foc; dacă înjugi boii, faci a lup. Se crede că, dacă coasă o femeie grea dumineca, copilul ce-l va naște va fi cu limba cusută (legată). Dacă cioplești duminecă, pe lumea cealaltă îți vor arde așchiile pe piept. Nu e bine să împletești dumineca, că te tai (cu ce lucrezi). Toamna, cînd se pune varză în putini pentru iarnă, să nu se pună dumineca, căci se clocește. De cela ce se lă dumineca se zice că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Nu e bine fata să taie pui, că se face băiat. Nu e bine să mănînci căpățîna puiului, că cică omori pe tat-tău. Ca să aibă parte de ei, femeia pune puii scoși din găoace în ciur lîngă tot atîtea așchii. îi cerne peste focul din vatră, peste pragul 297 casei și zice: „Puii mei să aibă parte de cuțit, de oală și de foc!“ Apoi, cu un cuțit, taie așchiile și zice: „Cum nu văd eu pui, așa să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pune puii scoși din găoace în ciur lîngă tot atîtea așchii. îi cerne peste focul din vatră, peste pragul 297 casei și zice: „Puii mei să aibă parte de cuțit, de oală și de foc!“ Apoi, cu un cuțit, taie așchiile și zice: „Cum nu văd eu pui, așa să nu-i vază nici uliul!“ (Gh.F.C.) Să nu mănînci picior de pui, că sărăcești. (Gh.F.C.) Pupăză Dacă auzi cîntînd pupăza dimineața și ești pe nemîncate, atunci te spurcă și-ți pute
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
tolăni tomurluci - stîlp tort - pînză de casă trăgăna (a) - a tărăgăna trepădare - diaree trier - treier, treierat triță - lumînare de la Bobotează trîntitură - vînătaie troacă - copaie tronul mortului - sicriu troscot - plantă erbacee tufă - alun tulpan - pînză străvezie tureatcă - carîmbul cizmei Ț țandură - așchie țapoș - ca de țap țarcalan - cerc țarcă - pasăre țăpoi - furcă țest - capac pus peste pîine pe vatra încinsă țevie - țeava suveicii, mosor țingălău - clopoțel țoabă - specie de țînțar mic țoșcă - traistă de vînătoare U ultui (a) - a altoi uncrop - apă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
clor se răstoarnă într-un vas cu apă și se ține un timp la soare, se observă cum se desprind bule de gaz care se adună în partea de sus a balonului. Gazul adunat poate fi identificat prin aprinderea unei așchii care arde fără flacără; este oxigenul. Clorul este un gaz galben-verzui, cu miros înțepător și sufocant. El este de 2,49 mai greu decât aerul, de aceea poate fi cules în vase ținute cu gura în sus. Bromul se dizolvă
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
soluție concentrată de acid într-o capsulă mare de porțelan în nișă. Pe o placă metalică sau un carton de azbest se așează sub formă de grămăjoară cantitățile stoichiometric cântărite și amestecate. Prin încălzire într-un singur punct cu ajutorul unei așchii aprinse, amestecul se aprinde cu o răbufnire puternică datorită energiei mari degajate la combinarea elementelor. ZnS se ridică până în tavan sub forma unui nor alb. REACȚIA SE EXECUTĂ ÎN NIȘĂ!!! Prin încălzirea pe o placă metalică a amestecului omogen stoichiometric
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
Pentru a completa aspectul fizic uman, au fost realizate alte două desprinderi, care să accentueze locul ochilor. La acest nivel al desprinderilor, în placa de silex exista un nodul de calcar care a fost înlăturat și s-a introdus o așchie din os, pentru ca “ochii” să capete relief. În plus, în partea de jos a “feței” s-a realizat desprinderea unei alte așchii, pentru a marca gura feței umane. Autorii descoperirii, J.-C. Marquet, M. Lorblanchet (2000) apreciază că această plachetă
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
în placa de silex exista un nodul de calcar care a fost înlăturat și s-a introdus o așchie din os, pentru ca “ochii” să capete relief. În plus, în partea de jos a “feței” s-a realizat desprinderea unei alte așchii, pentru a marca gura feței umane. Autorii descoperirii, J.-C. Marquet, M. Lorblanchet (2000) apreciază că această plachetă din silex, cu elemente umanoide figurate, dar transformată de Om pentru a i se accentua caracteristicile antropomorfe, a devenit element al nașterii
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
Băiatul mai avea în zona toracelui, două statuete: un mamut și un cal; paralel cu lancea, piese de silex, pe o lungime de 42 cm; o altă rondelă, tot perforată, se afla lângă schelet; deasupra craniului, un alt aliniament de așchii de silex, ce denota existența unei alte lănci, de 1,70 m; peste 4.900 perle, mai mici decât ale bărbatului, dar identice, 250 canini de vulpe polară, perforați, un ac de fildeș care probabil încheia o mantie (?), un fragment
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
este exprimată. În romanul Moromeții, superioritatea personajului principal, Ilie Moromete, se manifestă și prin mânuirea abilă a ironiei în diferite situații: " Peste câtva timp, flăcăul se întoarse cu caii. <<N-am spus eu?>> reflectă Moromete din nou, ridicându-se de pe așchii și vorbind tare: - Unde vii, mă, cu ei, Nilă? îl întrebă batjocoritor. - Cum unde vin? răspunse Nilă, nedumerit. Adică da! exclamă Moromete. Treci cu ei încoa să cadă salcâmul pe ei.” Simularea prostiei este una din formele ironiei prezente în
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
În mediul tehnologic. Scopul acestora este creșterea autonomiei În funcționare, În condiții de precizie și productivitate ridicate, deci creșterea gradului de automatizare a sistemelor de producție mecanice. În cadrul sistemelor de prelucrare mecanice sunt supuse monitorizării: sculele așchietoare, formarea și ruperea așchiei, caracteristici ale fenomenelor specifice așchierii (forțe, temperatură, vibrații). În cazul proceselor de finisare a suprafețelor cilindrice interioare, prin broșare, realizarea sistemelor inteligente de monitorizare și control pornește de la unul sau mai multe din următoarele fenomene, care sunt modelate matematic: - Generarea
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Cristina HÎNCU, Luminița AGACHI () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93120]
-
un anumit interval de lungime de broșare și pentru un anumit interval al caracteristicilor materialului de prelucrat. La proiectarea unei broșe este foarte importantă stabilirea unei legături cât mai exacte Între suprafața prelucrată și golul dintre doi dinți, astfel ca așchiile să Încapă În acest spațiu. Un spațiu prea mare Între dinți mărește inutil lungimea broșei, În timp ce un gol prea mic Între dinți poate duce la ruperea broșei, din cauza blocării așchiilor În canal. La un gol prea mic Între canale va
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Cristina HÎNCU, Luminița AGACHI () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93120]
-
Între suprafața prelucrată și golul dintre doi dinți, astfel ca așchiile să Încapă În acest spațiu. Un spațiu prea mare Între dinți mărește inutil lungimea broșei, În timp ce un gol prea mic Între dinți poate duce la ruperea broșei, din cauza blocării așchiilor În canal. La un gol prea mic Între canale va rezulta și o calitate inferioară a suprafeței prelucrate. Materialele utilizate pentru executarea broșelor trebuie să aibă rezistență mecanică și rezistență la uzură ridicate, călibilitate, astfel Încât să se obțină o duritate
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Cristina HÎNCU, Luminița AGACHI () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93120]
-
de așchiere la broșare sunt mici și au valori sub 15m/min. Relativ la mediul de așchiere, pe baza celor menționate, de asemenea În prezentul capitol, se poate concluziona că utilizarea uleiului vegetal duce la mărirea unghiului de forfecare la formarea așchiei, reducând lucrul mecanic de deformare plastică și apăsarea specifică. Grosimea așchiei, care corespunde supraînălțării pe dinte az, este limitată de mărimea forțelor de așchiere și de rugozitatea suprafețelor rezultate În urma broșării. Sub grosimi de așchie de 0,05 mm apăsarea
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Cristina HÎNCU, Luminița AGACHI () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93120]
-
min. Relativ la mediul de așchiere, pe baza celor menționate, de asemenea În prezentul capitol, se poate concluziona că utilizarea uleiului vegetal duce la mărirea unghiului de forfecare la formarea așchiei, reducând lucrul mecanic de deformare plastică și apăsarea specifică. Grosimea așchiei, care corespunde supraînălțării pe dinte az, este limitată de mărimea forțelor de așchiere și de rugozitatea suprafețelor rezultate În urma broșării. Sub grosimi de așchie de 0,05 mm apăsarea specifică crește simțitor. Fenomenele fizice care apar la detașarea așchiei de către
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Cristina HÎNCU, Luminița AGACHI () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93120]
-
unghiului de forfecare la formarea așchiei, reducând lucrul mecanic de deformare plastică și apăsarea specifică. Grosimea așchiei, care corespunde supraînălțării pe dinte az, este limitată de mărimea forțelor de așchiere și de rugozitatea suprafețelor rezultate În urma broșării. Sub grosimi de așchie de 0,05 mm apăsarea specifică crește simțitor. Fenomenele fizice care apar la detașarea așchiei de către dintele broșei sunt influențate de toate particularitățile procedeului: grosimea așchiei foarte mică și lățimea așchiei mare, caracterul dublu neliber al așchierii, degajarea așchiei În
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Cristina HÎNCU, Luminița AGACHI () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93120]
-
Grosimea așchiei, care corespunde supraînălțării pe dinte az, este limitată de mărimea forțelor de așchiere și de rugozitatea suprafețelor rezultate În urma broșării. Sub grosimi de așchie de 0,05 mm apăsarea specifică crește simțitor. Fenomenele fizice care apar la detașarea așchiei de către dintele broșei sunt influențate de toate particularitățile procedeului: grosimea așchiei foarte mică și lățimea așchiei mare, caracterul dublu neliber al așchierii, degajarea așchiei În spațiul Închis al golului Între doi dinți vecini. Așchiile desprinse În timpul cât dintele se află
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Cristina HÎNCU, Luminița AGACHI () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93120]
-
mărimea forțelor de așchiere și de rugozitatea suprafețelor rezultate În urma broșării. Sub grosimi de așchie de 0,05 mm apăsarea specifică crește simțitor. Fenomenele fizice care apar la detașarea așchiei de către dintele broșei sunt influențate de toate particularitățile procedeului: grosimea așchiei foarte mică și lățimea așchiei mare, caracterul dublu neliber al așchierii, degajarea așchiei În spațiul Închis al golului Între doi dinți vecini. Așchiile desprinse În timpul cât dintele se află În lucru trebuie să intre În golul dintre dinți. Ele se
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Cristina HÎNCU, Luminița AGACHI () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93120]
-
de rugozitatea suprafețelor rezultate În urma broșării. Sub grosimi de așchie de 0,05 mm apăsarea specifică crește simțitor. Fenomenele fizice care apar la detașarea așchiei de către dintele broșei sunt influențate de toate particularitățile procedeului: grosimea așchiei foarte mică și lățimea așchiei mare, caracterul dublu neliber al așchierii, degajarea așchiei În spațiul Închis al golului Între doi dinți vecini. Așchiile desprinse În timpul cât dintele se află În lucru trebuie să intre În golul dintre dinți. Ele se adună sub formă de spirale
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Cristina HÎNCU, Luminița AGACHI () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93120]
-
de așchie de 0,05 mm apăsarea specifică crește simțitor. Fenomenele fizice care apar la detașarea așchiei de către dintele broșei sunt influențate de toate particularitățile procedeului: grosimea așchiei foarte mică și lățimea așchiei mare, caracterul dublu neliber al așchierii, degajarea așchiei În spațiul Închis al golului Între doi dinți vecini. Așchiile desprinse În timpul cât dintele se află În lucru trebuie să intre În golul dintre dinți. Ele se adună sub formă de spirale, când din materialul prelucrat rezultă așchii continue sau
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Cristina HÎNCU, Luminița AGACHI () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93120]