1,444 matches
-
a fi Etienne de Fay, care a reușit să devină professor, desenator și arhitect la Amiens (Franța, 1710). El era surd din naștere, cunoscut sub numele ,,bătrânul surd din Amiens”. Se cunoaște că a predat limbajul gestual elevilor săi în cadrul abației Saint Jean. (apud Barbu, F. Istoria comunității surzilor ,2007) footnote> Congresele, seminariile, cărțile și revistele consacrate limbajului gestual sunt destul de frecvente. Se manifestă, de asemenea, un interes sporit față de formele de manifestare artistică și culturală ale comunității de surzi. Valențele
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
folosită în Evul Mediu, Istoria francilor, care are zece cărți, este păstrată în vreo 30 de manuscrise, dintre care cele mai vechi datează de la sfîrșitul secolului al VII-lea: în special, un manuscris conținînd primele șase cărți, care a aparținut abației de la Corbie (Somme)și care este acum păstrat la Biblioteca Națională (ms.latin 17655). Redactată la mai mult de 70 de ani după evenimente, această povestire tîrzie și plină de imagini vii dezvăluie mai mult decît detaliile convertirii și ale
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
comiții vor să păstreze pe toată durata vieții lor și să transmită moștenitorilor ceea ce se numește "onoarea" de comite: funcția însăși și totalitatea bunurilor aferente acestei funcții pentru întreținerea comitelui. În ceea ce-i privește, în fața slăbirii puterii centrale, episcopii și abații, practic independenți pe pămînturile lor care au primit imunitatea, se erijează în cenzori morali și politici ai regalității. În acest context, agravat de reluarea agresiunilor venite din exterior, cele ale vikingilor și ale sarazinilor, s-au efectuat partajările carolingiene. Ludovic
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de Burgundia din 923 pînă în 936, aparțin familiei robertienilor. Învingători ai normanzilor, marchizi de Neustria, apoi duci ai francilor, ei stăpînesc cea mai mare parte a comitatelor dintre Sena și Loara și controlează ca abați laici cele mai mari abații începînd cu Saint-Martin de la Tours și Saint-Denis. Cei doi fii ai lui Robert cel Puternic devin regi: Eudes, apărătorul Parisului între 888 și 893, și Robert I, în anii 922-923. Fiul lui Robert I, Hugo cel Mare, este omul puternic
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
eliberează surplusuri care sînt negociabile și oameni care pot desfășura alte activități decît cele pur rurale. Se văd atunci înmulțindu-se noi grupări umane cu vocație comercială sau artizanală: suburbii pe lîngă vechi cetăți episcopale, tîrguri pe lîngă castele și abații. Deja numeroase în anul o mie, aceste creații, al căror ritm de întemeiere se va accelera în continuare, justifică edificarea acestor noi biserici într-un stil nou care se va numi "roman" pentru că reia anumite tradiții romane care l-au
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
care se va numi "roman" pentru că reia anumite tradiții romane care l-au impresionat atît de tare pe Raoul Glaber. Dar, pentru acest călugăr, reînnoirea nu este numai materială, ci și morală: este o mișcare vastă care, pornită cu întemeierea abației de la Cluny în 910, și a instituțiilor de *pace garantate de Biserică la sfîrșitul secolului al X-lea, ajunge, în secolul al XI-lea, la o vastă reformă a Bisericii însăși: *reforma gregoriană. Vom reveni. Să reținem totuși de pe acum
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
din 1122 pînă în 1151, prieten și principal sfătuitor al lui Ludovic al VI-lea, tutore al lui Ludovic al VII-lea, Suger devine regent al regatului (din 1147 pînă în 1149), cînd Ludovic al VII-lea pleacă în cruciadă; abația de la Saint-Denis, care este necropola regală, adăpostește însemnele regalității coroana, *flamura -, iar călugării săi, începînd cu Suger însuși care scrie Viața lui Ludovic al VI-lea cel Gros, redactează istoria oficială a regilor Franței. În sfîrșit, este epoca în care
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și de ceilalți episcopi, proclamat rege..." Richer, Histoire de France (ed.și trad. R. Latouche, Paris, Belles Lettres, 1964, II, p. 159-163). Acest discurs provine din Istoria Franței scrisă în limba latină, între 991 și 998, de un călugăr de la abația Saint-Rémi din Reims, Richer, pentru a continua Analele care, începute la Reims în secolul al IX-lea de arhiepiscopul Hincmar, se opreau în anul 882. Istoria lui Richer acoperă perioada 882-995. Ea este deosebit de vie și instructivă pentru perioada contemporană
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în alte părți, societatea feudală nu poate fi concepută fără Biserică, ce provine din ea și în același timp o transformă profund. În secolul al X-lea, Biserica se feudalizase. Mari proprietari de pămînturi și deținători de castele, episcopii și abații erau seniori feudali. În această calitate, puterile laice, considerînd nu doar bunurile ci și funcțiile ecleziastice ca pe niște fiefuri, controlau numirile în Biserică și aceasta la toate nivelele. Împărații îi alegeau pe papi. În regate, regele și marii prinți
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
peceților noastre. Făcut în anul Domnului 1248, în luna noiembrie". Trad. M. Bloch, in: G. Duby, L'Économie rurale et la Vie des campagnes dans l'Occident médiéval, Paris, Aubier, 1962, p.747-748. Acest document este o cartă provenită din abația de la Saint-Denis. Cartele constituie, alături de cronici și de alte texte narative, esențialul izvoarelor medievale. Acestea se supun în compoziția lor unor reguli imuabile, avînd la început o invocație pioasă și un salut adresat destinatarilor, urmate de o expunere de motive
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
din secolul al XIII-lea, deci foarte apropiată, păstrată la Paris, la Arhivele Naționale (LL 1157, fol. 493). Acest act dă o descriere precisă a sarcinilor care apasă pe țăranii șerbi, numiți oamenii domeniului sau mananți, depinzînd de o mare abație: formariaj, șevaj, mînă-moartă. Actul descrie și anumite consecințe ale acestei stări de dependență: interdicția de a se căsători în afara grupului de șerbi sub pedeapsa cu excomunicarea. În legătură cu eliberarea însăși se pot face două constatări: pe de o parte, libertatea acordată
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
compune din două părți: învățămintele și virtuțile lui Ludovic cel Sfînt; faptele sale de arme împreună cu povestirea cruciadei. Lucrarea nu a avut o audiență prea mare în Evul Mediu: pe atunci se prefera consultarea istoriei oficiale a domniei, scrisă la abația de la Saint-Denis. Din cele două manuscrise originale manuscrisul oferit lui Ludovic al X-lea și cel al lui Joinville însuși mai există, pentru primul, o copie executată către 1350 (Biblioteca Națională, ms. francez 13568), și, pentru cel de-al doilea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
treia. Întărirea autorității regelui se traduce și printr-un mai bun control al societății. Prin concordatul de la Bologna (1516), Francisc I și-a asigurat supravegherea clerului. Într-adevăr, de acum regele Franței face numirile în funcțiile importante, adică episcopate și abații, papa rezervîndu-și *investitura spirituală sau canonică. Regele dispune astfel de mijloacele de a-l recompesa pe cutare supus sau cutare familie pe care vrea să și-o apropie. Nobilimea continuă să se definească nu atît pe criterii de drept, cît
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
renaștere religioasă. Două opere sînt la originea jansenismului: în 1640, în Augustinus, operă postumă a episcopului Jansenius, acesta susține un *augustinism radical și ideile lui sînt răspîndite în Franța de prietenul său, abatele de Saint-Cyran și adoptate de călugărițele din abația de la Port-Royal; în 1643, Despre comuniunea frecventă de Antoine Arnauld, discipol al lui Saint-Cyran și frate al maicii Angelica, stareța de la Port-Royal, opune moralei relaxate a iezuiților o morală austeră și exigentă fondată pe ideile lui Jansenius. În 1653, papa
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Cucerirea Ierusalimului Către 1100 Cîntecul lui Roland 1100 Înființarea regatului latin din Ierusalim Începutul literaturii de curte Sec. XI Mori de postav, de fier, de cînepă 1112 Revolta comunală din Laon 1115 Fundarea așezămîntului Clairvaux de către Sf. Bernard 1144 Sfințirea abației de la Saint-Denis 1145-1155 Portalul regal din Chartres 1147-1148 Cruciada a II-a 1152 Alienor de Acvitania se desparte de Ludovic al VII-lea și se căsătorește cu Henric Plantagenetul 1154-1189 Henric Plantagenetul, rege al Angliei 1155-1190 Frederic Barbarossa, împărat 1163
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
pentru înțelegerea sensului argumentului 57. Revenind la argumentul lui Anselm, acesta, recomandându-se drept persoana ce caută să-și înalțe mintea spre contemplarea lui Dumnezeu și spre înțelegerea a ceea ce crede, este preocupat să conceapă la cererea unor frați din abație un "model de meditație asupra rațiunii credinței" și un argument constrângător, a cărui putere să nu mai poată fi infirmată de obiecții. Acest demers s-a concretizat în mulțimea de argumente din "Monologion", dar mai cu seamă în articulațiile, din
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
fost parcursă o nouă etapă în ceea ce privește liberalizarea moravurilor și emanciparea femeilor. Impulsul imprimat de Simone de Beauvoir este cu atât mai percutant cu cât este susținut de filozofiile lui Sartre, Camus și Merleau-Ponty, noii pontifi ai gândirii din Saint-Germain-des-Prés. Clopotnița abației medievale, atât de puternică odinioară, devenise acum locul de întâlnire al gânditorilor existențialiști și atei, care exercită o mare influență intelectuală asupra societății. Or, ce altceva este existențialismul, dacă nu, ca o reacție la declinul pe care îl cunoaște creștinismul
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
în alb și pe fiecare podeț, și pe stânga, și pe dreapta, sunt mușcate. Tot satul strălucește. Vezi niște tomberoane drăguțe pen‑ tru reciclat PET-uri, ca să nu se arunce sticlele în natură. Pe bani europeni s-a refăcut o abație cisterciană absolut magnifică, de prim nivel. Mie îmi plac ruinele. Am văzut multe ruine de abații în Europa. Iar aceasta este o splen‑ doare. Erau străini pe acolo, lumea circula. Deci în toată această zonă în care, pe bani europeni
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
strălucește. Vezi niște tomberoane drăguțe pen‑ tru reciclat PET-uri, ca să nu se arunce sticlele în natură. Pe bani europeni s-a refăcut o abație cisterciană absolut magnifică, de prim nivel. Mie îmi plac ruinele. Am văzut multe ruine de abații în Europa. Iar aceasta este o splen‑ doare. Erau străini pe acolo, lumea circula. Deci în toată această zonă în care, pe bani europeni, s-au refăcut bise‑ ricile fortificate ale sașilor, care sunt splendide, se observă un progres. Și
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
în aria noastră de civilizație (religiosul indian, brahman sau care a renunțat la lume, deosebindu-se de vulgum printr-o nepăsare, o nonșalanță augustă și vag distrată): aferarea introvertită. Regăsim această trăsătură, ceva mai puțin agresivă, în numeroase mănăstiri și abații catolice puțin înclinate, contrar așteptărilor, spre reverie. Poate pentru a scăpa de păcatul trândăviei și a preveni orice delăsare, călugării au parcă un ceas în burtă. Alergând la ore fixe de la bucătărie la slujbe, de la rugăciune la corvezi, încorsetați într-
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
unor terase cu pini, chiparoși și roșcovi. Poartă numele unui tâlhar de drumul mare care-și făcea mendrele pe aici în secolul al XVIII-lea. Veniți tocmai de la mănăstirea normandă de la Bec-Hellouin, niște benedictini francezi au readus la viață această abație lăsată multă vreme în paragină. Frații de la Abu Gosh, vorbind ivrit, sunt, ca și surorile de la Notre-Dame-de-Sion, cei mai atașați cauzei Israelului. Fostul stareț Jean-Baptiste Gourion a primit chiar, în Knesset, premiul Prieteniei iudeo-creștine. În cadrul serviciilor culturale ale armatelor, acești
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
ortodoxi, adică mitropolitul de la Iași, episcopul de Roman, episcopul de Huși și episcopul de Rădăuți”, de care depindeau un număr impresionat de biserici și preoți ortodocși: „căci nu este colț din Moldova în care să nu se vadă o biserică, abație sau mânăstire și aceasta pentru că ei trăiesc în credința că cel care învelește o biserică va fi mântuit cu siguranță, iar cel care va clădi una în întregime va fi neapărat scutit și de pedeapsă și de vină, de aceea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
1173-1196) sunt aduși din Citto - Franța, călugări Cisterciți cărora li se ridică chiar în vatra satului Cârța, mânăstirea Cistercită cu scopul de a atrage pe românii ortodoxi la cultul catolic. Mai apoi regele Andrei al II lea aduce călugări dela Abația Egres din Ungaria și înzestrează în anii 1202 - 1206 mânăstrirea cu pământ cuprins între pâraiele Arpaș și Cârțișoara până în creasta munților Făgăraș. În urma privilegiilor date acestora în detrimentul lor, românii apreciind smulgerea terenurilor pe care le stăpâneau de multe secole, un
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
a proiectat și a coordonat lucrările. Construcția a fost terminată la 9 decembrie 1922. Dar, între timp, în sufletul lui Besozzi se maturiza o altă aspirație. Simțea nevoia unei vieți contemplative și ascunse. A cerut să intre ca monah în Abația din Praglia (Padova). Abația se afla într-o stare mizerabilă de abandonare. După confiscarea bunurilor din partea Statului italian s-a redus la o grămadă de ruine. Soldățimea care se încartiruise în localuri a mânjit pereții, a smuls ușile și ferestrele
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
coordonat lucrările. Construcția a fost terminată la 9 decembrie 1922. Dar, între timp, în sufletul lui Besozzi se maturiza o altă aspirație. Simțea nevoia unei vieți contemplative și ascunse. A cerut să intre ca monah în Abația din Praglia (Padova). Abația se afla într-o stare mizerabilă de abandonare. După confiscarea bunurilor din partea Statului italian s-a redus la o grămadă de ruine. Soldățimea care se încartiruise în localuri a mânjit pereții, a smuls ușile și ferestrele, a rechiziționat sau distrus
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]