1,909 matches
-
caracteristic pentru religia creștină în Evul Mediu. Această tensiune către o unitate a carnalului și a spiritualului, în care sărutul spiritualizează carnea și face sensibil spiritul, ia uneori în mistică aspecte care pot să mire pe profanul de astăzi. Visul abatelui Rupert de Deutz, care s-a văzut sărutat pe gură de către Hristos este dintre cele mai extraordinare în acest erotism mistic. ,Cum intrasem cu mare grabă, l-am apucat pe Cel iubit de sufletul meu și L-am ținut, L-
Alain Montandon - Sărutul sacru by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11465_a_12790]
-
s-ar fi înfiripat o relație pe care doamna von Stein, una din însoțitoarele de la curte, n-a făcut decât s-o acopere. 2 În octombrie 1810, Goethe i-a spus lui Riemer că scrie ceva „în stilul lui Casti”. Abatele Giambattista Casti, 1724-1803, pe care Goethe îl cunoscuse la Roma era autorul unor Novelle galante in Ottave rime (Istorii galante în strofe de 8 versuri): Jurnalul, despre care a declarat și ulterior că e scris în stilul lui Casti și
Goethe îndrăgostit: de la madrigale la Jurnal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3380_a_4705]
-
sufletul și, cel mai rău, rațiunea. Să nu uităm că suntem în Evul Mediu și vremurile sunt obscure. Disperarea ducelui de Rais îl transformă într-o fiară care caută sufletul Ioanei în copiii ademeniți la castel și sacrificați. Un dubios abate Eustache Blanchet cere sprijinul toscanului Francesco Prelati pentru a-i vindeca stăpânul și planul acestuia este de-a dreptul -nota bene! - diabolic. Băieții răpiți erau sodomizați, vii sau morți, agățați în cârlige, zdrobiți, decăpățânați, tranșați, o parte din trupuri erau
Orori între copertele Bibliotecii Iad (II) by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12082_a_13407]
-
pe viață. A reușit însă să evadeze, a ajuns taumaturg în serviciul regelui René d'Anjou, apoi a fost numit căpitan într-un oraș din Vandeea, chiar regiunea unde-și avusese domeniile ducele de Rais. Îl va aduce și pe abatele Eustache, dar în cele din urmă va fi condamnat la spânzurătoare pentru că fură sigiliile unui trezorier. În ceea ce-l privește pe Gilles de Rais, imaginarul popular l-a transformat în căpcăun. Facem acum un salt peste timp de câteva secole
Orori între copertele Bibliotecii Iad (II) by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12082_a_13407]
-
Gheorghe Grigurcu Fascinat de un ideal al criticii, de un "purism" al său, neîndoios tangent la noțiunea ce făcuse carieră în epocă, cea a "poeziei pure", propusă de abatele Bremond, Streinu reia mereu teza unei critici care "crește organic din natura obiectului de studiat". O febrilitate speculativă emană din considerațiile sale privitoare la un comentariu ce se cuvine "a studia opera de artă în intuitivitatea ei, în ceea ce se
Despre "stilul critic" (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9205_a_10530]
-
Radu Cernătescu De numele lui Faust se leagă nu doar o întreagă bibliotecă luciferică, dar chiar și inventarea tiparului, sub numele său, arta magiei ajungând în vremea Contrareformei să echivaleze cuars imprimendi. Mistificarea a început cu Thritemius, abatele care scria cât se poate de cuminte pe la 1506, în Cronica mănăstirii Spanheim din dioceza de Metz, că inventarea tiparului s-a făcut la anul 1450, în orașul Metz, acolo unde „un cetățean, pe nume Iohannes Gutenberg, întâmpinând prea mari
În biblioteca lui Faust by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2679_a_4004]
-
din brutalitatea povestirii că autorul nu e obișnuit cu asemenea relatări "subțiri"), e o adevărată cădere de pe soclu. Cu nouă ani în urmă, tînărul student nota: "Călinescu, la Odobescu, despre istorie. Senzație adîncă." sau, în același an: "Seminar 9-11 Călinescu. Abatele Du Bos și scrisoarea ca gen literar. Ideile lui ard atît de tare, încît ochii minții mele se întunecă." Viața intimă pătrunde și ea în jurnal, dar cu o bună cuviință care nu are nimic demodat, care intimidează și emoționează
Viața privată în "obsedantul deceniu" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14870_a_16195]
-
Antonio Di Natale și Alberto Gilardino. Iată care șunt cei 30 de jucători convocați de Cesare Prandelli în națională Italiei pentru Campionatul Mondial 2014 din Brazilia: Portari: Gianluigi Buffon (Juventus Torino), Salvatore Sirigu (Paris Saint-Germain), Mattia Perin (Genoa). Fundași: Ignazio Abate (AC Milan), Andrea Barzagli (Juventus), Leonardo Bonucci (Juventus), Giorgio Chiellini (Juventus), Matteo Darmian (Torino), Mattia De Sciglio (AC Milan), Cristian Maggio (Napoli), Gabriel Paletta (Parma), Manuel Pasqual (Fiorentina), Andrea Ranocchia (Inter). Mijlocași: Alberto Aquilani (Fiorentina), Antonio Candreva (Lazio), Daniele De
Campionatul Mondial 2014: Ce jucători vor face parte din lotul Italiei by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/74217_a_75542]
-
După război, în 1920, marele filoromân Jan Urban Jarnik a înființat la Praga Societatea ceho-română. Aceeași afecțiune și același devotament în a-i îngriji pe răniții români internați la Mănăstirea Strahov, unde era superior încă din 1906, l-a dovedit abatele Method Zavoral. El a început să învețe românește la vârsta de 53 de ani, limbă pe care și-o însușește numai în câteva luni. Ca și Jarnik, pe mulți i-a învățat să citească, a organizat șezători, cu lecturi de
Cehi și români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10981_a_12306]
-
ale lui Bogza, la desenul lui Marcel Iancu și citatele, de încheiere, din Char, Fargue, ori Sașa Pană. Nisipeanu e semnalat la recente apariții, cu cele cîteva poezii, tipărite elegant, fără economie de spațiu. Invitații la un dans care preschimbă, abate, năucește. Din cîteva linii încordate, din o sumă de fugi. Corpul, în care orice poezie - orice artă - se împotmolește, încercînd să-i dea un rost, e, în Metamorfoze, un element între elemente: "Mi-am crestat degetul cu un cuțit/ Din
Vraja interzisă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7005_a_8330]
-
prelegere cu impresia că poezia e numai un joc gratuit de seunte goale, un «aboli bibelot d’inanité sonore», cum ar spune Mallarmé, să vă închipuiți că La Fontaine n-a cântat decât crearea acestei muzici verbale, independente - după teoria abatelui Brémond - de orice conținut noțional.” Pentru că ar fi o profundă eroare, un mare păcat făcut contra poeziei, sărăcind-o de rodnicul aport al vieții, transformând-o “într-un joc inutil de mandarin, în ceva uscat, steril, hărăzit morții.” Poet el
Ion Pillat ex cathedra by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13063_a_14388]
-
numele". Smerenie, dăruire și anonimat par a fi imboldurile poetului de-a continua dialogul cu Pietrele Nordului, cu Zeul, cu Dumnezeu, cu îngerul-vortex ieșit din bolgiile creierului. Textul poetic este levitație, ascensiune, cântec și rugăciune (ca la gîndiriști inspirați de abatele Brémond). Edificiul textelor acestei cărți, presărate cu laitmotive ca o gravă partitură muzicală, are toate datele unui tratat epico-dramatic cu vocație parabolică și aforistică, tip:"Moartea și lectura sunt cenuși sub/ care hoitul e mereu recunoscut". Cuvintele-cheie ale cărții, totuna
Arhiva de fulgere by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7979_a_9304]
-
unul al Cuvîntului, rugîndu-se "ca oricare privitor al tablourilor". Deci, cum ar veni, o rugăciune translată într-alta, în poezia ca rugăciune, după cum ar fi apreciat-o cu satisfacție, dacă i-ar fi fost dat a cunoaște scrisul contemporanului nostru, abatele Brémond. Să ne rostim deschis: primejdia unei asemenea operații celebratoare ar fi putut fi o suspendare a idiomului liric, o topire a poeziei, ca o lumînare de ceară, în orbitoarea luminozitate liturgică, așa cum se întîmplă nu o dată în versurile care
între pămînt și cer by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10597_a_11922]
-
sine, neintimidat de reacțiile violente pe care le provoacă (și cărora le răspunde cu calm), el înaintează imperturbabil, hotărât să-și ducă la bun sfârșit acțiunea de reevaluare a vieții literare de după război. Tenacitatea sa o amintește pe aceea a abatelui Faria, care cu o coadă de lingură a reușit să sape, în decursul a zece ani, un tunel prin zidul de piatră al temniței lui. Totul este ca la sfârșit Gheorghe Grigurcu să nu constate, ca și personajul lui Alexandre
Cartea neagră a literaturii române by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17051_a_18376]
-
a fi și el n nelipsitul alai ce-L nsoțea pe Mântuitor n "Fuga n Egipt". Se zice că el ar fi văzut ngerul pe care Balaam nu l-a zărit. Asinul, ne spune Cornelius Agripa, rudă de spirit cu abatele Tritemius, "este discipolul adevărului, emblema forței și curajului". Însemnul speciei, "asinitas" l-a transferat apostolilor, ca un elogiu. Din păcate, ndrăznețul filozof a stârnit mânia clerului, atotputernic n epocă. Măgarul i-a purtat n spate pe nalții prelați, n obositoare
Un român scrie în Canada by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7017_a_8342]
-
asemănătoare fricii cu care l-am auzit pe medicul din Mafra, punând la loc stetoscopul imens, lămurind neîncrederea caporalului: - E simplu, amice, dacă nu mă ascultă înseamnă că a mierlit-o, cum nu sunt urme de gloanțe să fie anunțat abatele din Ericeira și gata. Astfel că, dragostea mea, în aceeași seară sau în cealaltă sau în cealaltă (de la patruzeci de ani am început să am probleme cu rinichii și cu datele), în timp ce o vijelie ca de sfârșit de lume se
António Lobo Antunes - Dulci miresme, blânzi morți by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/7462_a_8787]
-
a ieșit la o expoziție, ați terminat de scris, un pic obosit, aveți chef de vorbă, pe care dintre personajele Dvs. le-ați invită? O parafrază simpatică a chestionarului lui Proust! Pe care? Ah, grea întrebare! Din interes intelectual pe abatele Montanus, este, dacă pot spune așa, spiritul cel mai enciclopedic, este un fel de Pico de la Mirandola al timpului său. Cunoaște geografia, navigația, arta construirii vaselor, teologia, filozofia, există aluzii la lecturile lui filozofice în text, cunoaște mai multe limbi
Bernard du Boucheron - "Poate ca scriu disperarea pentru ca este mai greu sa fi amuzant" by Radu Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9149_a_10474]
-
ar deosebi prea mult de stupoarea cu care noi îi citim epistola la distanță de un mileniu, căci la origine volumul a fost o scrisoare pe care Damianus, ajuns episcop de Ostia, i-o trimite în anul 1067 lui Desiderius, abatele Mănăstirii Monte Cassino, prilejul epistolar fiind provocat de o discuție pe care cei doi clerici o avuseseră cu un an mai devreme în marginea unei controverse de factură pur academică: poate Dumnezeu să modifice trecutul? Judecată cu umoarea cinică a
Incendiul de foc, potopul de ape by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2388_a_3713]
-
și Cole au ratat. Pentru Italia au marcat Balotelli, Pirlo, Nocerino și Diamanti, în timp ce Montolivo a ratat. Anglia: Harț - Johnson, Terry, Lescott, Cole - Milner (Walcott '61), Parker (Henderson '94), Gerrard, Young - Rooney - Welbeck (Carroll '60). Selecționer: Roy Hodgson Italia: Buffon - Abate (Maggio '90+1), Barzagli, Bonucci, Balzaretti -Marchisio, Pirlo, De Rossi (Nocerino '80) - Montolivo - Balotelli, Cassano (Diamanti '79). Selecționer: Cesare Prandelli
EURO 2012: Italia a învins Anglia, scor 4-2, şi este în semifinale () [Corola-journal/Journalistic/75864_a_77189]
-
opusă, spiritualistă: "Era un spirit liber, adversar al oricărui dogmatism. înșiși idolii săi, credința în intelect și în știință nu-l împiedicau pe acest laic să găsească frumosul, uneori la umbra sacristiei. Gusta pe Claudel, pe Péguy și chiar pe abatele Bremond, pe care l-a atacat, în momentul disputei asupra poeziei pure, cînd pripitul iezuit încercase să și-l anexeze pe Valéry; la fel, Valéry a trebuit să-i dea dreptate lui Souday împotriva lui Thibaudet, care-l prezentase pe
Tradiția criticii franceze (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9377_a_10702]
-
Prin apatie, el devine, după Sfântul Grigorie, asemănător îngerilor<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, omilia a VII-a, P.G. XLIV, col. 948A. Pentru opera Sfântului Grigorie de Nyssa, am consultat mai întâi Patrologia Graeca (P. G.) a abatelui J. P. Migne, Paris, 1857-1866; în afară de aceasta, pentru referințele la textele Sfântului Grigorie de Nyssa din opera Contra Eunomium am mai consultat ediția lui W. Jaeger, Contra Eunomium, în Gregorii Nysseni Opera (GNO), 2 volume, vol. 1.1, p. 3-409
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
-L înconjoară (Cântul 181.4-8; Psalmi 17, 12). Sfântul Grigorie interpretează întunericul ca fiind incomprehensibilitatea esenței lui Dumnezeu<footnote Aceeași intepretare în De vita Moysis, II. 163-165. Pentru opera De vita Moysis, am folosit, pe lângă Patrologia Graeca (P. G.) a abatelui J. P. Migne, Paris, 1857-1866, atât traducerea românească a părintelui I. Buga, apărută în col. PSB, vol. 29, cât și ediția editată de Herbertus Musurillo, (Gregorii Nysseni Opera, VII), Leiden:Brill, 1964; ultima a fost folosită și la prezenta notă
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
doar în treacăt despre creația sa poetică. Pe 12 iunie 1942, se judecă pe sine nu doar în mod sever, ci aproape iresponsabil: Am descoperit că nu sunt poet." Mais, voyons, îți vine să surâzi... Îl copleșise o frază a abatelui Brémond, care atribuie starea de poezie "au rayonnement d'un seul vers, disparate, indépendant, créé." Așadar, un poet trebuie să dea unele versuri excepționale, atotcuprinzătoare (?) care să vădească starea de poezie... Exigența este, în parte, admisibilă, dar deloc obligatorie. Există
Jurnalul lui M. R. Paraschivescu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12112_a_13437]
-
Ion Pillat unele veritabile capodopere restrânse, dar ele au nevoie de considerabilul rest al operei pentru a împlini un destin demn de luat în seamă. Pornit pe autonegare, încă tânărul Paraschivescu nu se cruță. Indirect, el distinge totuși între visul abatelui francez, poezia "pură", și propriul demers: "Poezia mea este un discurs elaborat cu grijă, cu meserie și, uneori, cu inteligență." De ce MRP nu-și amintește, cu această ocazie, de Paul Valéry care-i era atât de drag? Să nu dramatizăm
Jurnalul lui M. R. Paraschivescu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12112_a_13437]
-
Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, V, P. G. XLIV, col. 872B; cf. Marius Telea, Antropologia Sfinților Părinți Capadocieni, Editura Emia, Deva, 2005, p. 410. Pentru opera Sfântului Grigorie de Nyssa, am consultat mai Întâi Patrologia Graeca (P. G.) a abatelui J. P. Migne, Paris, 1857-1866; În afară de aceasta, pentru referințele la textele Sfântului Grigorie de Nyssa am folosit și traducerile românești publicate În colecția Părinți și scriitori bisericești (PSB), vol. 29 și 30, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii
Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]