21,363 matches
-
puterile noastre!... Și, daca este vorba de limbile străine, cine poate zice că acestea în școlile românești nu se pot învăța? Și dacă în prezent nu se pot, să le organizăm astfel, ca să se poată pe viitor. Să punem pondul (accentul n.n.) cuvenit pe ele, să le facem obiect de intructiune serioasă, dar limba maternă să fie și să rămână conducătoarea instrucțiunii, centrul, jur de care se grupează toate celelalte și căreia toate sunt subordonate". (p. 175) Ediția de Scrieri de
Septimiu Albini by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17984_a_19309]
-
infam, îmi șocase atenția. Chemase cotonogarul ca să-l puie jos pe Petrică, să nu se spună apoi că el îl doborîse... Clasică tactică bolșevica. (Regret, d-le Iliesocu, totul s-a văzut și se vede, cu ochiul liber pînă și accentul, pînă și felul cum manevrați frază...). Domnul Român, acus hop!, ca să-i iertam pa minerii din ianuarie 1999. Pe lîngă un mare demagog, și-un creștin nebăgat în cristelnița, dumnealui se mai arată a fi, - intelectualmente, - și-un mazochist. Oricum
Ce naste din pisică... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17992_a_19317]
-
atmosfera în care se derulează întrevederea: "Mihai Antonescu m-a primit în mod cordial, mi-a oferit o ceașcă de ceai în vastul și luminatul sau cabinet de lucru. Începînd să-mi vorbească despre sine în limba franceză, cu un accent vanitos care mi-l amintea pe cel al contelui Galeazzo Ciano (politician, ginere al lui Mussolini - n.n.). Era îmbrăcat în costum, avea un guler înalt și o cravată de matase gri. Afișa aerul unui director de casă de mode. Puteai
Istoria si răstimpul clipei by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17998_a_19323]
-
chiar de cele mai multe ori, lesne de separat uneori de acea noțiune inițială de valoare comună conotînd trecutul unui grup uman. Scopul studiului acesta este dublu: pe de o parte de a urmări felul în care s-a produs deplasarea de accent semantic în termenul "patrimoniu", si pe de altă parte, dar în directă legătură, de a analiza constituirea acelei mentalități care a permis deplasarea respectivă. Pentru un arhitect bănuiesc că interesant este mai cu seamă primul aspect (prin acesta înțeleg faptul
Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]
-
bate" altfel, rezultatul este de-a dreptul supărător pentru urechi mai pretențioase. Dar nu pentru urechi pretențioase este gîndit acest concert, chiar dacă se vrea o paralelă cu cei "trei tenori". Acolo este decisivă valoarea de unicat a fiecăruia, aici, dimpotrivă, accentul este pus tocmai pe formulă de trio. Pentru acesta doi compozitori, G. Charamello și P. Matz au făcut, la comanda, aranjamente de potpuriuri pe genuri. Să trecem peste cel cu arii de operă unde un Gounod între doi Puccini este
Trei soprane, trei cronicari () [Corola-journal/Journalistic/18012_a_19337]
-
fericire, la noi, a avut cine să-i dea! Căci, în alte condiții, costul unui bilet ar fi depășit astăzi, la actualul curs de schimb, valoarea de un milion de lei. Cynthia Lawrence este o voce de soprană spința cu accente dramatice. Este un timbru consistent și maleabil ce ne amintește de fluxul vocal realmente potopitor, al unei personalități ce aparține trecutului nu foarte îndepărtat al teatrului nostru liric, anume vocea Mariei Volosescu. Cynthia Lawrence dispune de o respirație amplă, de
Trei soprane, trei cronicari () [Corola-journal/Journalistic/18012_a_19337]
-
acum. Interesantă este analiza rădăcinilor politico-economice ale Declarației P.M.R. din aprilie 1964, care nu ignoră instinctul primitiv de autoconservare politică față de Kremlin cu tendințe monolitice. Oricum, "identitatea națională și dezvoltarea economică erau privite cu simpatie de toți românii. În 1960 accentul cădea pe creșterea economică; pînă în 1961 el se mutase pe identitatea națională", P.M.R. căutîn- du-si o legitimitate istorică. Dar, chiar în această, stăruie autorul, această politică "era, de fapt, un stalinism românesc, autoritar și irevocabil, opus atît ăideologiei
Istoria noastră văzută de un analist străin by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18053_a_19378]
-
actori - doi francezi: Frédéric Andrau și Vincent Branchet. Primul e mereu instabil, adesea melancolic, cerșind înțelegerea; cel de-al doilea se aruncă trup și suflet în amorul pentru idolul sau, ajungînd un accesoriu, un obiect erotic. Criză relației lor (cu accente à la Zulawski) îl va duce pe unul în paradis (sau infern), iar pe celalalt îl va aduce cu picioarele pe pămînt...Cît despre spectator, acesta iese din sala de cinema cu capul încărcat, picioarele moi și inima de plumb
Solothurn 34 - Piper si sulf by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/18057_a_19382]
-
perspectiva lui Jankélévitch: nu că provocată de o deplasare în spațiu, depărtare de un loc anume, ceea ce făcea pacientul să fie mistuit că dor de casă, ci mai curînd că depărtare în timp. De îndată ce s-a produs această modificare de accent, dinspre spațiu spre timp, nostalgia a devenit o maladie a sufletului, un mal interiorizat, dulce suferință pentru care suferindul însuși nu își dorea vindecarea. Dorul nu mai e dor de casă, ci de un loc metaforic, o vîrstă de aur
Nostalgici în masina timpului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18059_a_19384]
-
mai e relevant defel: filozoful francez scrie și elaborează o teorie a nostalgiei în plină paradigmă romantică, de ca si cum ar fi contemporan cu Baudelaire ori Debussy, nu cu psihologii și sociologii vremii sale. Romantic fiind, ca raționament explicativ, pentru Jankélévitch accentul esențial al nostalgiei nu cade pe spațiu, evident, ci pe timp: nostalgia, de fapt, este urmarea inevitabilă a ireversibilității timpului, este acea stare de neliniște, panică, pe care ți-o conferă dorința de a te reîntoarce veșnic, nu la un
Nostalgici în masina timpului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18059_a_19384]
-
de spectatori importanți, a rostirii divine, a prețuirii și cultivării cuvîntului. De fapt, ăsta este Comedia Franceză. Ce înseamna vorba "cutare actor a jucat că la Comedia Franceză"? Un amestec de prețuire pentru rigoarea și știința rostirii cuvîntului, a plasării accentului în frază, pentru valoarea acordată textului cu o amendare a unui joc static, bazat nu în primul rînd pe artă actorului că un complex de mijloace, ci pe vocația rostirii. Am privit spectacolul Vicleniile lui Scapin conștientă de șansă de
Comedia franceză, la Bucuresti by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18088_a_19413]
-
al epocii. Din perspectiva actualității noastre vorbesc doi critici din generația tânără: Rodica Mureșan și Adrian Dinu Rachieru. Mai înțelegător ni se pare articolul Rodicăi Mureșan care prezintă poezia lui Teodor Murăsanu sub raportul traditie-modernitate. Deși, indiscutabil, poet tradiționalist ardelean, accentele de modernitate (ecouri din Macedonski, Bacovia, Blaga și Arghezi) se pot depista în versurile sale și exemplele date în eseul Rodicăi Mureșan sunt convingătoare. SCURTUL articol al lui Adrian Dinu Rachieru este mai drastic în privința judecății valorice a poeziei, recunoscându
O restituire by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/18102_a_19427]
-
Rousseau și paginile din Biblie. Din cînd în cînd (...), se schița un cor de trei voci, însoțit de orgă, psalmul lui Luther, cîntece de munte, refrenul yodl, obișnuit în Alpi, si vestită Doina a vacilor, care pentru elvețieni are un accent secret de nostalgie a patriei, atît de puternic, încît Bonaparte îl interzisese ostașilor lui mercenari". Și în chip de concluzie, aceasta idilica soluție de asanare a moravurilor, a ființei în genere, prin lectură: "Nici o zi nu poate trece pentru lucrătorul
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
uitarea toată s-ar fi așezat peste figura exemplară a părintelui Iraclie Porumbescu. Și cum e vorba numai de corespondență emisă, ea oferă o imagine reprezentativă cu totul despre lumea românească bucovineană în a doua jumătate a secolului nouăsprezece, cu accente pe traiul aranjat, dacă nu îmbelșugat, al unui bătrîn preot bucovinean de țară, cu preocupările sale preoțești, dar și cu cele ale intelectualității românești din provincie la care lua parte, mereu respectat și, de aceea, invitat. Aș adăuga imediat că
Tatăl lui Ciprian Porumbescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17392_a_18717]
-
Scena reluată la infinit, cu variațiuni ce sugerează (alături de punctajul leitmotivic) subtilități muzicale, dincolo de aparențele fluxului confesiunii, este a cinei: mama servește mîncarea, tatăl s-a întors din mina unde lucrează, copilul este între ei. Prima conotație - facilitată și de accentul pus asupra perechii "tăcere-vorbire" - trimite la alegoria Sfintei Familii. O atare lectură se vede întărită apoi de multe alte detalii: familia este străină prin părțile locului, mama este prezența covîrșitoare (chiar atunci cînd trăiește ca "absență": refugiindu-se în boală
Cuvintele interzise by Ioana Bot () [Corola-journal/Journalistic/17400_a_18725]
-
adevărate obsesii. Toate sînt, însă, legate de anumite momente din viața și din evoluția artistului. Peisagistica, naturile statice și compozițiile cu țărani și muncitori se situează, în cea mai mare parte, în perioada tinereții și a maturității, în timp ce compozițiile cu accente expresioniste și cu un apăsat conținut moral sînt mai degrabă interogații ale senectuții.De-a lungul întregii sale vieți, pictorul oscilează însă între contemplația robustă și coborîrea abruptă în istorie, între siguranța, puțin egoistă, a creatorului și revolta ca formă
Corneliu Baba, în absența aniversării by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17413_a_18738]
-
-i văd portretul robot: tuns "plastic" și duhnind a securism de la o poștă, mic, negricios, ămbrăcat fie că un cioclu, fie că un clown, asortând cravată cu costumul rămas an dulap, transpirând an șuvoaie la fiecare sunet al englezei cu accent de Caracal cu care l-au prevăzut profesorii de la Băneasa, fericit să se piardă an mulțime și ănghitind cu noduri, la coktailuri, sandvișuri printr-un ungher mai ăntunecat, mulțumind Cerului că nimeni nu-l ăntreabă nimic, fericit, ăn fine, ca
Un fular pentru Helsinki by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17421_a_18746]
-
este cel al lui A.E. Baconsky, al cărui volum din 1969, Cadavre an vid, poate fi socotit, ăn toată liniștea, una dintre primele cărți "disidente" din literatura română postbelică. an ce mod va proceda un istoric literar: va pune accentul aproape exclusiv pe versificațiile lui penibile din anii '50 ori, fără a le omite, va insista totuși asupra poeziei, prozei și eseisticii de dupa 1966-1967?! Sau: ce e mai important pentru Ștefan Bănulescu, reportajele lui literare de ănceput cu teme date
Sindromul tribunalului si istoria literară by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17422_a_18747]
-
scurtă, care trece de la fundalul social la cel individual, influențată de experiențele epice de la Joice la noul român. O proza autoreferentială. Românul se povestește și se analizează plin de spirit și de ironie. Criticii vremii o numesc textualism. Se pune accentul pe concret, existențial și alegorie socială" etc. O senzație de rătăcire în timp i-o mai provoacă lectorului și scurtele descrieri sau portretele eroilor, romanțioase și cu un iz pașoptist: "(...) Alex observa la o masă alăturată o tânără cu părul
O lecturã-pedeapsã by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17446_a_18771]
-
chiar format prin contactul direct cu ideologia și cu estetică grupului. De la bun ănceput, Vlădută a stat departe de lumea artei lui Căltia și nu s-a lăsat sedus nici de spectacolul ei cromatic și nici de epica ei cu accente suprarealiste, fantastice și metafizice. Extravertirii lui Căltia, vitalității lui debordante și poftei irepresibile de a sonda inconștientul și visul, Bogdan Vlădută le-a răspuns cu o imagine terna, aproape monotona, chiar și atunci când pretextul era figurativ. Se putea observa limpede
Voluptătile vidului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17432_a_18757]
-
pedeserist n-a fost prea clar -, iar România dezmembrata, număr cu înfrigurare săptămânile și lunile. Am ajuns la mijloc de noiembrie, peste două săptămâni începe iarnă - și nimic! Niște greve studențești destul de anemice, pornite de la București, o revoltă sindicalista cu accente... contondente la Brașov, și cam atât. Nici străinătatea, nici grupurile "iredentiste" din interior nu par prea grăbite să împlinească profețiile pufosului lider stângist. Înafara provocărilor obișnuite - și la fel de ordinare - ale publicațiilor naționaliste, România somnolează, așa cum o face de atâta vreme
Tepuirea si jeep-uirea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17460_a_18785]
-
putea trece drept o simplă expoziție de grup, si nu una de grup foarte larg, în intenții și în fapt ea este una de atitudine și de promovare. an mod explicit, expoziția exprimă o atitudine artistică de tip spiritualist, cu accente creștine și neobizantine, iar din punct de vedere fenomenologic și formal ea prelevează acel tip de discurs care poate fi acreditat prin memoria istorică și prin recursul la patrimoniu și la tradiție. Cei nouăsprezece artiști ale căror lucrări sînt prezente
Transcendentă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17471_a_18796]
-
ăn scris, ca de la egal la egal, cu fostul meu profesor, d. Pompiliu Constantinescu. Dar despre faptul că am scris din vanitate am vorbit pe larg an Nu. Astăzi disprețuiesc prea sincer pe toți literații și neliteratii, ca să mai pun accentul pe vanitatea literară. Mai scriu ansa din deprindere; dintr-un obicei prost; dintr-un viciu contractat din copilărie. Și am să mai scriu pentru că, neputând face politică și nefiind filosof, trebuie să-mi trec timpul cu ceva până la moarte, ca
O anchetă literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17467_a_18792]
-
lui Malamud e un evreu-german care se chinuie să își ia viața de la capăt în Nouă Lume, stingherit de incompetență să lingvistică, poticnindu-se în detaliile noii sale existente la fel de stingher și de neputincios cum se bîlbîie cu inconfundabilul sau accent de străin. În-tr-un New York terorizat de caniculă el își duce zilele tîrîș, ajutat de un student care îl învăța engleză. Pînă la un punct povestea lui este o cronică a reușitei, căci după o vară de suplicii și ezitări, Oscar
Cele mai frumoase povestiri ale veacului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17456_a_18781]
-
o "poticnire", prea puțin politizate, necorespunzătoare cerințelor, în acel moment exacerbate, ale politrucilor culturali) și terminată abia după încă patru decenii. Cel dintîi exeget care a apelat la procedeul asimilării "proletare" a poetului a fost însuși Călinescu, care a pus accentul, "în demonstrația să destul de servila", pe "egalitatea funciară" dintre muncitorul manual și cel intelectual, ambii stigmatizați de mizerie: "Afară de rări cazuri, cărturarul a fost un declasat, un muncitor ducîndu-si viața de azi pe mîine. Soarta marelui cărturar de pretutindeni nu
"Literatura orizontală"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17513_a_18838]