1,895 matches
-
309 17% 5. Să se cunoască mai bine pe el însuși, să-și cunoască calitățile, dar și limitele. 338 38% 310 35% 6. Să se implice în activități care-i pun în valoare calitățile, aptitudinile proprii. 338 27% 310 30% Acomodare 7. Să se implice serios în activitatea școlară, să-și facă temele, să respecte programul școlar. 338 45% 310 42% 8. Să fie politicos cu adulții, să aibă un vocabular îngrijit, să fie respectuos cu cei mai în vîrstă. 338
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
Med. N Med. N Med. N Med. BĂIEȚI COOPERARE 33 1,42 38 1,55 33 1,21 42 1,17 149 1,32 EXPRESIVITATE 33 0,76 38 0,50 33 0,79 42 0,98 149 0,76 ACOMODARE 33 0,76 38 0,89 33 1,21 42 0,62 149 0,86 AUTOREGLARE 33 1,00 38 1,00 33 0,82 42 1,02 149 0,98 FETE COOPERARE 7 1,57 22 1,55 43
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
82 42 1,02 149 0,98 FETE COOPERARE 7 1,57 22 1,55 43 1,35 80 1,20 156 1,33 EXPRESIVITATE 7 1,00 22 0,64 42 0,90 80 0,99 155 0,90 ACOMODARE 7 0,57 22 1,10 43 0,91 80 0,88 156 0,90 AUTOREGLARE 7 0,86 22 0,59 43 0,86 80 0,88 156 0,83 Anexa 3 PRACTICILE EDUCATIVE ALE PĂRINȚILOR TABELUL 3.1
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
imaginarul. Perspectiva lui Durand asupra imaginii și a imaginarului este una antropologică, imaginarul nefiind altceva decât "un traseu în care reprezentarea omului se lasă asimilată și modelată de către imperativele impulsionale ale subiectului și în care reprezentările subiective se explică prin acomodările anterioare ale subiectului la mediul obiectiv 116. Aici, Durand se detașează de concepția fenomenologică a imaginii și imaginarului, valorizând capacitatea subiectului de a gândi prin simboluri, de a surprinde o multitudine de dimensiuni ale semnificantului. În acest sens, imaginea "zămislește
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
forme ale conștiinței de sine351. În acest sens, părinții sau cei din jurul copilului sunt cei care influențează procesul identitar, la copil apărând fenomenul imitației și nevoia de a se adapta la grup. Cu toate acestea, Piaget punctează importanța proceselor de acomodare, asimilare și imitare în formarea identității, subliniind că un copil trece de la stadiul de supunere față de grup la cel de găsire a propriei autonomii 352. Identitarea începe cu separarea de univers și devenirea întru sine, întrucât "conștiința de sine se
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
și se situează astfel ca un lucru între lucruri, ca un eveniment între evenimente." (Jean Piaget, Construirea realului la copil, traducere de Dan Răuțu, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1975, pp. 4-5). 352 "Este ușor să constatăm că asimilarea și acomodarea individului în raport cu grupul social prezintă, la începuturile limbajului, un echilibru mai puțin avansat decât în domeniul inteligenței senzorio-motorii și că, pentru a permite adaptarea spiritului la grup, aceste funcțiuni trebuie să treacă din nou prin aceleași etape și în aceeași
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
limbajului, un echilibru mai puțin avansat decât în domeniul inteligenței senzorio-motorii și că, pentru a permite adaptarea spiritului la grup, aceste funcțiuni trebuie să treacă din nou prin aceleași etape și în aceeași ordine ca în primele luni de viață. Acomodarea la punctul de vedere social nu este, în fond, altceva, decât imitarea și ansamblul operațiilor care-i permit individului să se opună exemplelor și imperativelor grupului. În ceea ce privește asimilarea, ea constă (...) în încorporarea realității la activitatea și perspectivele subiectului (...) pe plan
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
a competențelor s-a pornit de la o diferențiere cât mai fină a secvențelor unui proces de Învățare. Astfel, s-au avut În vedere următoarele șase secvențe vizând structurarea operațiilor mentale: percepție, interiorizare primară, construire de structuri mentale, transpunere În limbaj, acomodare internă, adaptare externă. Un curriculum centrat pe competente, valori și atitudini poate răspunde mai bine cerințelor actuale ale vieții sociale și profesionale, ale pieței muncii, centrând demersul didactic pe achizițiile concrete ale elevului. Din perspectiva predării, profesorul devine organizator al
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
a competențelor s-a pornit de la o diferențiere cât mai fină a secvențelor unui proces de Învățare. Astfel, s-au avut În vedere următoarele șase secvențe vizând structurarea operațiilor mentale: percepție, interiorizare primară, construire de structuri mentale, transpunere În limbaj, acomodare internă, adaptare externă. Categoriilor de secvențe prezentate anterior le corespund categorii de competențe organizate În jurul câtorva verbe definitorii, și anume: 1. Receptarea, care poate fi concretizată prin următoarele concepte operaționale: identificarea de termeni, relații, procese; observarea unor fenomene, procese; perceperea
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
de a-și stabili obiective reale, precum și etapele de realizare ale acestora; Capacitatea de a se adapta la particularitățile de dezvoltare ale celorlalți. Competențe sociologice Capacitatea de conlucrare, colaborare și Întrajutorare cu alți elevi prin lucrul În echipă; Capacitatea de acomodare cu particularitățile de dezvoltare la diferite grupuri; Capacitatea de comunicare și interrelaționare adaptată În funcție de nivelul de cunoștințe și practică al altor categorii profesionale; Capacitatea de a respecta opiniile celorlalți. Despre formarea competențelor se poate sublinia că au la bază formarea
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
reforme educaționale au fost inițiate peste tot în lume. Multe dintre aceste schimbări regizate de organisme internaționale și guverne sunt orientate spre îmbunătățirea contextelor școlare și practicilor educaționale urmărindu-se creșterea calității interne și, mai nou, răspunzând la preocuparea privind acomodarea la public, competitivitatea de piață și eficiența organizațională, vizând creșterea "calității de interfață" a școlii (Cheng, 2000) relativ la comunitate. Cele mai multe țări promovează în prezent managementul fundamentat pe școală drept reformă școlară majoră. În confruntarea cu forțele globalizării, multe dintre aceste
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
română constituie un obiectiv prioritar al învățământului primar, realizabil prin dobândirea conștientă, pe suport creativ, a principalelor noțiuni de fonetică, lexicologie, morfologie, sintaxă, ortografie, ortoepie și punctuație. Ciclul achizițiilor fundamentale (clasele I și a II a) are ca obiective majore acomodarea la cerințele sistemului școlar și alfabetizarea inițială care vizează: asimilarea elementelor de bază ale principalelor limbaje convenționale (scris, citit, calcul aritmetic); stimularea copilului în vederea perceperii, cunoașterii și stăpânirii mediului apropiat; stimularea potențialului creativ al copilului, a intuiției și imaginației acestuia
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
bine să se facă chiar de la 4 ani și jumătate, datorită precocității abilităților lor. 2. atmosfera de administrare: trebuie să îndeplinească unele exigențe suplimentare față de cele respectate la alte probe. Astfel, trebuie să se asigure o perioadă de familiarizare și acomodare între subiecți și experimentator, în care să aibă loc niște întâlniri preliminare cu subiectul. Întrucât structura testelor de creativitate poate cuprinde situații hilare, dezorganizate, trebuie câștigată încrederea și interesul subiectului pentru realizarea unui climat de seriozitate și cooperare, asigurându-se
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
unilaterale datorită raportării la diverse comportamente individuale, din care se pot reține următoarele elemente: o condiție necesară a învățării este maturizarea biologică; învățarea este formativă, o acumulare de experiențe în interacțiunea individului cu mediul; învățarea este un proces conștient, o acomodare finalistă ce introduce o schimbare comportamentală; învățarea are o latură cognitivă (însușire de cunoștințe) și o alta practică, acțională (formare de priceperi, deprinderi, atitudini). Învățarea este procesul de selectare, prelucrare și asimilare a unor informații prin care subiectul își structurează
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
din experiență (J.Thorpe ,J. Skinner), învățarea pune mai mult accent pe latura formativă, deci pe structura gândirii în raport cu cunoștințele acumulate, conform cu cercetările lui J.Piaget. Acesta înțelege învățarea într-un sens mai general, ca o asimilare informațională, succedată de acomodare sau restructurare operațională. În sensul cel mai general, ca însușire de informații și formare de comportamente, învățarea se prezintă sub mai multe forme: perceptivă, senzorială, motorie, verbală, cognitivă, afectivă. Toate procesele psihice sunt formate prin învățare (percepție, memorie, gândire, voință
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
niciodată sau pe care nu le-a mai putut auzi de mult timp. Pentru început, zgomotul de fond poate părea mai puternic și poate fi deranjant. Propria voce poate părea prea puternică. Uneori sunt necesare câteva săptămâni sau luni pentru acomodarea cu noile proteze auditive. Medicul audiolog te va ajuta să faci reglajele necesare iar terapeutul specialist poate oferi servicii de reabilitare auditivă. Educația sau reabilitarea auditivă vor permite eficientizarea comunicării cu ajutorul protezelor auditive. Există și alte dispozitive care l-ar
Pierderea de auz: un ghid pentru părinţi și educatori by Agnes Banfalvi Camelia Radu Cecilia Hamza Demmys Rusu Malgorzata Szela Maria Hârtopeanu Otilia Rusu Senol Demirhan () [Corola-publishinghouse/Science/1266_a_1924]
-
demn urmaș de-al răzeșilor de altă dată ai lui Ștefan cel Mare. Iași, 12 decembrie 1975 Eram dezolat. Treceam de la o slujbă cu muncă de teren în județ la una sedentară, cea de muzeograf la Bojdeuca lui Ion Creangă. Acomodarea mi se părea grea. Eram, deci, într-o stare morală foarte proastă, descurajat și singur; am coborât treptele în spatele bojdeucii, în grădină. Mă duceam să mă așez la o măsuță cu picioarele înfipte în pământ, sub crengile copacilor acum dezolant
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
să fie mai imprevizibil, reușind, în același timp, să facă mai previzibil comportamentul celuilalt, cu atât se află într-o poziție mai favorabilă. Această perspectivă are o mulțime de aplicații în analizarea acțiunii sociale cotidiene, dar și a acțiunii organizaționale. Acomodarea reciprocă presupune întotdeauna o negociere explicită și implicită a zonelor de influență ale celor implicați. Aparent, au mai multă libertate de negociere indivizii că persoane private, decat membrii organizațiilor, dar realitatea arată că spațiul privat, cel organizațional și cel public
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
nu este necesară, ci chiar contraproductiva. Din punctul nostru de vedere, nu este nevoie de căutarea obstinata a unor proceduri de RP, realitatea organizațională fiind întotdeauna mult prea complexă pentru că ele să fie într-adevăr eficiente, ci de eforturi de acomodare, prin intermediul comunicării, a diverselor grupuri care compun organizațiile. Comunicarea Această etapă a procesului de RP este, cel putin privită din exteriorul organizației, cea mai vizibilă, cea mai spectaculoasă și reprezintă, daca este abordată într-o manieră corectă, un moment-cheie pentru
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
24 Apud Erhard Friedberg, "Organizațiile", în Raymond Boudon (coord.), Tratat de sociologie, Humanitas, București, 1997. 25 Ibid., p. 405. 26 Ibid., p. 406. 27 Crozier și Friedbert, op. cît., p. 44. ("În loc de a considera practicile informale doar că excepții sau acomodări în cadrul logicii tradiționale, trebuie deci, de asemenea să inversăm perspectiva pentru a incerca sa intelegem chiar sistemul oficial pornind de la o analiză mai realistă a dificultăților de care se lovește și chiar, mergând mai departe, ca un răspuns la aceste
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
de comunicare (memorizări, jocuri didactice, convorbiri). În concluzie, noi, educatoarele, optăm pentru lectura fidelă a textului literar, deoarece, povestirea acestuia modifică limbajul autorului, îi scade valoarea textului, datorită unor fenomene ce apar inevitabil: spontaneitatea și rapiditatea redării conținutului textului sau acomodarea cu un limbaj mai puțin supravegheat (introducerea de expresii familiare ), iar din punct de vedere al sintaxei, la elipse. În modul acesta am efectuat experimental ci următoarele texte literare: Ursul păcălit de vulpe,de Ion Creangă; Capra cu trei iezi
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
dincolo de telefon... Am rămas fără grai. După ce mi-am revenit, am continuat: - Cum vine asta, dragă? Nu ne-ai spus nimic de cununia civilă, ai făcut pasul În secret? - Nu a fost nimic legitim, a fost doar o perioadă de acomodare! Nu pot să-ți spun acum la telefon, este o poveste Întreagă! - Atunci, vino la mine duminică la prânz, să vorbim, te invit În noua mea garsonieră, cu această ocazie o și inaugurez, tu, fiind prima care Îi calcă pragul
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
NU EXISTA NICI O CONTINUITATE ÎNTRE SCENE \ NUMAI ÎNTÂMPLĂRI SCURTE ȘI LIPSITE DE LEGĂTURĂ. ERA IMPOSIBIL DE STABILIT MOMENTUL EXACT ÎN CARE TRASK ÎNCEPUSE CERCETĂRILE CARE CONDUSESERĂ LA MAREA LUI DESCOPERIRE. DAR REZULTATUL FINAL ERA CLAR. DUPĂ O PERIOADĂ INIȚIALĂ DE ACOMODARE, PERSONALITATEA "SCHIMBATĂ" OBȚINEA CONTROLUL ABSOLUT, IAR MEMORIA CORPULUI OCUPAT ERA COMPLET SUPRIMATĂ. ÎN AFARA FAPTULUI CĂ SE SERVEA DE TRUPUL ALTEI PERSOANE, PERSONALITATEA TRANSFERATĂ SE CONSERVA ÎN ÎNTREGIME, CU PROPRIILE AMINTIRI, SENTIMENTE ȘI OBIECTIVE. PENTRU A PUTEA EXPLICA POSIBILITATEA ACESTUI TRANSFER
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
plecăm mâine dimineață în concediu. — Da, am auzit. — Mergem cu băiatul la mare. Apoi îl duc la un unchi, în Banat. — Foarte bine. Căldura a devenit insuportabilă. Mai ales pentru un copil... Pauză. Pauză. Încă o pauză. Se prelungește. Stinghereală. Acomodare. Pauză prelungită. Manole se apleacă, împinge spre celălalt cele câteva coli tipărite. Se discută, când în șoaptă, când mai clar. Ce, cum, care... Ochiul veghează : Ortansa veghează mișcarea, personajele. Zâmbește, le zâmbește, îi zâmbește. Inginerul A.P. ! Prostuțule... August Prostul, ce
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
prostia nu poate fi vindecată cu sfaturi. Prostul nu are niciodată complexe de inferioritate. Numai imbecilii posedă știința compromiterii oricărui ideal. Misiunea imbecilului e să aducă valorile din jurul lui la scara ridicolului. E periculoasă și prostia. Dar mai ales viciul acomodării cu ea. Trogloditul nu-și poate ierta neghiobia pe care ți-a făcut-o. Prostia este țesută numai din unghiuri optuze. Prostul nu se lasă până când nu se depășește pe sine însuși. Dispariția proștilor și a lichelelor ar însemna depopularea
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]