390,853 matches
-
gratuit de asistență medicală și psihologică, medicamente și proteze. Aceste gratuități sunt suportate din fondul național unic de asigurări sociale de sănătate. Pe baza recomandărilor medicale de specialitate, polițistul are dreptul la bilete de tratament și recuperare medicală, care se acordă gratuit doar în cazul internării în una din unitățile de recuperare-reabilitare aflate în relație contractuală cu Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești (C.A.S.A.O.P.S.N.A.J.). În vederea corectării deficiențelor organice sau funcționale
ASIGUR?RI SOCIALE DE S?N?TATE by Corneliu MORO?ANU () [Corola-journal/Administrative/84077_a_85402]
-
în străinătate sau a celor care execută misiuni temporare ori urmează diferite forme de pregătire în afara țării are dreptul la asistență medicală și medicamente în limita fondurilor aprobate cu această destinație prin bugetele anuale. Polițiștii beneficiază de asistență psihologică gratuită, acordată în sistemul propriu de asigurări sociale de sănătate organizat în cadrul Ministerului de Interne. 2. Asigurări sociale pentru unele categorii de persoane prevăzute în legi speciale Potrivit O.U.G. nr. 170/1999<footnote Ordonanța de Urgență nr. 170 din 4
ASIGUR?RI SOCIALE DE S?N?TATE by Corneliu MORO?ANU () [Corola-journal/Administrative/84077_a_85402]
-
pe bază de prescripție medicală, cu sau fără contribuție personală, cât și pe timpul spitalizării, în condițiile Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, dacă nu realizează alte venituri decât cele provenite din drepturile bănești acordate de legile speciale prin care li se stabilește această calitate, precum și cele provenite din pensii; - bilete de tratament gratuite, în limita posibilităților existente, în stațiuni balneoclimaterice, pe baza reglementărilor stabilite de Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne, Ministerul Muncii și Solidarității
ASIGUR?RI SOCIALE DE S?N?TATE by Corneliu MORO?ANU () [Corola-journal/Administrative/84077_a_85402]
-
stabilite de Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap și de Ministerul Turismului; - obținerea gratuită de către persoanele cu handicap, dacă nu realizează alte venituri decât cele provenite din drepturile bănești acordate de legile speciale prin care li se stabilește această calitate și cele provenite din pensii, și de către invalizii de război a protezelor și dispozitivelor medicale prevăzute în Lista dispozitivelor medicale destinate recuperării unor deficiențe organice sau funcționale, decontate integral, cu
ASIGUR?RI SOCIALE DE S?N?TATE by Corneliu MORO?ANU () [Corola-journal/Administrative/84077_a_85402]
-
urmărit facilitarea integrării sociale a străinilor care au dobândit o formă de protecție în România, prin asigurarea accesului la o serie de drepturi. Potrivit O.G. nr. 102/2000 privind statutul și regimul refugiaților din România străinilor li se poate acorda una dintre următoarele forme de protecție: statutul de refugiat, protecție umanitară condiționată sau temporară. Străinii care au dobândit o forma de protecție în România au acces la asistență medicală în aceleași condiții stabilite de lege pentru cetățenii români. Străinii cărora
ASIGUR?RI SOCIALE DE S?N?TATE by Corneliu MORO?ANU () [Corola-journal/Administrative/84077_a_85402]
-
forme de protecție: statutul de refugiat, protecție umanitară condiționată sau temporară. Străinii care au dobândit o forma de protecție în România au acces la asistență medicală în aceleași condiții stabilite de lege pentru cetățenii români. Străinii cărora li s-a acordat una dintre formele de protecție menționate mai sus sunt obligați, pentru a obține calitatea de asigurat, să plătească contribuția legala începând cu data obținerii respectivei forme de protecție. Străinii cărora li s-a acordat, anterior intrării în vigoare a ordonanței
ASIGUR?RI SOCIALE DE S?N?TATE by Corneliu MORO?ANU () [Corola-journal/Administrative/84077_a_85402]
-
români. Străinii cărora li s-a acordat una dintre formele de protecție menționate mai sus sunt obligați, pentru a obține calitatea de asigurat, să plătească contribuția legala începând cu data obținerii respectivei forme de protecție. Străinii cărora li s-a acordat, anterior intrării în vigoare a ordonanței privind integrarea socială a străinilor care au dobândit o forma de protecție în România, sunt obligați, pentru a obține calitatea de asigurat, sa plătească contribuția legală începând cu data intrării în vigoare a ordonanței
ASIGUR?RI SOCIALE DE S?N?TATE by Corneliu MORO?ANU () [Corola-journal/Administrative/84077_a_85402]
-
la încheierea contractului de asigurare cu aceasta. Informațiile cuprinse în contract au caracter confidențial și nu pot fi divulgate de societatea de asigurări private de sănătate unor terți, cu excepția cazurilor prevăzute de lege. Decontarea cheltuielilor către furnizorii de servicii medicale acordate asiguraților se efectuează pe baza documentelor justificative ale efectuării acestora. Contractul de asigurare privată de sănătate trebuie să conțină: a) numele și adresele înregistrate ale părților contractante, seria și numărul de înmatriculare ale contractului, codul unic de înregistrare și numărul
ASIGUR?RI SOCIALE DE S?N?TATE by Corneliu MORO?ANU () [Corola-journal/Administrative/84077_a_85402]
-
informațiile la care au acces în exercitarea funcției publice, dacă această dezvăluire este de natură să atragă avantaje necuvenite ori să prejudicieze imaginea sau drepturile instituției ori ale unor funcționari publici, precum și ale persoanelor fizice sau juridice; e) să acorde asistență și consultanță persoanelor fizice sau juridice în vederea promovării de acțiuni juridice ori de altă natură împotriva statului sau autorității ori instituției publice în care își desfășoară activitatea. (3) Prevederile alin. (2) lit. a)-d) se aplică și după încetarea
GHID DE CONDUIT? A FUNC?IONARILOR PUBLICI by Corneliu MORO?ANU () [Corola-journal/Administrative/84078_a_85403]
-
documentare și de urgența solicitării. 4. Principiul gratuității asistenței fiscale a contribuabililor Potrivit art. 51 din Constituția României, republicată, exercitarea dreptului de petiționare este scutită de taxă. Făcând parte din categoria serviciilor cu caracter public, asistența și informarea contribuabililor se acordă în mod gratuit de către personalul care își desfășoară activitatea în acest domeniu. 5. Principiul transparenței Principiul transparenței derivă din dreptul la informare al cetățenilor, potrivit art. 31 din Constituția României, republicată. Ca urmare, fiecare unitate fiscală trebuie să aplice cu
GHID DE CONDUIT? A FUNC?IONARILOR PUBLICI by Corneliu MORO?ANU () [Corola-journal/Administrative/84078_a_85403]
-
de control sau de impunere întocmite de organele Ministerului Finanțelor Publice. 6. Principiul adaptării administrației fiscale la cerințele contribuabililor Administrația fiscală trebuie să găsească calea unei cooperări active pentru îmbunătățirea asistenței și informării contribuabililor, potrivit cerințelor acestora. Funcționarul fiscal care acordă asistență trebuie să înțeleagă problematica fiscală formulată de contribuabil, să țină cont de așteptările și nevoile acestuia. Totodată administrația fiscală orientată către contribuabili trebuie să aibă capacitatea de a se adapta în permanență la nevoile acestora. Numai o bună înțelegere
GHID DE CONDUIT? A FUNC?IONARILOR PUBLICI by Corneliu MORO?ANU () [Corola-journal/Administrative/84078_a_85403]
-
limbaj corect din punct de vedere gramatical; - să nu utilizeze un limbaj neadecvat situației (argou sau limbaj de strictă specialitate); - să păstreze confidențialitatea tuturor informațiilor relevante obținute de la contribuabil; - să depună întregul efort pentru a răspunde la solicitările contribuabilului; - să acorde întreaga sa atenție contribuabilului pe parcursul desfășurării asistenței fiscale; - să ofere răspunsuri complete și corecte contribuabilului; - să se asigure că răspunsurile oferite sunt înțelese de către contribuabili; - să îndrume contribuabilii la direcția (serviciul) de specialitate, în vederea obținerii de informații detaliate care depășesc
GHID DE CONDUIT? A FUNC?IONARILOR PUBLICI by Corneliu MORO?ANU () [Corola-journal/Administrative/84078_a_85403]
-
minge de aur. Rândunelele ciripesc fericite. Frumoasa zână își scutură pletele aurii împrăștiind macii mai roșii ca sângele. Dar în calea ei apare deodată Toamna: Dragă surioară, nu ai vrea să părăsești aceste locuri? Toamnă dragă, te rog frumos, mai acordă-mi o șansă! Bine, îți mai las un timp soarele și lumea asta omenească. Vara a fost fericită. Florile au zâmbit. Copacii și-au prins cerceii roșii ai cireșelor. Un curcubeu strălucitor s-a arătat după prima ploaie de vară
Un nou anotimp. In: Alabala by FLOREA IOANA ALEXANDRA () [Corola-journal/Imaginative/573_a_714]
-
a crea, afirmă Ovidiu Pecican, o infrastructură spirituală ortodoxă ce a constituit matricea culturii ștefaniene. O altă componentă a sa a fost alura de personaj măcar parțial renascentist, occidentalizat în relația cu maimarii Europei (papa, dogele, alți principi creștini). Autorul acordă o atenție sporită scanării culturii din epoca ștefaniană. într-o primă etapă sunt înfățișate influențele biblice aplicate inclusiv în soluțiile militare ale voievodului. Lectura avizată a textelor istorico-fantaste din epocă, situate între Biblie și Alexandria, între fragmente de romane cavalerești
Ștefan cel Picant by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/10909_a_12234]
-
mai exprimă, își lasă personajele să emită simpatii sau antipatii: yankeii, arabii, chiar și ,marconienii", aflați în colaborare sau în conflict, se divulgă singuri, încât cititorul nu poate deduce atitudinea sa. El scrie în treacăt, de parcă ar teoretiza, că nu acordă credit ,autorului care-și plimbă personajele și cititorii în funcție de interesele și capriciile sale" (p. 291). în alt loc consemnează și mai clar și alătură indubitabil profesiunea autorului de cea a ziaristului, apropo de Gilda: , Intrase ea însăși în postura autorului
Romanul acumulativ by Valentin Tașcu () [Corola-journal/Imaginative/11536_a_12861]
-
lenjerie de damă la care să ajungă - printr-un coridor îngust și umed - toate eroinele celebre din literatura universală nu este al unui pervers, așa cum ar putea să pară la prima vedere, ci al unui cititor rafinat, dispus să le acorde amănuntelor intime de natură să definească un personaj literar exact atît cît trebuie să li se acorde. Nici mai mult, dar nici mai puțin. Faptul că pune accentul pe ele nu trebuie să ne înșele. El constituie calea lui de
De ce îi scria Brumaru lui Raicu by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11188_a_12513]
-
literatura universală nu este al unui pervers, așa cum ar putea să pară la prima vedere, ci al unui cititor rafinat, dispus să le acorde amănuntelor intime de natură să definească un personaj literar exact atît cît trebuie să li se acorde. Nici mai mult, dar nici mai puțin. Faptul că pune accentul pe ele nu trebuie să ne înșele. El constituie calea lui de acces care diferă în mod radical de a lui Lucian Raicu. Ca atare, cred că n-ar
De ce îi scria Brumaru lui Raicu by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11188_a_12513]
-
fi topită. îndreptarul artistic al monumentelor din nordul Moldovei apare după multe tergiversări unii referenți considerându-l pe autorul cărții publicist... amator. Cu adevărat dramatic a fost pentru el momentul din 1961, când inși ignari, primitivi voiau să nu-i acorde calitatea de membru definitiv al Uniunii Artiștilor Plastici. L-au susținut Al. Rosetti, Tudor Vianu, Ion Frunzetti și Vlaicu Bârna, astfel că mișelia n-a avut loc. între preocupările care i-au displăcut a fost și aceea de a lua
Centenar Petru Comarnescu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11122_a_12447]
-
spaima dispariției folclorului: "Ba că ar fi un fenomen pe cale de dispariție, dacă nu chiar mort - eroare, este viu și productiv, dacă ar fi să ne ghidăm după producția de bancuri sau legende urbane; ba că studioșii i-ar fi acordat atenție dintotdeauna - din nou greșit, vârsta obiectului de studiu abia dacă a sărit de două secole, iar la noi și mai puțin etc." Creația populară fiind un sistem cultural coerent, îi sunt examinate, în mari capitole despre folclorul obiceiurilor, folclorul
Cercetări folclorice actuale by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11671_a_12996]
-
și în închisoare. Cu toate acestea, îmi asum riscul de a-i spune că nu se cuvenea să invoce acea afirmație a monahului de la Rohia pentru a se explica, așa cum s-a întîmplat în interviul pe care i l-a acordat lui Daniel Cristea-Enache. În pofida observațiilor pe care le-am făcut, eu am citit Memoria ca zestre cu cel mai viu interes. Pentru că - în linii mari - a readus-o pe Nina Cassian printre noi așa cum era. Singurul lucru de care îmi
Riscul de a privi memoria ca zestre by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11154_a_12479]
-
citatomania" (Cezar Tabarcea), dar slăbiciunea dioptriilor critice le-a interzis percepția unitară. Rămîne meritul lui Mircea Nedelciu, exponent de frunte al postmodernismului literar românesc, de a fi înțeles cel dintîi adevărata semnificație a Partidului Liber-Schimbist și de a-i fi acordat, în martie 1990, acolada lui fraternă: ,Cei care doar ați rîs cînd ați auzit de înființarea acestui partid vă veți mai aminti de el în fața urnelor și mult timp după aceea."2) Dimensiunea ,citațională" a Partidului Liber-Schimbist îl atașează postmodernismului
Caragiale e cu noi! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11389_a_12714]
-
entuziasm cotidian, pe care rutina vieții didactice îl tocise de multă vreme. Aparițiile în public ale deputatului respiră constant o dispoziție fastă, un mirabil recurs al prospețimii și voioșiei. Este de presupus că o parte din simpatia concetățenilor a fost acordată chipului zîmbitor, în contrast cu fețele crispate ale altora, în timp ce modul de exprimare făcea și el notă aparte, întorcînd spatele retoricii vide, gesticulației și agramatismului. Vocea altor actori politici, iviți din lumea academică și literară, a răgușit destul de repede. A lui Cazimir
Caragiale e cu noi! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11389_a_12714]
-
preluînd sugestia de la Vinea, Dumitriu speculează metafora revolverului, dînd o epicitate sîngeroasă finalului de capitol. În rest, personajul lui Vinea și cel al lui Dumitriu n-au nimic comun și evoluează în contexte diferite. Probabil că, dacă e să-i acordăm, lui Dumitriu, o circumstanță atenuantă, o putem afla chiar în mențiunea lui Vinea: autorul Cronicii îi folosește opera ca pe una din sursele sale documentare. Să luăm acum în discuție cel de-al doilea caz verificabil: "Camera Leoparzilor". Nu e
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
în iulie 1929, îi adresează lui Stalin o petiție, urmată la 28 martie 1930, în lipsa unui răspuns, de o scrisoare trimisă guvernului sovietic prin care cerea, după o amănunțită descriere a situației imposibile în care se afla, să i se acorde fie aprobarea de a părăsi țara, fie dreptul de a munci într-un teatru. "Scrisoarea a devenit celebră - ne lămurește Ion Vartic - și datorită epilogului ei neașteptat într-o conjunctură cu totul specială. Douăzeci și una de zile după expedierea scrisorii, în
O interpretare figurală by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11909_a_13234]
-
o demonstreze. Dar s-o treci sub tăcere... Asta nu poate însemna decât fie că n-o cunoști, și atunci ești descalificat profesional, fie că o cunoști și o ignori cu bună știință, iar atunci ești descalificat moral. Să admitem (acordându-i, etic vorbind, circumstanțe atenuante) că pur și simplu i-a scăpat, poate însă cineva să-și imagineze că dl Eugen Simion, coordonatorul colecției, nu i-a semnalat-o după ce mi-a mulțumit atât de personal pentru expedierea ei? Și
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]