866 matches
-
durabilă este sinonimă cu responsabilitatea social corporativă. În acest caz, afacerea este evaluată ca proces desfășurat tridimensional: profit, planetă, persoane. Strategia de dezvoltare durabilă se constituie într-un instrument care servește la transpunerea în acțiuni concrete a alegerilor făcute de actanții sociali, după modalități realiste, eficace și durabile. Conținutul strategiei de dezvoltare durabilă este dat de obiective și principii care conduc, pe de-o parte, la identificarea realistă a rezultatelor scontate, iar pe de alta, la crearea instrumentelor necesare implementării efective
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
sănătate, educație și terminînd cu întărirea legăturii dintre organizațiile neguvernamentale, guvernamentale și locale. Nucleele asociative sunt în fapt, reflexul existenței unei societăți civile autentice care poate să-și depășească condiția de ecou reverberant al evenimentelor politice; nucleele societății civile sunt actanții conștienți de potențialul lor, sunt acele grupuri ce realizează că bunăstarea comunității lor nu poate fi doar urmarea unei intervenții exogene și forțate și care sunt capabile să-și aroge rolul de partener de dialog cu agențiile statului și ale
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
și autoîmputernicire comunitară, precum și crearea polilor de prosperitate. Dezvoltarea comunitară este fezabilă prin programe defalcate pe proiectarea de politici de dezvoltare socială, economică și de mediu. Aceste demersuri ample implică alianțe și colaborări public-private, între decidenți politici, instituționali și alți actanți economico-sociali. Scopurile urmărite de aceste programe depășesc bifarea unor obiective strict economice. Fără acestea nu ar fi posibil progresul, iar limitarea la economic nu ar consolida capacitarea și încrederea în resursele proprii, întărirea capacității oamenilor de a acționa ca cetățeni
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
șaizeci și patru au ca preocupări maximizarea bunăstării tuturor stakeholders, două dintre ele au ca scop rezolvarea "problemelor sociale pe parcursul realizării unui profit corect și doar zece își declară clar scopul de a maximiza valoarea pentru acționariat. Dar nu toți actanții sociali sunt calificați ca "părți interesate". Este cam același raport care există între Adam și noi: în ultimă instanță, toți suntem urmașii lui Adam dar, în mod real, numai trei au fost consemnați de istorie ca fiind copiii săi. "Părți
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
să se conecteze și să-și ajusteze valorile atât la cele ale proprietarilor, cât și la ale celorlați actori sociali afectați de funcționarea ei. În măsura în care organizațiile-afaceri profită de avantajele și oportunitățile oferite de societate, trebuie să consimtă tacit, ca orice actant social, la restrângerea libertăților proprii în folosul interesului public. 7.5.1. Cum sunt percepuți social indicatorii cetățeniei corporative? Pentru o calificare unitară a firmelor, referirile la responsabilitatea socială ar trebui să păstreze aceiași indicatori, iar ponderea acestora în evaluarea
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
era industrializării: scopul afacerii este acela de a face afaceri. Aspirația afacerii, indiferent de dimensiuni, către dezvoltare și leadership în aria ei de operare nu poate fi atinsă decât prin raportare la maturitatea societății în care coexistă cu toți ceilalți actanți: competitori și parteneri. Din aceste rațiuni, organizația-profit, ca cel mai important actant social al vremurilor noastre, trebuie să-și depășească genul proxim autoproclamat și să facă saltul de la misiune la viziune. Misiunea este legată de bugetarea unor resurse precise în vederea
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
indiferent de dimensiuni, către dezvoltare și leadership în aria ei de operare nu poate fi atinsă decât prin raportare la maturitatea societății în care coexistă cu toți ceilalți actanți: competitori și parteneri. Din aceste rațiuni, organizația-profit, ca cel mai important actant social al vremurilor noastre, trebuie să-și depășească genul proxim autoproclamat și să facă saltul de la misiune la viziune. Misiunea este legată de bugetarea unor resurse precise în vederea atingerii unor obiective clare. Viziunea este legată mai mult de visare, de
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
continuarea deplasării. Aceștia ar fi timpii fugii, care dispuși pe sintaxa ritmică pe care și-o construiește textul, pun în mișcare un scenariu itinerant cu episoade multiple, individualizate doar prin toponimul specific desfășurării unei scene sau a alteia și prin actanții implicați, care întotdeauna sunt alții. Martorul-narator este întotdeauna același, tânărul fugit din Academia Movileană din Kiev, care pe parcursul acestui drum al autocunoașterii are șansa să se cunoască pe sine, realizându-și în felul acesta și un autoportret: este, firav, plăpând
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
între ei. Parcă solidari... până la momentul în care din gloata lor se vor desprinde autorii cu adevărat talentați, în stare să abordeze stilul, ba chiar să-și creeze un stil personal. Pentru că în minimalism aproape că nu există personalizare toți actanții seamănă crunt, iremediabil înde ei ca scriitură, ca oralitate, ca relatare jurnalistică primară pe care vor să o dea drept artă. Mie unuia o pledoarie pentru reîntoarcere la arta autentică, la stil mi se par până și celebrele entimeme din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
niciodată". Ca primă sursă bibliografică utilizată de Emil Iordache va fi Bibliografia literaturii române 1948-1960, tipărită de Biblioteca Academiei Republicii Populare Române, în 1965, sub egida Academiei. Masiva lucrare îl are coordonator pe Tudor Vianu. O tăcere, poate vinovată, din partea actanților practicanți, s-a menținut mult timp după '89, cu puține abateri, în ce privește literatura realist-socialistă impusă ca modalitate estetică de tancurile Armatei Roșii. Astfel, îndreptățit observa Emil Iordache, "după aur, glorie și obsesii remarcăm (cu excepțiile de rigoare) o foarte puțin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
suprarealismului românesc. Dacă comparăm textele în proză ale anilor ’20 - i-am înșirat parțial mai sus! - și cele ale unui Urmuz, Tzara, Sașa Pană, Blecher și alții, constatăm iute o discrepanță teribilă între două vârste ale dezvoltării genului, de parcă „unii actanți” nu mai aveau răbdare ca „genul” să-și urmeze și satisfacă etapele firești, organice, și au „sărit” pur și simplu peste un secol de evoluție a tehnicii romanești, așa cum s-a întâmplat „dincolo”, adică în Vestul cultural, oglinda și mentorul
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
vorbi în numele Omului și al demnității sale. Aceasta e și justificarea, în primul rând, a paginilor de față, și nu apărarea propriei persoane; cărțile mele o fac mai bine! 11 Luptele literare?!... Aproape fiecare dintre foștii martori sau foștii „eroi”, actanți, le interpretează după... firea, memoria, rolul jucat, dar și după vechile interese de grup sau personale, nemaivorbind de cei cărora propria vanitate le joacă nu puține feste și care, voit sau, mai știi, poate chiar nevoit, mai mult sau mai
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
erau purtați alături de fecior pe traseul eroizant, vocalele nu pot sugera decât această cuminecare din seva regăsită: „caii-și umbreau”, „caii-și pășteau”, „caii-și adăpau”. Dublu al eroului și parte constituentă a ființei ce îmblânzește fiara haosului, calul este actantul principal al minunii, dar și intermediarul dintre esență și lume, de aceea, el este cel care îndeplinește în numele călărețului atât ceremonia, cât și „împărtășania”. Ultima secvență ajunge în cotidian printr-o trecere securizată pe podul de aramă „zărnăitor” și coboară
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
doi nu se pot despărți în analiza semnificațiilor), un alt protagonist este Florea/Florian (al cărui superlativ absolut este Florea Înfloritu), Trandafir, iar Urmă galbână își trasează itinerariul cu flori solare. Principiul muzicalității numelor pe care le au cei doi actanți mitici revelează natura similară, iradiată de aceleași trăsături învingătoare: „relațiile dintre cei doi frați omologi sunt de suprapunere și compensare; cel deal doilea nu mai greșește”. Eroul beneficiază prin naștere de fecunditate excepțională (fecioara închisă în turn privește o floare
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
o nouă eră a luminilor creatoare pentru universul ordonat. Bestiarul arhetipal este unitar în cele trei specii care surprind bătălia pentru cosmos. Putem generaliza astfel observația lui Gheorghe Vrabie privitoare la dușmanii eroului din basme: „Numerosului șir de personaje, eroi, actanți li se ridică împotrivă, în tot ce vor să întreprindă, opozanții. Cei dintâi cresc în valoare cu atât mai mult cu cât cei din urmă sunt mai puternici, devin mai ingenioși, parând lupta; cei dintâi sunt mai iubiți pentru felul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
solar sau lunar”. Colindele de fată mare oferă însă un număr covârșitor de argumente pentru simbolistica selenară a cornutei. În plan real se înregistrează o corespondență a funcției inițiatice a cornutei, vizibilă în practica „împănatului boului”, investigată în Pădureni, Cluj: „actanții sunt fetele de măritat, aflate, deci, într-un moment decisiv al vieții, al căror rol este de a captura animalul pentru a dovedi îndemânare și forță necesară trecerii într-o altă categorie cu o mai mare responsabilitate socială”. Colindele transferă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și au un rol esențial în ritualul inițiatic. Substantivele articulate nehotărât, de tipul un împărat, au o funcție simbolică în dimensiunea semantică a basmului, ducând personajul în sfera definirii generale, nu prin individualitatea umane, ci prin ipostaza socială. În contingent, actanții se înscriu în multitudinea de clase umane (împărați, feciori, fete, neveste), în timp ce pătrunderea sau aparteneța la sacru aduce o titulatură singularizantă. Formarea cuvintelor prin derivare dezvăluie o creativitate cu rezultate directe în plan poetic. Prefixarea augmentativă, foarte frecventă în descântece
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Repetiția în doi timpi vizează, în colinde, cele două instanțe ale ritualului: autorul și beneficiarii lui: „Calul calcă-n văi adânci,/ (...) Boieri caii-ș adăpase;/ Calul calcă-n piatră seacă/ (...) Boieri caii ș-adăpară”. Precizarea constantă a celor două tipuri de actanți este fundamentală pentru conștientizarea ritualului de regenerare a forțelor telurice și împărtașirea comunității din ele. O altă structură sintactică repetitivă rezultă din interogațiile cu rol de ascuțire a atenției: „Da’ș din carnea ta ș’or faci?/ Or fașe-o iururi
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
însă proces Grecoteiului Nepereche. Nici nu e vina lui că viața imită arta, lăsându-se modelată de aceasta. Tot mergând la teatru ca să-i auză piasele, tot cetind momente, schițe & mofturi, locuitorii plaiurilor dâmbovițioase au sfârșit prin a semăna cu actanții lor și, culmea, prin a se recunoaște în ei... cu sau fără rezerve. Pasul următor ar fi să-și ia inima în dinți și, într-o bună zi, să intre definitiv, prin metalepsă ontologică, în universul cu pricina. Mi-amintesc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
și nouă de secunde de la ciocnirea fatală de aisberg. Scapă cineva? Și de ce secunda o sută optzeci și nouă...? Ceva speranțe sunt, depinde acum de regizorul care a pus la cale totul, dacă este mulțumit de dimensiunile catastrofei, dacă disperarea actanților intră în categoriile esteticului. Eticul în mijlocul catastrofei este mai greu de descifrat, chiar e bine de evitat o discuție în acest sens. În catastrofă îngerul din om părăsește partea terestră, animalică. Îngerul din om exultă că se întoarce în ceruri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
o lectură a ambelor volume, o lectură complexă, în spiritul și litera textului. Într-o expunere succintă, subiectul lucrării poate fi exprimat astfel: O familie originară din zona Cernăuțiului, compusă din bunici, părinți și copii mici, șase dacă vorbim de actanții prozei (Unamuno zicea agoniști), optsprezece, toți în viață, dacă ar fi să facem trimitere la străbunici (Cartea Recordurilor, ce performanță marchează, pentru un singur cuplu?) avea toate premisele pentru o viață normală și, de ce nu, fericită, în limitele unei bunăstări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Iepan și Răzvan Georgescu dezvăluia nu numai scandalul unei intimități permanent violate de supravegherea statului, ci și fața nebănuită a aplicării unei ideologii și doctrine cu care cochetaseră în tinerețe burghezii noștri colegi de generație din Occident, foști maoiști, troțkiști, actanți ai mișcării 68-iste, promotori și profitori ai revoluției sexuale pe care noile moravuri și pilulele contraceptive au pregătit-o, ducând-o mai departe, în cele mai inedite forme. Mi s-a părut o ironie a destinului emiterea în România
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Mutra lui dom Virgil, neputând fi, în mod logic, reprezentativă ea nu poate reprezenta o abstracție înlocuind-o printr-un poncif , va fi, în consecință, intertextuală ; va fi polemică ; se va opune atât ideii de domvirgilism (materializată în domvirgilismul vizibil, actant), cât și complicelui său latent (domvirgilismul imprevizibil, șiret, fără chip). Oricum ar fi, Mutra va afirma persoana, iar persoana va afirma Mutra, într-un amalgam caracterologic gen turcul și pistolul. Persoana fiind prin excelență imperială, Mutra lui dom Virgil va
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
să din lume și o dedică sanctuarului, indicând prin această cea mai strictă puritate dintre soți. Binecuvântarea de nuntă era un element indispensabil căsătoriei. Ea se realiza în cadrul ritualului de mai multe ori, prin diferite persoane de la tatăl miresei la actanții sacramentali. Un alt element iudaic este împreunarea mâinilor celor doi miri, precum și binecuvântarea unui pahar comun din care gustau tinerii căsătoriți, pahar comun care nu are nici o similaritate cu paharul de obște din ritualul creștin, acesta din urmă având alt
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
neapărat una irezolvabilă. Familiaritatea cu mai marii zilei nu ține doar de turmentarea sa, ci și de emanciparea sa cetățenească. Cum ajunge acesta în casa lui Zaharia Trahanache ? Este membru simplu în câteva asociații și se declară cunoscut de către principalii actanți politici, fără ca nimeni să-l ia în seamă sau să-l recunoască. Este dat afară de peste tot, dar se află peste tot și intră nepoftit, dar cu un cert aplomb care nu ține numai de turmentarea sa. E un mod
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]