9,186 matches
-
de autor în legătură cu operele literare. Cronicar prin excelență, a avut curajul să rămână așa până la capăt. Volumul postum, intitulat Ultime explorări critice (ed. Atlas, București, 2000) (după modelul altor două cărți de critică publicate cu ani în urmă, Explorări în actualitatea imediată, 1978 și Noi explorări critice, 1982), ne convinge că acesta a fost sensul preocupărilor sale. Preocupări față de mersul literaturii, față de mișcările perceptibile sau mai greu de sezisat ale curentelor vechi și noi, față de schimbările de sensibilitate din scrierile ultimilor
Ironie și franchețe by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/16283_a_17608]
-
este tulburătoare. Și un al treilea pion important, cu care au mai lucrat fertil și la Pescărușul: artista Lia Perjovski care a gîndit o scenografie simplă, dar de un mare efect, funcțională, foarte modernă ca limbaj plastic și vizual, amplificînd actualitatea scriiturii dramatice, și ea foarte dinamic scrisă. Mă bucur că Lia Perjovski a recidivat în arta spectacolului și cred că asta este benefic atît pentru ea, cît și pentru scenografia teatrală care se simte adusă cu suplețe spre zone de
Alegerea Valeriei Seciu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16302_a_17627]
-
Ierunca. Dintre vizitatori n-au lipsit însă nici impostorii, nebunii, profitorii și agenții Securității, inclusiv cei care aveau misiunea să o reducă la tăcerea pe realizatoarea emisiunilor culturale de mare răsunet de la "Europa Liberă", Teze și antiteze la Paris și Actualitatea culturală românească. Monica Lovinescu ajunsese (chiar dacă nu spune asta în memorii) o instanță supremă a culturii române. În fața ei se înfățișau oameni de valoare marginalizați, dornici să fie repuși în drepturi, dar și "trimiși speciali" care nu urmăreau decât să
Pagini de mare literatură by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16292_a_17617]
-
aripa din stînga, acolo unde lumina vine de sus prin imensa cupolă de sticlă, tînăra artistă Mirela Trăistaru. Formată la Cluj, în ambianța culturală transilvăneană pentru care expresionismul central european constituie o componentă stilistică importantă, Mirela Trăistaru a adus în actualitatea artistică bucureșteană cîteva note particulare extrem de puternice. Mai întîi, ea a ieșit din acel regim unic al existenței artistului - din acel registru definit prin care eticheta de scultpor, pictor, grafician sau instalaționist este suficientă pentru a comunica esențialul - și a
Memoria sfîrșitului de secol by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16304_a_17629]
-
scenariul și regia, mărturisind că a avut trei surse de inspirație destul de disparate: o schiță din 1909 a lui O. Henry "Căile destinului", piesa "Dacă" a Lordului Dunsany datată 1921 și filmul lui Frank Capra din 1946 Viața e minunată. Actualitatea - de-a dreptul "științifică", dar deja speculată de către cineaști - ar consta în... clonarea protagonistei Gwyneth Paltrow, care va evolua destul de bulversant în dublă ipostază de blondă și brunetă, cîștigătoare și perdantă, în două ipoteze existențiale alternative (ca și bobinele filmului
Investigații, supoziții, alternative by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16340_a_17665]
-
ciudățenii lingvistice, cu cîte o singură atestare, precum substantivele vacsinar ("persoană care vaccinează", la 1840), vederoi ("grup de persoane care merg la pețit, la "vedere"", termen regional), a varvarizmi ("a folosi barbarisme", la Cantemir) etc. Nu e însă neglijată nici actualitatea: volumul cuprinde destule uzuri și locuțiuni familiare, precum valea! a lua la vale, a-și face veacul, a-și da foc la valiză, vaporean; e interesant că a lua la vale și a-și da foc la valiză nu sînt
Ultimele litere ale alfabetului... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16373_a_17698]
-
specialitate cu care vin în contact se numără Istoria criticii literare și Teoria literaturii ale celebrului cuplu Wellek și Warren. Cărțile au de-acum o vîrstă venerabilă, de peste jumătate de secol, dar într-o bibliografie care nu se laudă prin actualitate și nici nu aspiră la așa ceva, cu siguranță își au locul. René Wellek este jumătatea celebră din acest tandem: numele lui onorează biblioteci și o serie de prelegeri academice cu prilejul cărora an de an se lansează idei noi, sosite
Memoriile unui profesor de literatură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16380_a_17705]
-
Gheorghe Ceaușescu Orice istorie este istorie contemporană, a spus undeva Croce. Cu alte cuvinte, trecutul este privit în oricare din etapele sale prin prisma preocupărilor de actualitate. Observația este valabilă nu numai pentru istoria politică, ci pentru orice domeniu: când spunem că Homer, Dante, Shakespeare, Goethe, Victor Hugo, Creangă etc. sunt "contemporanii noștri" înseamnă că am găsit la ei idei, sentimente, modalități stilistice corespunzătoare ideilor, sensibilității și
Sensul istoriei by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/16386_a_17711]
-
ne îndreptăm sau nu spre Europa. Este de așteptat ca dezbaterea să se intensifice acum când există toate șansele ca integrarea noastră în structurile europene să se reducă doar la retorică. Problema originii noastre istorice este astfel o temă de actualitate politică, așa cum în Roma imperială figura lui Alexandru Macedon a constituit subiectul a violente polemici, căci adversarii împăraților orientalizanți, asemenea lui Nero, vedeau în macedonean prototipul monarhului oriental, zeu în timpul vieții; atacându-l pe fiul lui Filip al II-lea
Sensul istoriei by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/16386_a_17711]
-
ton jucăuș, aparent ușurel, nu fără contingențe cu filozofarea, avînd deci o "subțirime" și o configurație asemenea unor figuri de artă plastică făcute dintr-o rețea de sîrme" (p. 5). Articolele sînt diverse, reflecțiile neocolind problemele estetice cum ar fi actualitatea în artă (cu atît mai mult cu cît articolul a fost scris în anii '40 și dincolo de scenele eliberării Parisului ne gîndim la arta angajată și un alt fel de eliberare la București), sau receptarea: dacă teatrul este sau nu
Pledoarie pentru bucurii mărunte by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16430_a_17755]
-
București), sau receptarea: dacă teatrul este sau nu un amuzament, în ce măsură noutatea favorizează sau nu plăcerea lecturii, sau ce este un scriitor, dacă a fi scriitor se învață, plăcerea recitirii unei cărți ș.a. Sînt în majoritate teme "înalte", numai prezența actualității în artă a fost motiv de dezbatere în cultura română atît înainte de 1947, cît mai ales după, și încă este. Ca o contradicție, aparentă, autoarea amintește, cu partipris, etimologia diletantismului ("diletant este înainte de toate cineva care, ținîndu-se de o treabă
Pledoarie pentru bucurii mărunte by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16430_a_17755]
-
PDSR. Spune Nistorescu: "Toți oamenii de casă ai partidului de guvernămînt au scos capul, au căpătat curaj și au declanșat campania de "lins" la adresa șefilor instalați în Piața Victoriei și în Palatul Victoriei și în Palatul Cotroceni. La Radio România Actualități, "mașina de periat" scoate fum, iar la ziare și reviste de buzunar începe să curgă publicitatea, semn că interesele materiale și simpatiile politice au generat reorientări șocante." Dincolo de acuzele pe care le aduce confraților săi Cornel Nistorescu, Cronicarul își pune
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16421_a_17746]
-
o salutară reafirmare a voinței de recuperare a idealurilor de cinste și dreptate. Inserturile-coperți (eliptice, dar și sarcastice: "Lumea cunoaște legenda. Mulți știu mitul. Puțini adevărul." "Oricînd Țepeș poate să se întoarcă!") amintesc spectatorului român de versurile eminesciene de eternă actualitate: "Cum nu vii tu, Țepeș Doamne,..."
DRACULA revine! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16438_a_17763]
-
literară, Observator cultural, Contemporanul, Dilema, 22, Adevărul literar și artistic etc. în paginile acestora, artele vizuale sînt privite foarte diversificat și urmărite atît în manifestarea lor ingenuă, cît și într-o perspectivă sistematizată. Rubricile, specializate riguros, observă din unghiuri diferite actualitatea artistică, iar această specializare se regăsește chiar în tonul cronicilor și în dominanta lor stilistică. Textele semnate de Amelia Pavel, Judith Angel, Anca Oroveanu, Magda Cârneci, Liviana Dan, Aurelia Mocanu, Ileana Pintilie, Ioana Vlasiu, Irina Cios, Ramona Terdic, Radu Bogdan
Arta și mediile by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16439_a_17764]
-
elogiază și prețuiește pe o întinsă gamă munca, dreptatea, demnitatea, libertatea, egalitatea și progresul, cărora, prin Origen și Părinții Capadocieni, Ioan Gură de Aur, Ambrozie și alții le-a dedicat pagini de o rară adâncime și frumusețe, patos misionar și actualitate; această literatură luptă aprig contra exploatării, a sclavagismului sau a robiei și a înjosirii omului sub toate formele, ea nu cunoaște odihnă combătând discriminările și ticăloșiile practicate de bogați sau de dregătorii timpului; unii Sfinți Părinți militează pentru viața de
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
Cronicar Antisemitismul postcomunist În primul număr din acest an al revistei 22 e publicată o foarte de actualitate convorbire a lui Andrei Oișteanu cu Leon Volovici despre Antisemitism și "sindromul postcomunist". Cei doi reputați specialiști au participat la un simpozion internațional cu tema Evreii și antisemitismul în discursul public din țările europene postcomuniste, desfășurat la Universitatea Ebraică din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16496_a_17821]
-
artiste care expun acum la Muzeul Literaturii, chiar dacă lucrează în tehnici și pe suporturi cu o vîrstă respectabilă și cu o tradiție prodigioasă, prin viziune, prin unghiul de abordare a genului și prin pregnanța expresiei sînt de cea mai acută actualitate. Privite individual, în termenii în care am făcut-o deja cu prilejul expoziției inițiale de la Baia Mare, ele au cîteva caracteristici definitorii care trebuie reamintite: Miek Coppens este predominant cerebrală, formele ei sînt construcții raționale, cu structuri cristaline, repetitive, care amintesc
Expoziție la Muzeul "Florean" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16562_a_17887]
-
clasificările gen prospect din Sistematica poeziei. În planul limbajului, literatura română postbelică pregătea, cu mijloace proprii, superspecializate, ieșirea din întuneric. Sigur că, pentru o astfel de interpretare, trebuie pornit de la ipoteza de operă, ceea ce nu prea se mai potrivește cu actualitatea literară a ultimului deceniu. Două obiecții se aduc operei. Prima se bazează pe ideea că ierarhia literară ar fi incorectă politic. Aici nu am ce să nuanțez: istoria literară nu poate fi decât ierarhizatoare, ierarhiile nu pot fi decât meritocratice
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]
-
important este și romanul de problematică, romanul ca documentare amplă, poate mai puțin inovator în plan formal (nu e cel mai important criteriu) dar care a pus întrebările grele ale conștiinței, ținând loc și de istorie și de jurnal de actualități. Acolo s-a dus războiul cel mai dur cu cenzura. Sigur că deceniile de comunism au însemnat restricții, frică, suferință, martiraj, nevoie de proces, de arhivă, de zi comemorativă, dar nu de tip victimologic, pentru că victima, încercând să recupereze o
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]
-
religios etc. - afectează valoarea, deseori ireversibil, și, o dată excluse din canon, operele pot deveni obiect de studiu academic, dar nu mai sînt citite din plăcere. în schimb, țesătura de opinii, aprecieri, polemici din jurul operelor vechi își păstrează uneori o miraculoasă actualitate. Altfel spus, contextul operelor se dovedește mai puțin sensibil la variațiile de timp și de mentalitate decît textul lor. Critica, sub toate formele ei, are o posteritate mai lungă și mai sigură decît arta. Nouăzeci la sută din autorii care
Despre istoriile literare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16604_a_17929]
-
cu originalul (pe care am avut ocazia să-l citesc între timp) este și traducerea extraordinară a lui Alex. Leo Șerban, nu doar modernă în spirit și limbaj, ci, mai ales, exemplificatoare pentru stilul dramaturgic al autoarei. Problema traducerilor, a actualității discursului este una reală, cu semnificații majore în arta spectacolului și, paradoxal, tratată la noi cu suficiență, dacă nu ignorată de-a binelea. Așa cum mărturisea și Șt. Augustin Doinaș, a traduce nu înseamnă a găsi echivalentul unui cuvînt într-o
Eros și Thanatos by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16579_a_17904]
-
fondť șesteț consecința directă și imediată a valului de europenizare de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul celui următor... Frecvența și amploarea acestor luări de poziții împotriva Ťformelor exterioare ale Europeiť... dovedește că problema devenise de cea mai mare actualitate și acuitate. Imitația mecanică, exterioară, neasimilată, în proporții de masă, cu urmări profund negative: artificialitate, adaptare grotescă, alterarea fondului național începe de pe acum să producă reacții inevitabile din partea spiritului critic, trezit, educat și orientat de aceeași ideologie iluministă." În plan
Alternativa globalizării by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11832_a_13157]
-
pentru cei care vor stabili compatibilitatea sau unificarea terminologiilor, ținînd cont de tradiții, modele și norme de adaptare; de asemenea, pot contribui la programele pentru învățarea în interrelație, "una prin alta", a limbilor romanice. Parte a unor proiecte de mare actualitate, dicționarul va fi de acum încolo un instrument indispensabil, iar volumul de sinteză teoretică o excelentă introducere în domeniul împrumuturilor din latină.
Dicționarul latinismelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11842_a_13167]
-
epocii comuniste, precum Zaharia Stancu și Titus Popovici, "cîntărirea corectă" a opozanților și disidenților precum Paul Goma, analiza unor trăsături apărute pe parcurs precum sarcasmul civic și umorul debordant, rabelaisian al lui Luca Pițu și multe altele. în contul strictei actualități, sînt consemnate o sumă de mișcări pe o tablă de șah nu doar literară, în măsură a incita discuția dialectică: "După ce, încă în 1990, Augustin Buzura se grăbise - împreună, de altfel, cu Eugen Simion și Mircea Zaciu - să lanseze pe
Cine este Ovidiu Pecican? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11858_a_13183]
-
pe teme culturale publicate de Marin Mincu, din anul 1999 încoace. Citite în succesiunea lor, aceste articole alcătuiesc un ghid al problemelor culturii române din ultimii ani și, din păcate, se constată astăzi că multe dintre ele își păstrează intactă actualitatea. În pofida celor două schimbări de putere produse în urma alegerilor din 2000 și 2004, multe dintre problemele culturale semnalate de Marin Mincu încă din anul 1999, își caută încă rezolvarea. Modul discutabil în care se acordă subvențiile pentru carte, grupurile de
Bolile culturii în tranziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11854_a_13179]