3,107 matches
-
fără a fi necesară vreo autorizare prealabilă, dacă prin aceste documente sau în baza acestora se restrânge orice drept sau se afectează orice interes legitim al acesteia. (5) În tot cursul procesului penal este garantat principiul egalității de arme între acuzare și apărare la cel mai înalt nivel. Introducerea unui nou alineat după alineatul (2) al articolului 24 din Constituția României, articol ce are denumirea marginală „Dreptul la apărare“, stipulează în mod explicit dreptul oricărui cetățean de a se apăra direct
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
participa în anumite spețe juridice și va întări dreptul la apărare al fiecărui cetățean, indiferent de natura speței în care acesta este parte. Aceste garanții sunt întărite și confirmate prin stipularea expresă în Constituție a „principiului egalității de arme între acuzare și apărare la cel mai înalt nivel“, principiu care nu are anterior prezentei revizuiri o reflectare la nivel de constituție. Dreptul la egalitatea de arme a fost consacrat pentru prima dată de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin Hotărârea
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
fără a fi necesară vreo autorizare prealabilă, dacă prin aceste documente sau în baza acestora se restrânge orice drept sau se afectează orice interes legitim al acesteia. (5) În tot cursul procesului penal este garantat principiul egalității de arme între acuzare și apărare la cel mai înalt nivel. ... 8. La articolul 27, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins: (3) Percheziția se dispune de către judecătorul instanței de judecată competente să judece fondul cauzei și se efectuează în condițiile
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
categorii de litigii (a se vedea Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 27 octombrie 1993, pronunțată în Cauza Dombo Beheer B.V. împotriva Olandei, paragraful 33). De asemenea, Curtea mai observă că principiul egalității armelor în procesul penal nu vizează acuzarea și apărarea, ci părțile acestuia“. Pentru aceste motive, Curtea a recomandat reformularea normei propuse, precum și prevederea acesteia în cuprinsul art. 21 din Constituție, fiind un element component al conceptului de proces echitabil. ... 15. La pct. 8, apreciem că normele
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
dispozițiile art. 5 alin. (2) fraza a doua din Codul de procedură penală încalcă principiul statului de drept în componenta sa referitoare la garantarea drepturilor cetățenilor, dreptul la apărare, precum și dreptul acuzatului de a întreba sau solicita audierea martorilor acuzării și de a obține citarea și audierea martorilor apărării în aceleași condiții ca martorii acuzării. Arată că dispozițiile art. 5 alin. (2) fraza a doua din Codul de procedură penală reglementează principiul aflării adevărului, unul dintre principiile de bază ale
DECIZIA nr. 115 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287745]
-
statului de drept în componenta sa referitoare la garantarea drepturilor cetățenilor, dreptul la apărare, precum și dreptul acuzatului de a întreba sau solicita audierea martorilor acuzării și de a obține citarea și audierea martorilor apărării în aceleași condiții ca martorii acuzării. Arată că dispozițiile art. 5 alin. (2) fraza a doua din Codul de procedură penală reglementează principiul aflării adevărului, unul dintre principiile de bază ale aplicării legii procesual penale alături de legalitatea procesului penal, separarea funcțiilor judiciare, caracterul echitabil și
DECIZIA nr. 115 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287745]
-
privind statul de drept în componenta sa referitoare la garantarea drepturilor cetățenilor, ale art. 24 referitor la dreptul la apărare, precum și a prevederilor art. 6 paragraful 3 lit. d) - privind dreptul acuzatului de a întreba sau solicita audierea martorilor acuzării și de a obține citarea și audierea martorilor apărării în aceleași condiții ca martorii acuzării - din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 5 din Codul de procedură
DECIZIA nr. 115 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287745]
-
referitor la dreptul la apărare, precum și a prevederilor art. 6 paragraful 3 lit. d) - privind dreptul acuzatului de a întreba sau solicita audierea martorilor acuzării și de a obține citarea și audierea martorilor apărării în aceleași condiții ca martorii acuzării - din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 5 din Codul de procedură penală consacră aflarea adevărului de către organele judiciare ca principiu de bază al aplicării legii
DECIZIA nr. 115 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287745]
-
penal, este o utopie și că adevărul judiciar, reconstituit în urma administrării probelor în cadrul unui proces penal, poate fi diferit de adevărul real. În cadrul unui sistem procesual adversial, fiecare dintre părțile care se confruntă într-un proces penal - acuzarea și apărarea - este deținătoarea propriului adevăr, pe care încearcă să îl impună, în urma unei confruntări corecte. De aici decurge importanța deosebită pe care sistemul adversial o acordă procedurii, care trebuie să fie una corectă, perfect echitabilă, să asigure o
DECIZIA nr. 115 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287745]
-
trebuie să fie una corectă, perfect echitabilă, să asigure o egalitate a armelor, pentru a se putea ajunge la o soluție justă. Prin această concepție despre adevărul judiciar se explică posibilitatea pe care o au părțile implicate în procesul penal - acuzarea și apărarea - de a negocia acest adevăr judiciar, respectiv de a negocia încadrarea juridică a faptei, pedeapsa stabilită pentru faptă, modalitatea de executare a acesteia etc. ... 16. Cum se poate observa, controversa cu privire la adevărul judiciar nu este decât
DECIZIA nr. 115 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287745]
-
etc.), iar în faza de judecată se aplică predominant sistemul adversial (cu unele elemente inchizitoriale, cum ar fi folosirea probelor din cursul urmăririi penale). De asemenea, aceste sisteme sunt caracterizate în general prin adoptarea principiului adevărului obiectiv, încredințarea funcției de acuzare unui organ specializat, respectiv Ministerului Public, și adoptarea sistemului probelor libere și al liberei aprecieri a acestora. ... 18. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 5 alin. (2) fraza întâi din Codul de procedură penală, organele de urmărire penală au obligația să strângă
DECIZIA nr. 115 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287745]
-
criticată neaducând nicio atingere prevederilor art. 16 din Constituție, ci, dimpotrivă, constituie o garanție procesuală în deplin acord cu cerințele prevăzute de art. 6 paragraful 3 lit. d) din Convenție privind dreptul acuzatului de a întreba sau solicita audierea martorilor acuzării și de a obține citarea și audierea martorilor apărării în aceleași condiții ca martorii acuzării. ... 21. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1 - 3 , al
DECIZIA nr. 115 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287745]
-
în deplin acord cu cerințele prevăzute de art. 6 paragraful 3 lit. d) din Convenție privind dreptul acuzatului de a întreba sau solicita audierea martorilor acuzării și de a obține citarea și audierea martorilor apărării în aceleași condiții ca martorii acuzării. ... 21. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1 - 3 , al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu
DECIZIA nr. 115 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287745]
-
Codul de procedură penală, cererea de recurs în casație se comunică parchetului, care poate formula concluzii scrise cu privire la aceasta, însă punctul de vedere formulat de procuror nu se comunică recurentului, astfel că nu există egalitate de arme între acuzare și apărare. Precizează că, în cauză, și procedura de cameră preliminară s-a desfășurat tot în lipsa inculpatului și a procurorului, astfel că inculpatul s-a aflat în imposibilitatea de a formula apărări cu privire la lipsa de competență a
DECIZIA nr. 116 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287612]
-
unor fapte care pot constitui infracțiune. Mai mult, Curtea a observat că, în totalitatea cazurilor, denunțul este realizat cu scopul de a acuza o persoană de săvârșirea unei infracțiuni. Astfel, Curtea a apreciat că denunțul poate constitui o „mărturie în acuzare“, cu consecința dobândirii de către denunțător a calității de „martor“. ... 18. În ceea ce privește forța probantă a declarației de martor date de denunțător - critica ce vizează art. 103 alin. (3) din Codul de procedură penală -, Curtea a observat că
DECIZIA nr. 738 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/287808]
-
se ajunge ca soluția de condamnare să se întemeieze „în mod exclusiv sau determinant“ pe declarațiile „martorului denunțător“, cu afectarea principiilor procesului echitabil și al prezumției de nevinovăție. Totodată, se susține că se aduce atingere principiului egalității de arme între acuzare și apărare. Dacă legiuitorul a limitat de o manieră absolută libertatea judecătorului de apreciere a probatoriului în ipotezele altor martori, potențial subiectivi, ca o măsură eficientă de contrabalansare și de menținere a echilibrului între diferitele principii fundamentale care guvernează procesul
DECIZIA nr. 458 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277656]
-
care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, reiterând susținerile cuprinse în notele scrise aflate la dosar. ... 4. Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, reținând că persoana cercetată nu va fi pusă sub acuzare în lipsa administrării probatoriului. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 13 iulie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 1.573/30/2020/a1, Tribunalul Timiș - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
DECIZIA nr. 620 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281748]
-
excluderii unor probe esențiale administrate în cursul urmăririi penale. Susține că problema de neconstituționalitate care trebuie tranșată este aceea de a lămuri dacă, în situația în care ulterior finalizării urmăririi penale sunt excluse probe care au fost esențiale pentru formularea acuzării și probarea elementelor constitutive ale infracțiunii pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, ca urmare a menținerii soluției de trimitere în judecată, instanța de judecată poate sau nu să își asume rolul de a administra probele necesare pentru a
DECIZIA nr. 327 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274189]
-
ale infracțiunii pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, ca urmare a menținerii soluției de trimitere în judecată, instanța de judecată poate sau nu să își asume rolul de a administra probele necesare pentru a complini lipsurile probatorii ale acuzării, survenite ca urmare a excluderii unor probe, fără a uzurpa rolul constituțional și legal al Ministerului Public, fără a încălca principiul separației funcțiilor judiciare și fără a încălca drepturile și libertățile fundamentale. ... 6. Făcând referire la dispozițiile art. 309 alin.
DECIZIA nr. 327 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274189]
-
2) din Codul de procedură penală, orice îndoială în formarea convingerii organelor judiciare se interpretează în favoarea inculpatului, principiul liberei aprecieri a probelor nu este absolut, fiind mărginit de existența unor mijloace compensatorii care să asigure un echilibru suficient între acuzare și apărare. ... 28. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea
DECIZIA nr. 327 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274189]
-
aplica, în acord cu principiul anterior menționat, prevederile privind „abuzul în serviciu“ ține atât de autoritatea legiuitoare primară/delegată (Parlament/Guvern), cât și de organele judiciare - Ministerul Public și instanțele judecătorești -, indiferent dacă subiectul activ este acuzat conform unor reguli speciale de acuzare sau conform unor proceduri penale ordinare (Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, paragrafele 68 și 80). ... 40. Curtea a mai reținut că infracțiunea de abuz în serviciu este o infracțiune de rezultat, urmarea imediată a săvârșirii acestei fapte fiind
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
2) lit. a)-c) și art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene o practică a organelor de urmărire penală dintr-un stat membru care presupune stabilirea de obligații fiscale direct în cadrul unei proceduri penale, prin actul de acuzare, fără a se urma sau iniția procedura administrativă specială de stabilire a obligațiilor fiscale disponibilă la nivel național? Este compatibilă cu dispozițiile art. 41 alin. (2) lit. a)-c) și art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene o
DECIZIA nr. 870 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256671]
-
național cu dispozițiile art. 41 alin. (2) lit. a)-c) și ale art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, arată că în România, în practică, obligațiile fiscale se stabilesc direct în cadrul unei proceduri penale prin actul de acuzare fără a se urma o procedură administrativă specială de stabilire a acestora, fapt ce presupune suprimarea tuturor garanțiilor existente în procedura fiscală obișnuită. Susține că între organele fiscale și organele de cercetare penală funcționează un mecanism de colaborare, care presupune
DECIZIA nr. 870 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256671]
-
chestiune de aplicare a legii. Opțiunea organului de urmărire penală nu se poate converti într-o problemă de constituționalitate. ... 32. În ceea ce privește chestiunea referitoare la „stabilirea de obligații fiscale direct în cadrul unei proceduri penale, prin actul de acuzare, fără a se urma sau iniția procedura administrativă specială de stabilire a obligațiilor fiscale disponibilă la nivel național“, Curtea Constituțională constată că, potrivit art. 113 alin. (1) din Codul de procedură fiscală, inspecția fiscală reprezintă activitatea ce are ca obiect
DECIZIA nr. 870 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256671]
-
2016 Toate Articolele Autorului Adunat-am multe lacrimi, Și am sufletul tot mai greu, Cu inima plină de patimi La țară și urmași mereu... Că am ales în fruntea țării Aleși ce n-au un Dumnezeu, Ce sunt sub sceptrul acuzării Cu aer rău de semizeu... Ei spun că vor să facă bine, Dosrul lor e plin de rele, Fraude, fapte de rușine, Iar țara-i plină de atele... Se luptă toți să ia ciolanul Deși e mult mai slab ca
PE MUCHIE de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377506_a_378835]