1,393 matches
-
19-22 mg%; în cursele de semifond, caracterizate prin eforturi scurte și intense (100 m și 400 m) determină oscilații ceva mai mici. Metabolismul K Prezintă control aldosteronic, dar cel mai important aspect îl reprezintă influența adrenalinei: în stare de “start”; adrenalina crește determinând o încărcare mai mare a bateriei musculare de K. În cazul eforturilor de durată, adrenalina scade (în special la antrenați) și se produce o pierdere mai accentuată de K din mușchi. Na - suferă de asemenea, importante modificări în
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
determină oscilații ceva mai mici. Metabolismul K Prezintă control aldosteronic, dar cel mai important aspect îl reprezintă influența adrenalinei: în stare de “start”; adrenalina crește determinând o încărcare mai mare a bateriei musculare de K. În cazul eforturilor de durată, adrenalina scade (în special la antrenați) și se produce o pierdere mai accentuată de K din mușchi. Na - suferă de asemenea, importante modificări în efortul fizic. Pierderile masive pot duce la neantrenați, la apariția crampelor musculare; uniii autori acceptă ideea că
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
oxigen cresc. În același timp, eliminarea acidului lactic din sânge ar trebui să crească odată cu creșterea concentrației și activității lactatului sanguin. Ca urmare, în primele stadii ale exercițiului fizic, creșterea lactatului sanguin va fi redusă. S-a sugerat că atunci când adrenalina sanguină (A) crește odată cu sporirea intensității exercițiului, este stimulată glicoliza, ducând la o creștere a producției de lactat muscular și în același timp, la o îndepărtare mai slabă a lactatului din alte țesuturi, astfel obținându-se o creștere netă a
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
sânge și cu un efect mic asupra nivelului circulant al lactatului. Pe măsură ce crește intensitatea exercițiului, acest fenomen este asociat unei recrutări a fibrelor musculare rapide (mai întâi FTa, apoi FTb) și unei glicolize crescute (ca și un nivel crescut al adrenalinei plasmatice), și astfel unei măriri a producției lactatului muscular, unei scăderi a clearance-ului lactatului sanguin, și în final unei creșteri a acumulării lactatului din sânge. Deși, este bine cunoscut că antrenamentul sportiv de performanță scade acumularea lactatului sanguin la rate
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
sanguin observată la creșterea intensității efortului, au fost sugerate mai multe mecanisme posibile. Sistemul b - adrenergic, în particular A, este un stimulator puternic al glicogenolizei musculare (Ahlborg - 1985; Spriet - 1988; Stainsby și Brooks - 1990; Stainsby - 1984). La om, infuzia de adrenalină crește concentrația lactatului sanguin în condiții bazale (Clutter 1980; Rischter - 1988; Sjostrom - 1983; Staten 1987) și în timpul efortului (Gaesser - 1992; Jansen - 1986). La câine lactatul sanguin și muscular cresc în timpul stimulării electrice a mușchiului scheletic (Spriet - 1988; Stainsby 1984, 1985
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
examinat relația dintre pragurile lactatului și catecolaminelor la 6 alergători profesioniști și 6 cicliști profesioniști. Fiecare subiect a fost testat atât pe covorul rulant cât și pe cicloergometru, astfel încât să se poată examina specificitatea antrenamentului. Autorii au găsit că inflexiunea adrenalinei plasmatice (pragul adrenalinei) s-a modificat în același mod și în același timp cu cel al lactatului, indiferent de protocolul de testare folosit sau de starea de antrenament. Mazzeo și Marshall (1989), au raportat de asemenea că, deși există o
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
pragurile lactatului și catecolaminelor la 6 alergători profesioniști și 6 cicliști profesioniști. Fiecare subiect a fost testat atât pe covorul rulant cât și pe cicloergometru, astfel încât să se poată examina specificitatea antrenamentului. Autorii au găsit că inflexiunea adrenalinei plasmatice (pragul adrenalinei) s-a modificat în același mod și în același timp cu cel al lactatului, indiferent de protocolul de testare folosit sau de starea de antrenament. Mazzeo și Marshall (1989), au raportat de asemenea că, deși există o relație între pragul
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
folosit sau de starea de antrenament. Mazzeo și Marshall (1989), au raportat de asemenea că, deși există o relație între pragul lactatului și cel ventilator, ea nu este una puternică. Ei au conchis că există o relație cauzală între inflexiunea adrenalinei plasmatice și pragul lactatului în timpul unei testări cu exerciții progresive. Podolin (1991), a extins cercetările efectuate de Mazzeo și Marshall în 1989, prin examinarea relației dintre pragurile lactatului și punctele de inflexiune pentru adrenalina plasmatică și noradrenalina, în stările cu
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
există o relație cauzală între inflexiunea adrenalinei plasmatice și pragul lactatului în timpul unei testări cu exerciții progresive. Podolin (1991), a extins cercetările efectuate de Mazzeo și Marshall în 1989, prin examinarea relației dintre pragurile lactatului și punctele de inflexiune pentru adrenalina plasmatică și noradrenalina, în stările cu glicogen normal (GN) și în cele cu lipsă de glicogen (GL). El a observat că, deși starea lipsită de glicogen a dus la o modificare a PL, la o rată mai mare a travaliului
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
noradrenalina, în stările cu glicogen normal (GN) și în cele cu lipsă de glicogen (GL). El a observat că, deși starea lipsită de glicogen a dus la o modificare a PL, la o rată mai mare a travaliului muscular, inflexiunile adrenalinei și noradrenalinei au apărut între PL și PV, în starea de lipsă de glicogen. Autorul a sugerat că adrenalina joacă un rol determinant în răspunsul lactatului în timpul exercițiului gradat. Totuși, un raport făcut de Schneider (1992), citat de Spriet în
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
deși starea lipsită de glicogen a dus la o modificare a PL, la o rată mai mare a travaliului muscular, inflexiunile adrenalinei și noradrenalinei au apărut între PL și PV, în starea de lipsă de glicogen. Autorul a sugerat că adrenalina joacă un rol determinant în răspunsul lactatului în timpul exercițiului gradat. Totuși, un raport făcut de Schneider (1992), citat de Spriet în 1992, a adus un punct de vedere întrucâtva diferit. El a determinat PL, pragul adrenalinei (PA) și al noradrenalinei
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
Autorul a sugerat că adrenalina joacă un rol determinant în răspunsul lactatului în timpul exercițiului gradat. Totuși, un raport făcut de Schneider (1992), citat de Spriet în 1992, a adus un punct de vedere întrucâtva diferit. El a determinat PL, pragul adrenalinei (PA) și al noradrenalinei (PNA) la 10 subiecți. Deși, au fost observate corelații puternice între praguri, iar media PL și PA nu a diferit, PL a apărut la un VO2 semnificativ mai mic decât cel pentru PNA și, pentru aproximativ
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
și în cazul în care o asemenea relație ar exista, nu s-ar putea determina care este „cauza” și care este „efectul”. Nici chiar o disociere a pragurilor nu dovedește în mod categoric absența unei relații cauzale. De exemplu, dacă adrenalina contribuie la PL, s-ar putea ca importantă să fie o A plasmatică critică și nu neapărat PA (Clutter, 1980; Sjostrom, 1983; Staten, 1987). Această A plasmatică critică poate să apară înaintea PA observat, așa cum s-a întâmplat în studiul
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
unui aport insuficient de O2, în conflict aparent cu această concepție, lactatul se formează de asemeni când aportul de 02 rămâne satisfăcător. Această constatare conduce la căutarea celorlalți factori ce favorizează formarea. Printre aceștia catecolaminele care pot juca un rol; adrenalina accelerează glicogenoliza, prin beta receptori. În timpul unui exercițiu intens secreția sa activează, aparent, utilizarea glicogenului muscular, și deci formarea lactatului. În timpul unui exercițiu cu intensitate crescătoare, se determină creșterea de lactat și de catecolamine, ceea ce sugerează o relație de tip
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
prin beta receptori. În timpul unui exercițiu intens secreția sa activează, aparent, utilizarea glicogenului muscular, și deci formarea lactatului. În timpul unui exercițiu cu intensitate crescătoare, se determină creșterea de lactat și de catecolamine, ceea ce sugerează o relație de tip cauză-efect. Secreția adrenalinei ar interveni în apariția pragului lactic. Deoarece această secreție participă și la controlul glicemiei, efectul adrenalinei asupra producerii lactatului s-ar putea integra într-o reglare globală care tinde să mențină homeostazia glucidică. În afară de acest hormon alte elemente influențează mai
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
formarea lactatului. În timpul unui exercițiu cu intensitate crescătoare, se determină creșterea de lactat și de catecolamine, ceea ce sugerează o relație de tip cauză-efect. Secreția adrenalinei ar interveni în apariția pragului lactic. Deoarece această secreție participă și la controlul glicemiei, efectul adrenalinei asupra producerii lactatului s-ar putea integra într-o reglare globală care tinde să mențină homeostazia glucidică. În afară de acest hormon alte elemente influențează mai mult sau mai puțin direct formarea lactatului în timpul exercițiului. Trecem în revistă factorii locali, exogeni sau
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
permite să fie determinate la un sportiv dar mai ales la o persoană cu insuficiență respiratorie, nivelul maxim de efort tolerabil. V. 3. Catecolaminele și producția de lactat muscular Mai multe studii ce conțin biopsii musculare arată că la om adrenalina poate favoriza degradarea glicogenului în mușchiul în activitate. Astfel Jansson în 1986 efectuează o perfuzie de adrenalină intrafemurală la subiecți pedalând cu o intensitate ce corespunde cu 50% din puterea maximă aerobă. Ei constată că diferența arteriovenoasă în lactat este
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
maxim de efort tolerabil. V. 3. Catecolaminele și producția de lactat muscular Mai multe studii ce conțin biopsii musculare arată că la om adrenalina poate favoriza degradarea glicogenului în mușchiul în activitate. Astfel Jansson în 1986 efectuează o perfuzie de adrenalină intrafemurală la subiecți pedalând cu o intensitate ce corespunde cu 50% din puterea maximă aerobă. Ei constată că diferența arteriovenoasă în lactat este mai mare în piciorul injectat decât în celălalt picior. În afară de aceasta biopsiile, musculare efectuate la sfârșitul exercițiului
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
biopsiile, musculare efectuate la sfârșitul exercițiului, arată că rezervele în glicogen tind a fi mai scăzute în piciorul injectat decât în celălalt picior. Mai recent Greenhaff în 1992, realizează simultan o stimulare foarte intensă a cvadricepșilor și o perfuzie de adrenalină. El constată după biopsii că adrenalina nu a crescut glicogenoliza decât în fibrele de tip I, aceste rezultate sugerează că al om adrenalina favorizează formarea lactatului în mușchiul care lucrează. Ne-am putea întreba în ce condiții precise intervine această
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
arată că rezervele în glicogen tind a fi mai scăzute în piciorul injectat decât în celălalt picior. Mai recent Greenhaff în 1992, realizează simultan o stimulare foarte intensă a cvadricepșilor și o perfuzie de adrenalină. El constată după biopsii că adrenalina nu a crescut glicogenoliza decât în fibrele de tip I, aceste rezultate sugerează că al om adrenalina favorizează formarea lactatului în mușchiul care lucrează. Ne-am putea întreba în ce condiții precise intervine această secreție. În acest domeniu majoritatea studiilor
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
Mai recent Greenhaff în 1992, realizează simultan o stimulare foarte intensă a cvadricepșilor și o perfuzie de adrenalină. El constată după biopsii că adrenalina nu a crescut glicogenoliza decât în fibrele de tip I, aceste rezultate sugerează că al om adrenalina favorizează formarea lactatului în mușchiul care lucrează. Ne-am putea întreba în ce condiții precise intervine această secreție. În acest domeniu majoritatea studiilor realizate la om se bazează pe măsurarea simultană a concentrațiilor plasmatice de lactat și de adrenalină și
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
om adrenalina favorizează formarea lactatului în mușchiul care lucrează. Ne-am putea întreba în ce condiții precise intervine această secreție. În acest domeniu majoritatea studiilor realizate la om se bazează pe măsurarea simultană a concentrațiilor plasmatice de lactat și de adrenalină și pe relațiile existente între acești doi parametri biologici. Se admite în general că adrenalinemia constituie o bună reflectare a concentrației de adrenalină. Totuși în repaus ca și în timpul exercițiului muscular în condiții experimentale aparent identice diferențe considerabile în nivelul
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
majoritatea studiilor realizate la om se bazează pe măsurarea simultană a concentrațiilor plasmatice de lactat și de adrenalină și pe relațiile existente între acești doi parametri biologici. Se admite în general că adrenalinemia constituie o bună reflectare a concentrației de adrenalină. Totuși în repaus ca și în timpul exercițiului muscular în condiții experimentale aparent identice diferențe considerabile în nivelul secrețiilor există de la un subiect la altul. Pe de altă parte datele actuale despre metabolismul lactatului ne determină să ne întrebăm asupra valorii
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
de distribuire, dar mai ales de epurarea sanguină a lactatului. Ficatul, locul esențial al acestei epurări, poate mări sau scădea lactatemia în funcție de debitul sanguin hepatic. Acest debit scade în timp ce intensitatea exercițiului crește; o scădere favorizată eventual de către efectele vasomotorii ale adrenalinei. Ficatul nu este singurul loc implicat în dispariția lactatului plasmatic, mai multe țesuturi și organe cum ar fi inima și mușchiul scheletic, utilizează lactatul ca substrat și influențează în mod indirect lactatemia. Adrenalina poate spori formarea lactatului în alți mușchi
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
scădere favorizată eventual de către efectele vasomotorii ale adrenalinei. Ficatul nu este singurul loc implicat în dispariția lactatului plasmatic, mai multe țesuturi și organe cum ar fi inima și mușchiul scheletic, utilizează lactatul ca substrat și influențează în mod indirect lactatemia. Adrenalina poate spori formarea lactatului în alți mușchi decât cei în activitate. Toate aceste elemente trebuie luate în considerare în interpretarea variațiilor lactatemiei. În mod evident concentrația plasmatică a catecolaminelor crește cu intensitatea exercițiilor. La sfârșitul unui exercițiu intens ce folosește
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]