1,941 matches
-
în care ierarhizează maximele, de prioritățile acordate unora dintre ele. Pentru cultura chineză, de exemplu, Gu (1990) identifică patru maxime ale politeții în acțiune: maxima autodenigrării (autodenigrarea pentru a oferi poziție de superioritate interlocutorului), maxima adresării (folosirea unor modalități de adresare către interlocutor în funcție de rolul acestuia în cadrul structurilor ierarhice), maxima generozității și maxima tactului. 2.6.5. Empatizarea cu interlocutorul Gradul de empatizare cu interlocutorul marchează capacitatea/disponibilitatea interlocutorului de a privi o problemă din perspectiva vorbitorului, de „a se pune
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
în acțiuni și atitudini, flexibilitatea, recunoașterea propriilor greșeli și acceptarea greșelilor altora, umorul, exemplul personal. Gradul în care elementele de elaborare și cele de planificare apar în discursul unei persoane este diferit: unii vorbitori citesc discursul, alții îmbină lectura cu adresarea liberă către public, alții susțin un discurs liber pe baza unei scheme (scrise sau pe care o au în minte). Gradul de spontaneitate se corelează, de obicei, pozitiv cu efectul pe care discursul îl are asupra publicului, după cum absența totală
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
transmite (5); veste (5); vorbăreț (5); exprima (4); gură (4); rostește (4); tot (4); buze (3); comunica (3); curaj (3); da (3); dialog (3); discurs (3); explica (3); grăiește (3); lucruri (3); multe (3); povestește (3); discuție (3); acum (2); adresare (2); afirmă (2); ascult (2); cunoaște (2); declara (2); descărcare (2); dictează (2); direct (2); drept (2); eliberare (2); frumos (2); gîndul (2); grai (2); grăi (2); grăire (2); informații (2); interesant (2); împărtăși (2); încredere (2); laudă (2); minciună
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fiecare experiență este considerată o oportunitate pentru a învăța). Caracteristicile organizației care învață: • furnizează continuu oportunități de învățare pentru toți componențiiei; • folosește învățarea pentru atingerea obiectivelor organizației; • asigură îmbinarea în permanență a performanței individuale cu performanța organizației; • încurajează cercetarea, dialogul, adresarea de întrebări și îi face pe oameni să se simtă mai în siguranță, să fie mai deschiși și să-și asume riscuri; • consideră tensiunea creatoare drept o sursă de energie și de reînnoire; • ia în considerare o continuă și conștientă
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
vă informa despre părțile pozitive și negative ale performanței dumneavoastră profesionale. Poate că nu vă place ce auziți, însă faptul că încercați niște sentimente neplăcute la auzul acestor lucruri nu înseamnă că ați fost atacat verbal. Nu orice formă de adresare acidă sau nervoasă poate fi definită ca abuz verbal. Stresul de la locul de muncă, inclusiv stresul pozitiv al oportunităților provocatoare, duce inevitabil la apariția a tot soiul de sentimente. Un superior poate să fie roșu la față de furie când un
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
încredere în el. Mai bine te sfătuiești cu mine cu privire la chestiunile de genul ăsta. De fapt, nu întreprinde nimic fără să mă consulți. Am să te ghidez corespunzător. Dacă o feștelești n-o să fie numai vina ta”. Acest stil de adresare, deși este numai vag injurios cu privire la demnitatea și independența tinerei angajate, poate degenera ușor într-unul clar abuziv dacă noua angajată greșește. Palma va lua forma: „La naiba, ți-am spus să mă consulți întotdeauna”. Agresiunea verbală și sexul persoanei
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
posibil - datorită ieșirilor la un pahar sau la cină după program, acel non-membru începe să fie gratulat cu toate picanteriile verbale ale grupului: glume fără perdea, înțepături care folosesc cuvinte considerate altminteri inacceptabile („Linda, ești o pramatie de femeie!”), iar adresarea obișnuită este pigmentată de cuvinte vulgare și dure. Utilizarea acestui tip de limbaj reprezintă, de fapt, un semn de încredere din partea grupului - „Știm că tu înțelegi umorul nostru și că faci parte din grupul nostru șmecher” - și o subliniere a
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
c*cat sau f*tui pentru a nu fi acuzați că publică cuvinte obscene sau interzise. Această scurtă incursiune în istoria evoluției limbajului obscen ne conduce la utilizarea sa în cultura afacerilor moderne. Ca regulă generală, ocărârea unui angajat sau adresarea unor cuvinte colorate (în special cuvinte tabu, precum futu-i) reprezintă o dovadă suficientă pentru identificarea unei agresiuni verbale. Pur și simplu un șef nu îi poate spune secretarei: „Dă-ți dracului curu’ jos de pe scaun și încearcă să faci
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
felul acesta?» sau «Te-ai gândit cu atenție cu privire la ce îmi spui acum?» sau «Cum te-ai simți dacă șeful tău ar ști că îmi vorbești în felul acesta?» Nu pun aceste întrebări pe un ton nervos, întrucât știu că adresarea mea calmă mă face să dețin controlul. Bănuiesc că nu își va mai continua diatriba dacă continui să îi adresez calm aceste întrebări”. Tehnica 12. „Folosesc tehnica «pauzei» pentru a-i da agresorului verbal timp să se calmeze. Cred cu
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
cuvintelor întortocheate 181 Realizați rapoarte atractive din punct de vedere vizual 181 Tipuri de rapoarte scrise 181 Raportul narativ 181 Raportul punctelor-cheie 182 Raportul schematic 184 Scrisoare tip raport pentru participanți 184 Rapoartele verbale 185 Acordați-vă timp și pentru adresarea întrebărilor 185 Menționați lucrurile cele mai importante la început 185 Fiți atenți să nu vă plictisiți publicul 186 Limitați-vă argumentele 186 Folosiți stimulentele vizuale și citatele 186 Spuneți-le persoanelor din public ce doriți de la ele 187 Alegeți raportorul
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
spațiului și aparatura, după care să tăiați aceste probleme de pe lista preocupărilor dumneavoastră. Uneori, moderatorii începători își fac prea multe griji înainte de întâlnire și sunt excesiv de tensionați atunci când începe discuția. Cel mai bun sfat pentru moderatorii neexperimentați este să exerseze adresarea întrebărilor, să își facă griji cu câteva zile înainte de întâlnire și apoi să se relaxeze chiar înainte de discuția propriu-zisă. Este greu de prevăzut cum va decurge întrunirea focus grupului. Grupurile variază foarte mult. Pe durata discuției, membrii echipei de cercetare
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
participanții vorbăreți. Așezați-i pe participanții timizi și pe cei tăcuți față în față cu moderatorul. Oferiți-le participanților de mâncare. Aduceți suficiente fotocopii sau stimulente vizuale. Abilitățile de moderare Exersați realizarea introducerii fără să vă uitați pe notițe. Exersați adresarea întrebărilor. Trebuie să știți care sunt întrebările-cheie. Trebuie să fiți conștient de durata fiecărei întrebări. Trebuie să fiți odihnit și receptiv. Ascultați cu atenție. Participanții răspund la întrebare? Trebuie să știți când să insistați pentru obținerea mai multor informații și
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
răspunde. Iată câteva sfaturi care ne-au ajutat să ne pregătim pentru realizarea rapoartelor verbale. Experții tind să folosească aceste strategii și, într-adevăr, le-am învățat urmărind persoane care realizează rapoarte verbale foarte bune. Acordați-vă timp și pentru adresarea întrebărilortc " Acordați‑vă timp și pentru adresarea întrebărilor" Înainte de pregătirea descrierii sau prezentării orale, aflați cât timp aveți la dispoziție, unde va avea loc prezentarea raportului și cui vă adresați. Persoanele care asistă la prezentarea unui raport verbal vor să
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
ajutat să ne pregătim pentru realizarea rapoartelor verbale. Experții tind să folosească aceste strategii și, într-adevăr, le-am învățat urmărind persoane care realizează rapoarte verbale foarte bune. Acordați-vă timp și pentru adresarea întrebărilortc " Acordați‑vă timp și pentru adresarea întrebărilor" Înainte de pregătirea descrierii sau prezentării orale, aflați cât timp aveți la dispoziție, unde va avea loc prezentarea raportului și cui vă adresați. Persoanele care asistă la prezentarea unui raport verbal vor să discute despre constatările făcute, să reacționeze în fața
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
și de a le putea comunica mai departe publicului. Pentru ca aceste lucruri să se întâmple, un cercetător trebuie să fie preocupat de coordonarea unor studii de calitate. Practicile recomandate sunt descrise de la capitolul 2 până la capitolul 7 și includ planificarea, adresarea întrebărilor, moderarea, identificarea participanților, analizarea și realizarea rapoartelor. Acestea nu sunt menite să fie procedee bătute în cuie, complet controlate de moderator, ci sunt mai degrabă principii orientative, ce îl informează pe cercetător asupra comportamentului pe care ar trebui să
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
trei tipuri de imagine, în felul următor: I. APA Cunoașterea primordială a pus în mișcare universul prin metamorfoză, fața lumii luând chip uman și suflare de viață. Povestea vieții a fost, la început, o îmblânzire a forțelor universului, printr-o adresare directă, ritualică, prin cuvântul rostit în ritmul cosmosului, ca descântec. Descântecul se supune unor reguli prestabilite: nu se poate descânta când e lună nouă și nu poate fi rostit duminica; în general, unele descântece se fac numai în zile de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
frumos, / Apleacă-ți vârful în jos, / Să mă urc în vârful tău, / Să-mi văd sătișorul meu, / Să-mi văd casa și copiii / Și a mea gospodărie..."111 Imaginea binară contrastantă descrie cadrul natural ca modus vivendi, vocativul și imperativul adresării construind relația dintre uman și universal: "Hei, săracul codru des, / Că dintr-însul nu mai ies. / M-am băgat de mic copil / Și-am ieșit un om bătrân; M-am băgat făr` de mustață / Și-am ieșit cu barba-n
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și codru (respectiv arbore) nu este constantă, liniară, uneori este antinomică, în funcție de trăirea sentimentului. În acest caz, dialogul dintre om și codru se bazează pe un paralelism negativ ("nimic nu ți-oi strica / Numa-o creangă"); antonomaza ("măria-ta") din adresarea directă inițială este înlocuită de perechea de epitete descriptive ("uscat / gol") care prezintă refuzul găzduirii: "Teiule, măria-ta, / Lasă-mă la umbra ta, / Lasă-mă la a ta umbră, / Pe mine și pe-a mea mândră; / Lasă-mă la umbra
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
acord asupra textului propunerii, acesta este supus Comitetului de Conciliere, alcătuit dintr-un număr egal de reprezentanți ai celor două instituții. Dacă nici în acest caz nu se ajunge la un acord, Parlamentul poate respinge definitiv propunerea. Procedura consultării presupune adresarea propunerilor Comisiei, simultan Consiliului și Parlamentului. Consiliul consultă Parlamentul și alte organisme, ale căror avize fac parte integrantă din procesul decizional european. Domeniile în care este utilizată procedura consultării sunt: agricultura, cetățenia europeană, cooperarea consolidată, dispoziții fiscale, politici economice, reguli
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
persoana fizică nespecializată, care se informează asupra prevederilor legale în vigoare, citind, de pildă, Monitorul oficial. În raport cu opera literară, receptorul poate fi: - real, extratextual - lectorul sau spectatorul; - intratextual, proiectat explicit în text (naratarul/tuul liric) prin mărci lexicograma ticale ale adresării directe (persoana a II a, singular sau plural, a verbelor, pronumelor sau adjectivelor pronominale posesive, prin substantive/grupuri nominale în cazul voca tiv etc., ca în secvențele: Eu sunt dator să spun povestea și vă rog să ascultați. - Ion Creangă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
persuasiv; - în ambele situații, însă, textul are o structură specifică (ipoteza/teza, argumen tația, concluzia), fiind organizat ca serie de raționamente înlănțuite prin indici textuali specifici (organizatori textuali, conectori argumentativi, modalizatori etc.); - sunt utilizate strategii și tehnici argumentative: strategia cooperării (adresare directă, apeluri la rațiune, la valori etice, la înțelegere, sensibilitate etc.), strategia negației polemice (se exprimă dezacordul față de un anumit punct de vedere), strategia discreditării (se contestă probitatea, competența unor oponenți sau se combat posibile contraargumente), strategia comparației sau a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
în preluarea unor forme fonetice și lexicogramaticale specifice limbii vorbite întro zonă lingvistică/întrun mediu social. Este o calitate particulară a discursului colocvial. Mărci lingvistice: utilizarea frecventă a discursului direct/indirect liber, marcat subiectiv și afectiv prin interjecții, formule de adresare, exclamații, interogații, pauze expresive etc.; prezența formelor sau a structurilor familiare, populare sau regionale etc. Concizia vizează o maximă concentrare a discursului realizată prin selectarea mijloacelor lingvistice strict necesare exprimării ideilor sau sentimentelor. Este defini torie pentru discursul (oral sau
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
a unor adverbe specifice (obligatoriu, permis, interzis, efectiv, corespunzător etc.) sau a locuțiunilor prepoziționale (cu privire la, în funcție de, în raport cu, față de, în afară de, în decurs de, în vederea, referitor la, în consens cu, în scopul, în calitate de etc.), prin tipare sintactice oficializate prin uz (formule de adresare, formule introductive/de încheiere etc.). Aspecte particulare - Texte legislative: îndeplinesc și o funcție normativă (stabilesc norme legislative pe baza cărora se desfășoară activitatea în domeniile vieții publice, reglementează relațiile dintre persoane juridice și persoane private, drepturi și obligații etc.). Textele
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
fizică), recep tori nespe cializați care se informează asupra conținutului documentelor legislative. - În cazul discursurilor academice, diplomatice sau politice, funcția informativă este dublată de o funcție persuasivă, iar caracterul impersonal specific stilului oficial poate fi atenuat prin formule personalizate de adresare, prin enunțuri formulate întro notă personală. - Corespondența oficială (diplomatică, de afaceri etc.) este caracterizată printrun discurs protocolar care poate adopta o tonalitate obiectivă, impersonală sau un ton perso nalizat, cu elemente subiective. 4.3. Stilul publicistic Stilul publicistic are ca
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
nostru de aur e să înghițim una, bineînțeles, pe cea mai mare. Ne punem în gând o fericire, o speranță, în sfârșit ceva frumos, dar peste câteva clipe observăm mirați că ni sa terminat apa. 2.9.5. Figuri de adresare Interogația retorică este figura de stil ce constă în formularea unei întrebări la care nu se așteaptă răspuns. Reprezentând adesea o strategie discursivă de implicare a lectorului/a auditoriului, interogația retorică are menirea să accentueze o idee, o aser țiune
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]