1,111 matches
-
a fost numit în calitatea de inginer însărcinat cu supravegherea lucrărilor de aducțiune a apei potabile în orașul Constanța domnul inginer Panait 2829. Totodată, statul român alocă o sumă suplimentară de 2 700 000 de lei pentru realizarea lucrărilor de aducțiune, astfel că, în primăvara anului 1914, "rețeaua conductelor era întinsă până la bulevardul Regina Maria"2830. La 7 februarie 1907 prefectura județului Tulcea se pronunța asupra unei petiții din data de 24 ianuarie 1907 prin care se solicita invalidarea "consiliului comunei
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
au meritat, dar aveau dreptul la clădirea de către guvernul țării, a unui așezământ religios care să fie drept podoabă a credinței lor; și acest drept îl aveau prin dragostea lor de patrie"3041. În septembrie 1910 au început lucrările pentru aducțiunea apei potabile în orașul Tulcea, lucrările de construcție a palatului de justiție din Tulcea și a 3 școli în același oraș. La ceremoniile organizate cu acest prilej au participat primul ministru Ion I. C. Brătianu, episcopul Dunării de Jos, inginerul Anghel
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
să respire. Devenit cel mai important centru urban din Dobrogea, orașul Constanța a beneficiat de numeroase planuri și lucrări de sistematizare, în acest sens remarcându-se inițiativele de modernizare ale fostului primar Nicolae Bănescu. Astfel, au fost începute lucrările de aducțiune a apei potabile, aceasta fiind una dintre cele mai presante probleme cu care se confruntau locuitorii orașului, au fost inițiate lucrări de introducere a iluminatului electric stradal, precum și lucrările de introducere a transportului public cu ajutorul tramvaiului electric. În cursul anului
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
XX-lea. Devenit cel mai important centru urban din Dobrogea, orașul Constanța a beneficiat de numeroase planuri și lucrări de sistematizare, în acest sens remarcându-se inițiativele de modernizare ale fostului primar Nicolae Bănescu. Astfel, au fost începute lucrările de aducțiune a apei potabile, aceasta fiind una dintre cele mai presante probleme cu care se confruntau locuitorii orașului, au fost inițiate lucrări de introducere a iluminatului electric stradal, precum și lucrările de introducere a transportului public cu ajutorul tramvaiului electric. Tulcea, cel de-
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
prin” și „pentru” comunitate 25 Schimbare voluntară „prin” comunitate 26 „Comunitatea” din DEVCOM 29 „Familia” DEVCOM 34 Capitolul 3 Participarea comunitară 43 Acțiune comună în interesul grupului de apartenență 43 Evaluarea socială a proiectului de acțiune comunitară 45 Asociațiile pentru aducțiunea apei potabile - un caz de participare comunitară 46 Structura asociațiilor 48 Aspectul cronologic 48 Condiționări ale adoptării și difuziunii asociațiilor 51 Aspirații de confort 51 Inițiere și organizare 52 Gradul de calificare tehnică 54 Tipuri de agenți comunitari 55 Cazul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
206 Concluzii 210 Dicționar de termeni folosiți în analiza dezvoltării comunitare/DEVCOM 213 Bibliografie 223 Lista tabelelor, figurilor și casetelortc " Lista tabelelor, figurilor și casetelor" TABELE Tabelul 1. Tipuri de motivație pentru participare comunitară 28 Tabelul 2. Dinamica socială a aducțiunilor de apă potabilă în cinci sate sibiene, 1966-1975 49 Tabelul 3. Profilul comunelor din Timiș în funcție de adoptarea inovației sociale a promotorului local 61 Tabelul 4. Participarea la activitățile primăriei în funcție de încrederea în primar și de localizarea satului 71 Tabelul 5
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
tradiționalismului identitar și gravității percepute a problemelor sociale 208 FIGURI Figura 1. Tipuri de comunități în spațiul de atribute al conceptului de comunitate 31 Figura 2. Dezvoltarea comunitară în familia schimbărilor care afectează comunitatea 39 Figura 3. Evoluția asociațiilor pentru aducțiunea apei potabile în comuna Axente Sever 50 Figura 4. Modelul de educație populară în spirală 87 Figura 5. Modelul comprehensiv al participării comunitare ANDEO 90 Figura 6. Rata de prevalență a migrației din sate în străinătate, pe județe de domiciliu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
text publicat cu aproape 30 de ani în urmă, referitor la participarea locală. „Participare locală” în comunism? Cititorul va putea judeca el însuși. În fapt, istoria pe care o relatez acolo este mai mult decât un episod întâmplător. Asociațiile de aducțiune a apei potabile din zona Șeica Mare-Axente Sever-Agârbiciu-Șoala, de lângă Copșa Mică, reprezintă o formă exemplară de difuzare a unei inovații sociale pe suportul unor forme tradiționale de organizare socială - vecinătățile de tip săsesc 1. Volumul are caracter de introducere în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
autoritățile locale sunt, de cele mai multe ori, într-o poziție care permite realizarea unei astfel de soluționări. Definirea socială a unui proiect de acțiune comunitară nu este însă numaiîn funcție de variabila „interes”, ci și de particularitățile culturale ale participanților. Asociațiile pentru aducțiunea apei potabile - un caz de participare comunitară1tc "Asociațiile pentru aducțiunea apei potabile - un caz de participare comunitară1" Acțiunile comunitare organizate în baza unor reglementări formale, de factură extralocală, se realizează de cele mai multe ori prin intermediul unor comportamente de „participare asociațională provocată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
permite realizarea unei astfel de soluționări. Definirea socială a unui proiect de acțiune comunitară nu este însă numaiîn funcție de variabila „interes”, ci și de particularitățile culturale ale participanților. Asociațiile pentru aducțiunea apei potabile - un caz de participare comunitară1tc "Asociațiile pentru aducțiunea apei potabile - un caz de participare comunitară1" Acțiunile comunitare organizate în baza unor reglementări formale, de factură extralocală, se realizează de cele mai multe ori prin intermediul unor comportamente de „participare asociațională provocată” (A. Meister). Aceste comportamente diferă, se pare, atât de cele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
au centrat mai ales asupra situațiilor în care individul este atât unitate de decizie, cât și de adoptare a inovației, și mai puțin asupra situațiilor în care o colectivitate este unitatea de decizie și adoptare a inovației 1. Asociațiile pentru aducțiunea apei potabile, de care ne vom ocupa încontinuare, constituie un caz pe care îl considerăm tipic pentru inovațiile adoptate prin decizie colectivă 2. Am analizat procesul de formare și difuzare a acestor asociații în aria de convergență a orașului Copșa
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
orașului Copșa Mica (în satele Axente Sever, Agârbiciu, Șoala, Șeica Mare, Șeica Mică). Cadrul de față nu permite prezentarea amănunțită a observațiilor făcute cu acest prilej; vom insista doar asupra aspectelor semnificative pentru problemele dezbătute în acest volum. „Societățile” pentru aducțiunea apei potabile, cum le spun localnicii, reprezintă un mod pe care membrii comunităților amintite l-au inventat/adoptat pentru a pune în mișcare o serie de mijloace tehnice în vederea rezolvării unui complex de probleme comune. Acestea se referă nu atât
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
unui complex de probleme comune. Acestea se referă nu atât la asigurarea apei potabile, cât mai ales la asigurarea ei în vederea obținerii unui confort menajer comparabil, din acest punct de vedere, cu cel urban. Structura asociațiilortc "Structura asociațiilor" Asociațiile pentru aducțiunea apei potabile au, în majoritate, un grad accentuat de structurare: statute scrise, conducător, casier pentru încasarea taxelor stabilite de comun acord. Trebuie menționată o anume variabilitate a gradului de activism al asociației între perioada în care se execută lucrările de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
apei potabile au, în majoritate, un grad accentuat de structurare: statute scrise, conducător, casier pentru încasarea taxelor stabilite de comun acord. Trebuie menționată o anume variabilitate a gradului de activism al asociației între perioada în care se execută lucrările de aducțiune și cea când asociația se menține doar pentru îngrijirea și exploatarea echilibrată de către toți membrii a sistemului de aducțiune analizat. În prima perioadă se poate distinge între lideri ai asociației cu funcții de inițiere și organizare a acțiunilor de realizare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
comun acord. Trebuie menționată o anume variabilitate a gradului de activism al asociației între perioada în care se execută lucrările de aducțiune și cea când asociația se menține doar pentru îngrijirea și exploatarea echilibrată de către toți membrii a sistemului de aducțiune analizat. În prima perioadă se poate distinge între lideri ai asociației cu funcții de inițiere și organizare a acțiunilor de realizare a apeductului; în cea de-a doua perioadă apar liderii cu funcția de organizare a menținerii sistemului tehnic și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Sever a fost inițiată prima societate de acest tip din zonă; la început a avut 15 membri, ulterior 56. Pentru a crea o imagine asupra ratei de adoptare a inovației, prezentăm în tabelul 2 dinamica socială a difuzării societăților de aducțiune a apei potabile în satele Axente Sever, Agârbiciu, Șoala, Șeica Mare și Șeica Mică. Tabelul 2. Dinamica socială a aducțiunilor de apă potabilă în cinci sate sibiene, 1966-1975tc "Tabelul 2. Dinamica socială a aducțiunilor de apă potabilă în cinci sate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
a crea o imagine asupra ratei de adoptare a inovației, prezentăm în tabelul 2 dinamica socială a difuzării societăților de aducțiune a apei potabile în satele Axente Sever, Agârbiciu, Șoala, Șeica Mare și Șeica Mică. Tabelul 2. Dinamica socială a aducțiunilor de apă potabilă în cinci sate sibiene, 1966-1975tc "Tabelul 2. Dinamica socială a aducțiunilor de apă potabilă în cinci sate sibiene, 1966‑1975" Data începerii lucrărilor, mai ales, trebuie luată cu toată rezerva, întrucât a fost spusă „din aducere-aminte”. În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
dinamica socială a difuzării societăților de aducțiune a apei potabile în satele Axente Sever, Agârbiciu, Șoala, Șeica Mare și Șeica Mică. Tabelul 2. Dinamica socială a aducțiunilor de apă potabilă în cinci sate sibiene, 1966-1975tc "Tabelul 2. Dinamica socială a aducțiunilor de apă potabilă în cinci sate sibiene, 1966‑1975" Data începerii lucrărilor, mai ales, trebuie luată cu toată rezerva, întrucât a fost spusă „din aducere-aminte”. În plus, numeroase societăți au avut perioade de abandonare totală sau parțială a lucrărilor sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
care apar și se difuzează în zonă după 1966 au avut o serie de precedente. În 1906-1907, cinci gospodării din Axente Sever adoptă (cu ajutorul unui inginer italian, folosit, se pare, în scopuri similare la Șeica Mare) un sistem interfamilial de aducțiune a apei potabile în curți, de pe dealul apropiat. Instalația nu era prevăzută cu nici un dispozitiv de filtrare a apei; în 1957, cele cinci familii își aduc apa curentă în locuințe fără vreun sprijin din afară. Figura 3. Evoluția asociațiilor pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
a apei potabile în curți, de pe dealul apropiat. Instalația nu era prevăzută cu nici un dispozitiv de filtrare a apei; în 1957, cele cinci familii își aduc apa curentă în locuințe fără vreun sprijin din afară. Figura 3. Evoluția asociațiilor pentru aducțiunea apei potabile în comuna Axente Severtc "Figura 3. Evoluția asociațiilor pentru aducțiunea apei potabile în comuna Axente Sever" Atitudinal și comportamental, inițiativa o are unul dintre membrii tineri ai asociației, instalator de meserie. În 1965 se constituie o a doua
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
cu nici un dispozitiv de filtrare a apei; în 1957, cele cinci familii își aduc apa curentă în locuințe fără vreun sprijin din afară. Figura 3. Evoluția asociațiilor pentru aducțiunea apei potabile în comuna Axente Severtc "Figura 3. Evoluția asociațiilor pentru aducțiunea apei potabile în comuna Axente Sever" Atitudinal și comportamental, inițiativa o are unul dintre membrii tineri ai asociației, instalator de meserie. În 1965 se constituie o a doua asociație cu caracter informal, între patru familii vecine și rude între ele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
unul dintre membrii tineri ai asociației, instalator de meserie. În 1965 se constituie o a doua asociație cu caracter informal, între patru familii vecine și rude între ele. În anii 1895-1901 s-au format la Șeica Mare două societăți pentru aducțiunea apei la fântânile publice: prima dintre ele în 1895-1897 pe Valea Mare (nume al unei străzi și zone din localitate); cea de-a doua, în 1900-1901, pe Ulița Lungă. Menționăm ca detalii de organizare, culese din „protocolul apaductului de pe Ulița
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
special, accelerarea difuziunii societăților. Pentru rezolvarea problemei apei potabile curente există însă și alternativa individuală de soluționare (folosirea hidrofoarelor). Adoptată în unele cazuri, această modalitate („inovație concurentă”) a fost abandonată de cei care au avut posibilitatea adoptării sistemului societar de aducțiune, din motive de ineficiență: realizarea unui apeduct comun presupune cheltuieli mai reduse decât realizarea unui sistem individual de aducțiune a apei și, de asemenea, costul de utilizare al primei instalații este mai scăzut decât al celei de a doua. Aceste
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Adoptată în unele cazuri, această modalitate („inovație concurentă”) a fost abandonată de cei care au avut posibilitatea adoptării sistemului societar de aducțiune, din motive de ineficiență: realizarea unui apeduct comun presupune cheltuieli mai reduse decât realizarea unui sistem individual de aducțiune a apei și, de asemenea, costul de utilizare al primei instalații este mai scăzut decât al celei de a doua. Aceste calcule de eficiență au constituit un factor în funcție de care s-a făcut opțiunea pentru alternativa societară de aducțiune a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de aducțiune a apei și, de asemenea, costul de utilizare al primei instalații este mai scăzut decât al celei de a doua. Aceste calcule de eficiență au constituit un factor în funcție de care s-a făcut opțiunea pentru alternativa societară de aducțiune a apei. Pentru cei care lucrau la Copșa, în condițiile de poluare de acolo, introducerea apei potabile în locuințe și, prin aceasta, posibilitatea amenajării unor băi moderne au constituit o nevoie compensatorie firească, o modalitate de rezolvare a unor probleme
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]