1,960 matches
-
O2 activat la nivelul lanțului transportor de electroni al glicolizei aerobe. Degradarea aerobă a glucozei în ciclul Krebs, generează 36 de molecule de ATP, pentru fiecare mol de glucoză utilizat la nivel celular. În condițiile unui aport nutritiv corespunzător, sistemul aerob asigură energia necesară efectuării efortului de lungă durată. Randamentul reacțiilor oxido-reductoare aerobe, exprimat în ATP rezultat, este însă mai mic decât al celorlalte două căi energetice. Spre deosebire de sistemul fosfagen, care generează 4M de ATP / minut, sau de glicoliza anaerobă, din
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
aerobă a glucozei în ciclul Krebs, generează 36 de molecule de ATP, pentru fiecare mol de glucoză utilizat la nivel celular. În condițiile unui aport nutritiv corespunzător, sistemul aerob asigură energia necesară efectuării efortului de lungă durată. Randamentul reacțiilor oxido-reductoare aerobe, exprimat în ATP rezultat, este însă mai mic decât al celorlalte două căi energetice. Spre deosebire de sistemul fosfagen, care generează 4M de ATP / minut, sau de glicoliza anaerobă, din care rezultă 2,5 M de ATP / minut, sistemul aerob degajă doar
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
reacțiilor oxido-reductoare aerobe, exprimat în ATP rezultat, este însă mai mic decât al celorlalte două căi energetice. Spre deosebire de sistemul fosfagen, care generează 4M de ATP / minut, sau de glicoliza anaerobă, din care rezultă 2,5 M de ATP / minut, sistemul aerob degajă doar 1M de ATP / minut. În schimb durata reacțiilor energogene aerobe este nelimitată în prezența unor cantități adecvate de substrat și oxigen. Ele asigură substratul energetic al eforturilor prelungite, (probe sportive de 2000, 5000, 10000m, maraton), în timp ce sistemele fosfagen
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
al celorlalte două căi energetice. Spre deosebire de sistemul fosfagen, care generează 4M de ATP / minut, sau de glicoliza anaerobă, din care rezultă 2,5 M de ATP / minut, sistemul aerob degajă doar 1M de ATP / minut. În schimb durata reacțiilor energogene aerobe este nelimitată în prezența unor cantități adecvate de substrat și oxigen. Ele asigură substratul energetic al eforturilor prelungite, (probe sportive de 2000, 5000, 10000m, maraton), în timp ce sistemele fosfagen și glicolitic anaerob, satisfac necesitățile energetice de scurtă durată cum sunt: alegarea
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
alegarea de 100m, saltul, ridicarea de greutăți, etc. În general, cele trei sisteme furnizoare de energie contractilă își întregesc aportul energogen, contribuind simultan sau succesiv la acoperirea necesităților energetice variabile ale contractilității musculare în efort. Refacerea potențialului energetic al sistemului aerob se realizează în două faze, una de durată scurtă și alta de lungă durată. Faza de scurtă durată a refacerii este de aproximativ o oră și depinde de datoria de O2 contractată în timpul efortului. Aceasta este cantitatea suplimentară de oxigen
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
O2, cea lactacidă are o valoare de peste 8 l O2. La rândul său, refacerea de lungă durată privește restabilirea stocului de glicogen muscular. Ca principală sursă energetică, glicogenul face oficiul de substrat atât în glicoliza anaerobă, cât și în cea aerobă. Refacerea sa durează ore sau zile în funcție de aportul de glucide sau lipide alimentare, fiind mai rapidă în cazul unui regim mai bogat în hidrocarbonate. Factorii care condiționează capacitatea de efort și refacere a potențialului energetic la nivelul musculaturii în stare
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
de hiperactivitate sunt, în linii mari, următorii: - funcția cardiopulmonară de preluare și transport a gazelor sanguine ( debit respirator, debit cardiac, difuziune, fixare și transport sanguin, etc ); - factorii neuro-umorali de activare a circulației generale și regionale; - rezervele energetice și metabolizarea lor aerobă și anaerobă; - tipul, intensitate și durata efortului; - factorii ambientali (temperatura, umiditatea, lumina, zgomot, hipo sau hiperbarism); - reacțiile neuro-endocrino-metabolice de adaptare sau dezadaptare (antrenament, sedentarism, aclimatizare, oboseală). V. 2. Lactatul și exercițiul muscular, noi concepte, noi abordări De mai mult de
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
ce conțin biopsii musculare arată că la om adrenalina poate favoriza degradarea glicogenului în mușchiul în activitate. Astfel Jansson în 1986 efectuează o perfuzie de adrenalină intrafemurală la subiecți pedalând cu o intensitate ce corespunde cu 50% din puterea maximă aerobă. Ei constată că diferența arteriovenoasă în lactat este mai mare în piciorul injectat decât în celălalt picior. În afară de aceasta biopsiile, musculare efectuate la sfârșitul exercițiului, arată că rezervele în glicogen tind a fi mai scăzute în piciorul injectat decât în
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
adrenalinemia cresc simultan la sfârșitul exercițiilor realizate timp de trei minute la putere maximă. În timpul unui exercițiu muscular dinamic de intensitate crescătoare efectuat de către subiecți bine antrenați, Mazzeo (1989), evidențiază concentrațiile plasmatice crescute ale adrenalinei cu 50% din puterea maximală aerobă, exact în momentul în care începe creșterea lactatului. Corelația dintre cele două puncte de reper se dovedește a fi excelentă, mai bună decât cea obținută între pragul lactic și pragul ventilator. În timp ce atleții practică acest test și nu pe o
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
pragului lactic și creșterea secreției de adrenalină. Atât una cât și cealaltă par să fie influențate de conținutul mușchiului în glicogen. De fapt, nu există întotdeauna o liniaritate între apariția lactatului și descărcările de adrenalină, astfel la sfârșitul unui exercițiu aerob intens subiecții în vârstă prezintă în general o secreție de adrenalină mai semnificativă decât cea a subiecților tineri în timp ce lactatemia lor rămâne mai scăzută. Pe de altă parte în timpul unui exercițiu intens realizat după o ingestie de bicarbonat se observă
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
aer care trece prin plămâni timp de un minut, crește proporțional cu durata și intensitatea efortului. În repaus este de 8 l / min, în eforturile de intensitate medie poate ajunge la 60 l/min, iar în eforturile de intensitate submaximală - aerobă la 100-150 l/min, pe când în cele maximale se ajunge la 150-180 l / min. Consumul de O2 - În efort aprovizionarea cu O2 la nivelul organismului este limitată datorită timpului scurt de contact al aerului alveolar și capilare, circulația sanguină pulmonară
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
anume, creșterea coeficientului de utilizare a O2 de către sângele arterial, de la 30-40% la 70-75%. În repaus consumul de O2 este de 250ml / min. În eforturile medii ajunge la 1500ml/min, în cele submaximale la 2500ml / min, iar în eforturile maximale (aerobe), la 3000-3500ml / min, la persoanele neantrenate. Coeficientul de împrospătare - constă în raportul dintre aerul proaspăt introdus în alveole și aerul poluat existent în acestea. În timpul efortului acest raport se modifică. În inspirația obișnuită în alveole ajung cca. 350ml aer. În
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
înainte de epuizarea rezervelor cardiovasculare, pe când la neantrenați, nu; la aceștia, frecvența cardiacă crește fără simptome, existând pericolul apariției stopului cardiac. În eforturile moderate și submaximale (150-175W), în care există un echilibru între nevoile și aprovizionarea cu O2 a țesuturilor (eforturi aerobe - echilibru stabil), găsim o relație liniară între FC și capacitatea de efort aerobă (VO2 max), dar numai între valorile de 120170bătăi / minut. Sub 120 bătăi / minut și peste 170-180 bătăi / minut, debitul cardiac (factorul determinant al VO2), nu depinde numai
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
fără simptome, existând pericolul apariției stopului cardiac. În eforturile moderate și submaximale (150-175W), în care există un echilibru între nevoile și aprovizionarea cu O2 a țesuturilor (eforturi aerobe - echilibru stabil), găsim o relație liniară între FC și capacitatea de efort aerobă (VO2 max), dar numai între valorile de 120170bătăi / minut. Sub 120 bătăi / minut și peste 170-180 bătăi / minut, debitul cardiac (factorul determinant al VO2), nu depinde numai de FC ci și de debitul sistolic. Pe baza acestei relații a fost
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
minut. Sub 120 bătăi / minut și peste 170-180 bătăi / minut, debitul cardiac (factorul determinant al VO2), nu depinde numai de FC ci și de debitul sistolic. Pe baza acestei relații a fost fundamentată fiziologic determinarea indirectă a capacității de efort aerobe (VO2 max) de către Astrand, de unde și proba care-i poartă numele. În practică FC se determină nu numai pentru a evalua gradul de solicitare, ci și pentru raportarea solicitării la posibilitățile maxime ale subiectului. Când FC se ridică la 128
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
pentru evitarea recidivei la nivel pulmonar, pleural sau al plăgii care pot fi infectate în cursul tratamentului chirurgical al hidatidei. SUPURAȚIILE BRONHOPULMONARE DEFINIȚIE. CLASIFICARE În acest capitol se include un grup heterogen de afecțiuni netuberculoase caracterizate prin:- etiologie infecțioasă (bacteriană aerobă sau anaerobă, micotică, parazitară);- inflamația supurativă a parenchimului pulmonar și/sau a conductelor bronșice;- bronhoree purulentă, ce constituie un criteriu de diagnostic;- prezența sindromului supurativ clinic (febră, slăbire în greutate, astenie, transpirații) și de laborator (VSH crescută, leucocitoză etc.);- rolul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
evolutivă a unei leziuni locale preexistente, de obicei un cancer bronhopulmonar, chiste ajunse în faza de supurație, corpi străini. Abcesul pulmonar secundar poate fi și o modalitate evolutivă a unei pneumonii „abcedate” cu stafilococi, Klebsiella, Pseudomonas, când etiologia aparține bacteriilor aerobe, care au un rol esențial, în timp ce anaerobii participă inconstant și rar [44, 104]. În ultimele două decade, folosirea pe scară tot mai largă a corticosteroizilor, drogurilor imunosupresoare și antibioticelor a schimbat mediul natural al cavității orofaringiene și a contribuit la
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
pot izola și anaerobi nesporulați, ca de exemplu Clostridium. Germenii sunt strict anaerobi la aproximativ 50% din cazuri. Flora izolată este de obicei polimicrobiană, prin asocierea a două-trei specii anaerobe. Restul de 50% din cazuri au o floră mixtă cu aerobi și anaerobi [12, 13, 51]. Abcesul pulmonar acut Este în faza inițială o colecție purulentă delimitată de țesut pulmonar densificat inflamator. După ce abcesul s-a drenat pe cale transbronșică se formează o cavitate cu un perete intern anfractuos, acoperit cu magmă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
1.000, n = 5, c = 2; Coliformi termotoleranti (44°C pe mediu solid) - m = 10, M = 100, n = 5, c = 2; Escherichia coli (pe mediu solid) - m = 10, M = 100, n = 5, c = 1; C. Germeni indicatori (linii directoare): Bacterii aerobe mezofile (30°C): a) produse întregi - m = 10.000, M = 100.000, n = 5, c = 2; ... b) produse decorticate sau decochiliate, cu excepția cărnii de crab - m = 50.000, M = 500.000, n = 5, c = 2; ... c) carne de crab - m
ORDIN nr. 277 din 24 iulie 2001 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare cu privire la criteriile microbiologice aplicabile la producţia de crustacee şi moluste fierte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136047_a_137376]
-
1.000, n = 5, c = 2; Coliformi termotoleranti (44��C pe mediu solid) - m = 10, M = 100, n = 5, c = 2; Escherichia coli (pe mediu solid) - m = 10, M = 100, n = 5, c = 1; C. Germeni indicatori (linii directoare): Bacterii aerobe mezofile (30°C): a) produse întregi - m = 10.000, M = 100.000, n = 5, c = 2; ... b) produse decorticate sau decochiliate, cu excepția cărnii de crab - m = 50.000, M = 500.000, n = 5, c = 2; ... c) carne de crab - m
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 24 iulie 2001 cu privire la criteriile microbiologice aplicabile la producţia de crustacee şi moluste fierte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136048_a_137377]
-
înclinate la interior, pentru a nu permite scurgerea apelor de ploaie către exterior. Depozitul trebuie să fie astfel compactat încît să se evite golurile mari care favorizează producerea de incendii, dar în același timp să permită trecerea aerului necesar fermentării aerobe. Depozitul și taluzurile realizate că mai sus, prin straturi regulate, trebuie acoperite într-un interval de maximum 48 de ore. Articolul 33 Rampele de depozitare a reziduurilor vor fi stropite de două ori pe lună în anotimpul cald și trimestrial
REGULAMENT din 30 martie 1976 privind colectarea, sortarea, păstrarea, evidenta, gestionarea, predarea, tranSportul şi valorificarea reziduurilor menajere, stradale şi a celor de aceeaşi categorie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132376_a_133705]
-
procese biologice dirijate, în compost (care este un produs util în special în agricultură de specialitate) și în resturi nefermentabile sterile din punct de vedere biologic. Procedeele pentru realizarea compostului vor fi cele bazate pe obținerea unei fermentări cat mai aerobe, care favorizează bacteriile ce își realizează metabolismul cu ajutorul oxigenului preluat din atmosferă. Compostarea poate fi realizată numai cu reziduuri menajere, alte reziduuri organice sau în asociație cu nămolurile realizate de la stațiile de epurare a apelor uzate. Procedeele cele mai uzitate
REGULAMENT din 30 martie 1976 privind colectarea, sortarea, păstrarea, evidenta, gestionarea, predarea, tranSportul şi valorificarea reziduurilor menajere, stradale şi a celor de aceeaşi categorie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132376_a_133705]
-
cavitate geologică adâncă ... d) Deșeu - definit în anexa nr. I A la Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deșeurilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 426/2001 ... e) Deșeuri biodegradabile - deșeuri care suferă descompuneri anaerobe sau aerobe, cum ar fi deșeurile alimentare sau de grădină, hârtia și cartonul ... f) Deșeuri inerte - deșeuri care nu suferă nici o transformare semnificativă fizică, chimică sau biologică, nu se dizolvă, nu ard ori nu reacționează în nici un fel fizic sau chimic, nu
HOTĂRÂRE nr. 162 din 20 februarie 2002 privind depozitarea deşeurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140421_a_141750]
-
sunt incluse și vinurile care dezvoltă în sticlele în care sunt îmbuteliate ca produs finit o presiune cuprinsă între 2,5 și 3 bari la o temperatură de 20°C. ... Articolul 6 (1) Berea este produsul realizat prin fermentarea alcoolică aeroba a unor musturi obținute din malț, cereale, hamei și apă. ... (2) În această categorie sunt cuprinse toate sortimentele de bere obținute potrivit prevederilor alin. (1), cu o concentrație alcoolică în volum mai mare de 0,5%, dar care să nu
ORDONANŢA DE URGENTA nr. 158 din 27 noiembrie 2001 (*actualizată*) privind regimul accizelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138470_a_139799]
-
care rămân după ce a fost utilizat produsul ambalat; ... j) reciclarea deșeurilor de ambalaje - operațiunea de reprelucrare într-un proces de producție a deșeurilor de ambalaje pentru a fi reutilizate în scopul inițial sau pentru alte scopuri; ... k) reciclare organică - tratarea aeroba (compostare) sau anaeroba (biometanizare), în condiții controlate, utilizându-se microorganisme, a părților biodegradabile ale deșeurilor de ambalaje, care produc reziduuri organice stabilizate sau metan. Depozitarea în depozite nu poate fi considerată reciclare organică; ... l) recuperarea ambalajelor și deșeurilor de ambalaje
HOTĂRÂRE nr. 349 din 11 aprilie 2002 privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141520_a_142849]