1,384 matches
-
se confruntă cu experiențe cronice, care nu pot fi complet explicate sau Înțelese și nici tratate. Treptat ei dezvoltă sentimentul că durerea, dizabilitatea și alte suferințe ar fi incontrolabile. Aceste sentimente au tendința să se accentueze și să influențeze negativ afectul, durerea și tulburările de somn, precum și Încercarea de a se angaja În activități zilnice sau să aibă un comportament adaptabil. Intervenția cognitiv - comportamentală este concepută pentru a dezvolta pacientului abilitatea de a-și controla durerea și alte forme de deficiențe
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
dialogurile lui Platon? Toate acestea sunt adevărate, dar tocmai pentru că nu încearcă nici un sentiment de nostalgie pentru cetatea grecească nici de altfel pentru "anii de credință", nu nutrește nici speranțe netemperate în progres sau în "modernitate", iar această stăpânire a afectelor, această sobrietate în abordarea lucrurilor umane și, în special, a lucrurilor politice totdeauna susceptibile să ne "înflăcăreze", merită calificativul de clasic. Acesta nu face referire aici la opere sau epoci în mod particular demne de admirație, dar esențial la ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
Pillat) în care intuise rasa de artist dar și amoralitatea, iresponsabilitatea politică a aceluia. Șerban Cioculescu nu a fost doar un diagnostician al modernismului ci și un militant al autonomiei esteticului. Cenzurându-și în viața de zi cu zi propriile afecte, a preferat să fie un depozitar al confesiunilor celorlalți, un receptacol ideal și fabulos de secrete demne de o sagă a veacului trecut. Genealogist, matein, dar și afin spiritului mordant, caragialian, criticul și istoricul literar (vezi edițiile critice Constant Tonegaru
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
mîna în mai 1876, organizînd împreună o revoltă care a dus la detronarea lui Abdul Aziz și la declanșarea unei alte crize majore în imperiu. În ceea ce privește populația creștină, reformele veniseră pur și simplu prea tîrziu. Ele ar fi putut avea afect doar dacă ar fi fost posibil să fie bazate pe un principiu unificator mai eficient decît cel al naționalismului sau al religiei, dar nu exista un astfel de element comun. Otomanismul, care simboliza unitatea cetățenilor imperiului, nu era o parolă
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
al scriitorului maghiar Deszö Kosztolányi. Sau nenumăratele plictiseli dintr-o minuțioasă analiză lingvistică a Annei Szulmajster-Celnikier, în trecere prin patruzeci și cinci de limbi actuale, probă definitivă că de plictiseli e vorba și dovadă riguros științifică a faptului că banalul afect devine extrem de ambiguu dacă oamenii vorbesc limbi diferite. Succesiunea celor douăsprezece texte, variind între notația de jurnal ceva mai elaborată și discursul științific ceva mai greu accesibil novicelui, e întreruptă de istorii scurte de jumătate de pagină, în genul știrilor
Un subiect imposibil by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14484_a_15809]
-
intră în carte, aceasta poate fi cu ușurință plasată în sfera unei discipline anume. Poate surprinde, dar lucrurile așa stau. Domeniul acesta e una din cele mai noi ramuri ale antropologiei - antropologia emoțiilor, direcție de abordare a faptului cultural prin intermediul afectelor conturată în ultimele două decenii, interesată de coroborarea unor date ce vin dinspre domenii diferite, și în care analiza lingvistică ocupă un loc important; nu întîmpător cea mai sobră dintre analizele incluse în cartea de față e ultima, cea lingvistică
Un subiect imposibil by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14484_a_15809]
-
ținut de d-na Monica Lovinescu ne-a fixat acul de cântar între cele două extreme, cauzându-ne, în zona purei rațiuni, senzația retrăirii unei existențe pe similare coordonate, iar în aceea a subconștientului incontrolabil a recuperării unor întâmplări, întâlniri, afecte și meditații care nu ne-au aparținut. În 1990, Monica Lovinescu, notoriu factor al rezistenței anticomuniste din exil, revine în țară, după patruzeci de ani, spre a da cu ochii de un peisaj vulnerat, de imaginea decrepită a caselor pe
Privind înapoi cu folos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13254_a_14579]
-
oricărei forme critice și estetice a vieții, în iradierea unei neutralități fără obiect. Imanentă și solară.” Karl Rossmann, tetanizat din prima clipă de măreția statuară a zeiței Libertății, e dovada vie a acestei deposedări vertiginoase de spirit critic și de afect. „Poțiunea” new-yorkeză, administrată noului sosit încă de pe puntea vaporului, operează instantaneu. Alungat de acasă pentru bunul motiv că s-a lăsat sedus de o servitoare de treizeci și cinci de ani - o oarecare Johanna Brummer - care i-a făcut un copil, protagonistul
Portret de grup cu Statuia Libertății by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3992_a_5317]
-
mai ales, în acela ultim, al jurnalelor de boală, care scoate secțiuni de-o admirabilă finețe, pe care doar emoția noastră, nu a lui, bine ascunsă în precizia detaliilor, le face să vibreze. Secțiuni fără culoare, fără cărnuri, fără sucul afectelor, cum numai sinceritatea cea mai vitregă poate da, se umplu, în transparența lor, de spectrele spaimei, ale zbaterii și, în fine, ale împăcării cu care fiecare din noi privim în abis. Pașii ne cunosc abisul/ Trupul ne plimbă cerul/ Furtuna
Subțieri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6681_a_8006]
-
parole" (Meditație). Sau: "Puțină, albă răbdare și vei auzi cum cîntă/ lebădă fără lac într-un parc// cu grilajul de marmură" (Drăgălașe serbări de fulgi). Unde "albă răbdare", răsfrînta în albeața lebedei și-n cea a marmurei, mărturisește asupra absorbției afectului de către universul fizic, care-i alină neîmplinirea, asezîndu-l în leagănul imaginii. Limită ironiei e dublă. Pe de o parte, ea se izbește de dramatismul mărturiei nete, pe care nu mai simte nevoia a o mai "înfrumuseța" prin grațiile dezgolirii (striptease
Un basm pentru adulti by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18133_a_19458]
-
curente); - forța comparației, care agravează situația, când mulți părinți și chiar copilul ajunge să o interiorizeze, să creadă în ea. Este vorba despre comparația pe care elevul o face între propriile performanțe și performanțele superioare ale unei alte persoane; - diferite afecte neîmpărtășite etc. Principiul încurajării, dificil de aplicat În consecință, o posibilă rezolvare trebuie să ia în calcul conceptul de presiune optimală, susține profesorul universitar Pânișoară, precizând că "dacă presiunea (provenită din partea familiei, cadrului didactic, colegilor, propriei persoane etc.) este inexistentă
Părinți de succes: Presiune optimală, bază pentru principiul încurajării by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/66321_a_67646]
-
regăsește și în imaginea lui Nichita Stănescu (care era "terorizat de sarcină destinului de poet"), dar, măi palpabil, si in volutele vorbirii și gîndirii lui Adam Puslojic. Pentru Adam Puslojic orice referință livresca face să rezoneze o întreagă claviatură de afecte și antrenează confesiuni ce, daca nu ar avea și grație, ar fi în mod obișnuit impudice și sufocante pentru cititor. Toate cărțile despre care discută Puslojic se arătă a fi puternic asumate și impregnate de propria să biografie. La fel
Poeti prieteni by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17891_a_19216]
-
Angelo Mitchievici Există un soi de exuberanță a spectatorului scontată de regizor și care se bazează pe suprapunerea afectelor, ce se petrece în filmul lui Șerban Marinescu este de actualitatea TV, așa că spectatorul poate întindă mîna, să pipăie și să urle: România! (care este!). Cu alte cuvinte, asistăm la un clasic șmen mioritic, Magnatul, Dandu Patricianu este jucat admirabil
Ticăloșii și România "care este"... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9733_a_11058]
-
sau România Mare și pe care, aproape la fiecare replică ironică, Magnatul aruncă cîte un pahar de vin. Asta am înțeles-o mai puțin, dat fiind că personajul, în final, pare să fie singurul cu ceva demnitate sau cel puțin afect. Finalul o dă cu oiștea în gard, melodramatic ca o curcă beată la barieră care deși vine trenul nu știe pe unde s-o ia. Didi, care a participat la revoluția din Decembrie, fără să știe că-i lovitură de
Ticăloșii și România "care este"... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9733_a_11058]
-
la agonia tatălui ei (Christian Slater) consumând partide de sex cu diverșii asistenți și infirmieri în spălătorii sau promiscue rezerve de spital. Dimensiunea erotică este deposedată de senzațional și de senzualitate în mai multe feluri: în primul rând, prin absența afectelor, deși i se amintește lui Joe faptul că dragostea este ingredientul secret al voluptății. Devoratoarea de bărbați nu cunoaște această voluptate. Mai mult, nu cunoaște nici voluptatea a cărei sursă privilegiată Baudelaire o considera a fi certitudinea de a face
Melanconimfomania by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2805_a_4130]
-
ingredientul secret al voluptății. Devoratoarea de bărbați nu cunoaște această voluptate. Mai mult, nu cunoaște nici voluptatea a cărei sursă privilegiată Baudelaire o considera a fi certitudinea de a face răul. Nu imoralitate, ci amoralitate, adică indiferență, moarte termică a afectelor concomitent cu o trezie permanentă și exasperantă a simțurilor. Joe trăiește în imperiul simțurilor, al excitației permanente. Cel de-al doilea element care face ca sexul să devină placid este repetiția. Indiferent de nuanțele pe care le aduce în discuție
Melanconimfomania by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2805_a_4130]
-
mecanică sexuală, unul și același act sexual unde replicile devin interșanjabile și irelevante, iar permutările necesare. Incapacitatea de se fixa, această erotică mobilitate care exclude un centru creează senzația de vid, sentimentul acut de singurătate. Prin repetiție și în absența afectului, relațiile lui Joe cu acest proteic mascul multiplicat cu variațiuni sunt lipsite de dramatism, de acea tensiune care constituie fondul unei relații, escamotând jocul, seducția, lentoarea apropierii. Toate aceste relații rămân superficiale, epidermice, niciuna nu devine subcutanată, cu o excepție
Melanconimfomania by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2805_a_4130]
-
dragostea. Cei trei bărbați, funcționând împreună, creează polifonia, nota armonică. Acum știm că aceasta ar fi putut fi o formă de soteriologie estetică în universul sexual al lui Joe, muzica ei, sunetul inconfundabil al unei sensibilități, dacă nu în zona afectului, atunci cel puțin în zona esteticii. Primul volum se oprește însă pe marginea abisului cu cuvintele care anunță ceea ce e mai rău. „Nu mai simt nimic”. Într-o lume exclusiv a simțurilor, acest fapt este echivalent cu moartea. Un alt
Melanconimfomania by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2805_a_4130]
-
ar bea „din amfora trupului rotund” lăsânduse pradă învăluirii erosului, într-o descătușare a sentimentului ca „valurile sângelui rebel,/ Cu-efervescenți de must în fermentare”. (Poem profan). Femeia iubită este chemată în „volburi de furtună”, într-o totală dezlănțuire a afectului (tot pe linie expresionistă): „Ci ca-ntr-o mare-n care misterioasă stărui,/ În fund să-mi zacă stârvul afurisit de lună/ Și tu să-mi vii, nu calmă, ci-n volburi de furtună,/ De vrei să-ți dau iubirea
Note despre expresionismul poetic al lui B. Fundoianu by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3900_a_5225]
-
precum și, subsecvent, cel al privilegierii unui anumit tip de discurs. Este consemnat astfel un efort absolut necesar de rafinare, specific secolului pe care îl încheiem - și îndeosebi ultimelor decenii. Este de asemeni legitimată și o voluptate a adecvării erudiției la afectul întemeietor. Pentru consumatorul de literatură străină, deficitul de psihologie al discursului autohton rămâne însă, în continuare, foarte strident. Ideală îmi pare - în acest context - atitudinea acelui intelectual român care, neavând totuși vreun interes major în această direcție, la traducerea unei
Schimbarea orei oficiale în psihanaliză by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16504_a_17829]
-
se obține? Prin transcenderea moralității tradiționale. E un punct fierbinte aici, pentru ca, în raport cu morală pe care o știam, tocmai de relativism moral e vorba, observă Vladimir Tismăneanu. Pare evidență încercarea de eliminare a detestatei ordini burgheze (alcătuită după logică și afectele proprietății private) prin distrugerea relațiilor sociale existente. De aceea, conexarea termenului de „religie politică” cu identificarea ateismului în centrul vital al marxismului și a teoriei luptei de clasă cu regimul proprietății private îl determină pe Vladimir Tismăneanu să lege problemă
Redarea demnității de a gândi by Cristian Robu-Corcan () [Corola-journal/Journalistic/5330_a_6655]
-
renunțat la demersurile pentru accesul la dosarul său. Găsirea lui Mihai Botez în dosarul său, chiar dacă sub o identitate deocamdată echivocă, l-a răscolit. Doar sonoritatea numelui bunului său prieten este asurzitoare. Impactul resimțit în urma lecturii dosarului a trecut dincolo de afecte pentru că Mihai Botez reprezentase un etalon aproape organic al înseși existenței lui Tudoran în momentele de cumpănă ale acestuia. Solidaritatea temeinică a lui Botez, sfaturile lui cumpătate, ajutorul aproape confratern în clipele de slăbiciune, numeroasele episoade de - s-ar putea
Un mare disident: Dorin Tudoran by Radu Călin Cristea () [Corola-journal/Journalistic/5825_a_7150]
-
cu seamă în gradul în care aceștia înfățișează oameni și fapte de excepție, demne de mitografiere, Cotruș s-a fixat asupra lui Horia, imagine simbolică a trecutului național. S-a simțit martir și profet printr-o extrapolare a propriilor sale afecte asupra Craiului neîncoronat al Apusenilor, dar și receptînd vibrațiile eroice ale figurii acestuia, transfigurate de folclor. Vorbind despre Horia, vorbea, grație unui transfer simpatetic, despre sine însuși: "de jos,/ te-ai ridicat drept, pietros, viforos, pentru moți,/ pentru cei săraci
Metalirismul lui Aron Cotruș (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12535_a_13860]
-
cazul prozatorului. Nicăieri nu e vorba de misticism, dimpotrivă, Arghezi e un "antimetafizic". Privirea globală a operei e întru totul favorabilă, fără nici o umbră: "Universul poetic arghezian e de o colosală bogăție și varietate, fiind străbătut de cele mai diverse afecte omenești, de la durere la bucurie, de la gingășie la ură, de la compasiune la revoltă - toate ducând la o imensă dragoste de om, la o bucurie de a trăi și un optimism sănătos proprii poetului" (p. 115). Ca și Mihail Sadoveanu, Tudor
Canonul literar proletcultist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8285_a_9610]
-
să nu (mai) fie posibilă, oscilațiile și-au pierdut și ele cadența, spațiul se îngustează până când recuzita încape într-o categorică disjuncție. Scriitura lui Mircea Dinescu își distribuie efectele cu promptitudinea și ponderea pe care le dă de obicei suveranitatea afectului. Însă suveranitatea nu implică neapărat și hegemonia: travaliul liric implică și mize inaccesibile unui imbold irațional, boicotând sistematic formalitățile și locurile comune ale poesisului.” (Grațiela Benga) Toate aceste considerații țin de o falsă știință a textului și sunt cu totul
Să scrie, dar să nu scrie! by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/5073_a_6398]