10,866 matches
-
de capital uman. După cum scria acum câteva decenii Alfred Sauvy "sunt preferabili oamenii tineri în fața unor figuri îmbătrânite decât contrariul". Tinerețea înseamnă entuziasm, dinamism, creativitate, spirit de inițiativă, noutate. Între bunici, părinți și copii se înnoadă și se perpetuează relații afective, de ascultare, de înțelegere reciprocă, relații de ajutor reciproc și de solidaritate, dar și relații exprimate financiar prin moșteniri, obligații alimentare, sisteme de pensii, ajutoare de orice natură, comerciale și necomerciale. Acest capitol este destinat studiului acestor relații. Lansând ipoteza
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
mai poate fi vorba de un cadou cu ocazia unui eveniment fericit sau nefericit. Ca ajutor, donația este deseori legată de situația financiară dificilă a beneficiarului; sub formă de cadou, ea ține mai mult de exprimarea sentimentelor și de viața afectivă. În primul caz, ea este uneori regulată; în cel de-al doilea, este mai curând ocazională. Cantitățile ajutoarelor pot părea anecdotice, dar nu sunt când este vorba de ajutoare regulate sau când sumele în cauză nu mai aparțin epifenomenului. Așa
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
copiilor lor. Aceasta este baza a tot ce le este dăruit, începând cu educația, dar și referitor la tot ce li se oferă pe o bază financiară cum sunt darurile, transferurile private între generații, moștenirile... Ca răspuns, tot în domeniul afectiv, copiii sunt satisfăcuți de bunăstarea părinților, ei participă la realizarea sa pe o bază sentimentală sau prin transferuri între generațiile tinere și generațiile mai vârstnice. Dacă solidaritatea acționează în cele două sensuri (părinți către copii și copii către părinți), orizontul
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
progreselor terapeutice încă realizabile, în ciuda necunoscutei comportamentului populației (în sensul cel mai larg) în fața unor instrumente și dispozitive de prevenire puse din ce în ce mai mult la dispoziția sa. Evoluția demografică actuală impune și noi reflecții asupra inevitabilei transformări a legăturilor, naturale și afective, unind diferitele generații. Între bunicii din ce în ce mai numeroși, datorită longevității lor crescute, părinți, copii și nepoți, relațiile afective sunt în plină evoluție. Ele pot fi dezinteresate (altruism, solidaritate): ajutor adus seniorilor celor mai în vârstă (dependență) de copii și nepoți, ca
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
dispozitive de prevenire puse din ce în ce mai mult la dispoziția sa. Evoluția demografică actuală impune și noi reflecții asupra inevitabilei transformări a legăturilor, naturale și afective, unind diferitele generații. Între bunicii din ce în ce mai numeroși, datorită longevității lor crescute, părinți, copii și nepoți, relațiile afective sunt în plină evoluție. Ele pot fi dezinteresate (altruism, solidaritate): ajutor adus seniorilor celor mai în vârstă (dependență) de copii și nepoți, ca și ajutorul oferit de mulți seniori nepoților lor când aceștia intră în viața activă și de adult
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
ajutor adus seniorilor celor mai în vârstă (dependență) de copii și nepoți, ca și ajutorul oferit de mulți seniori nepoților lor când aceștia intră în viața activă și de adult, constituie de acum înainte exemple mai degrabă banale. Astfel, relațiile afective pot avea și o dimensiune financiară directă sau indirectă, via o asistență biunivocă de amploare crescândă. Teoria ciclului de viață arată de altfel, în mod oportun, că ceea ce consumăm depinde de vârstă: într-o fază inițială (tinerețe), consumăm mai mult
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
fapt, verbul grecesc haptein, tradus îndeobște, slab, prin „a atinge”, are sensul de „a prinde”, chiar „a înșfăca” sau „a reține”. Ne-o închipuim așadar pe Maria, după ce L-a recunoscut pe Rabuni (exact: „Dragule Învățător”, cu o mare încărcătură afectivă), deschizându-și brațele și încercând să năvălească peste El, nebună de fericire. Dar Isus îi taie scurt elanul: nu m-am urcat încă la Tatăl, nu Mă opri din drum, „nu Mă reține”. S-au făcut tot felul de speculații
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
observator, consemnator, moralist. Autorul se retrage din prim-planul acțiunii sau al relatării, el nu devine altceva decât un observator (analist), dotat cu răbdare, inteligență, discernământ, cunoștințe vaste, curiozitate, înțelegere, compasiune pe scurt, se dovedește înzestrat din plin cu participare afectivă. Ceea ce găsim în prozele scurte ale lui Emanoil Rei sunt pilde sugestive, care să-i îndrume, eventual, pe cei dispuși la meditație. Sunt povești banale, ale unor oameni simpli, nu lipsite de naivitatea inerentă, uneori, care însă au proiecție asupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
iute spatele. La început chiar am crezut că scosul limbii este o formulă specifică de salut în acest sat. Am și stat îndelung în fața oglinzii bunicii și am repetat acest inedit gest de politețe, pentru a-i conferi valențe mai afective. Repetițiile mele au atras atenția bunicii, care a și ascuns oglinda și i-a spus, tot șoșotind, bunicului, că dau semne de ușoară țicneală. Singura ființă din sat care nu scotea limba la mine era o codană blondă cu ochi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
temelor de algebră și de geometrie, preschimbate brusc în teribile arcana coelestia) și fentarea grațioasă a legii se găsesc la loc de cinste. Astfel, îmi vine destul de greu să pricep febra activității de dragul activității, cu prețul sacrificiului vieții personale și afective, ori respectarea maniacală a regulilor celor mai absurde. Până la urmă, nebuni suntem și noi, balcanicii extravertiți, cu pretențiile noastre de trândăveală levantină, și ei, germanii sau niponii introvertiți, cu seriozitatea și cu politețea care te calcă pe nervi. Omul este
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
Nimeni nu m-a insultat, nu a ridicat tonul în prezența mea, nu a părut trist, obosit sau plictisit că mă vede la față (nici măcar vânzătoarele după opt-zece ore de lucru); mai mult, m-am simțit permanent înconjurat de bunăvoință afectivă și de atenție nedisimulată. Vinovat eu însumi de tarele naționale ale țâfnei și suspiciunii față de celălalt, mă simt reconfortat că există un colț de lume în care umanitatea nu a abandonat bunătatea, respectul mutual și demnitatea. Partea a doua GIUVAERUL
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
și a nu-l dărui. William Arthur Ward În 1993, cercetătoarea britanică Joy Hendry își publică volumul de antropologie Cultura ambalajului: politețe, prezentare și putere în Japonia și în alte societăți. Axată pe studiul strategiilor simbolice construite cu scopul dirijării afective, dar beneficiind de Witz-ul și de ironia autoarei, cartea devine, rapid, un soi de bestseller academic. Hendry susține, pe scurt, că există o multitudine de modalități non-verbale de comunicare, printre ele numărându-se și schimbul de cadouri frumos ambalate. Pornind
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
rol capital în stabilirea, în reglarea și în menținerea raporturilor sociale. La baza piramidei gesturilor semnificative stau și ambalajele, precum cele descrise cu aplomb teoretic de Joy Hendry. Personal, nu interpretez ambalajul ca pe un simbol al manipulării sociale sau afective; îl consider revendicat, mai curând, de ideea, omnipotentă în arhipelagul nipon, de estetică a faptului divers. Astfel, pentru japonezul obișnuit, totul trebuie prezentat într-o formă integrată într-un spectru al cărui minim de acceptabilitate este agreabilul și al cărui
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
pe jos. Cele mai surprinzătoare pentru noi sunt, probabil, infinitele dantelării prin care aceeași situație este desemnată în cuvinte diferite în funcție de felul în care vorbitorul se raportează la ea din punct de vedere psihologic, în special pe coordonatele "obiectiv-subiectiv" și "afectiv/emoțional-neutru". Există astfel, spre a da numai un scurt exemplu, două cuvinte care se traduc (aproximativ, pentru că traducerea nu poate evident să redea toate nuanțele japonezei) prin verbul "a părea". Să luăm două propoziții: "el pare un elev bun" și
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
noi cel puțin, semantica adverbului "acasă" nu trebuie căutată nici în ideea de topos, nici în cea de religie, după cum am precizat mai sus. Neavând o matcă spațial-confesională la care să ne întoarcem, tot ce ne rămâne este un univers afectiv, mai mult sau mai puțin circumscris familiei și prietenilor cu a căror dragoste dezinteresată ne-am putut delecta atâția ani. A reveni acasă înseamnă, cu alte cuvinte, a ne întoarce în matricea primitoare a oamenilor care ne iubesc și pe
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
a contribui la însănătoșirea unei persoane care se îmbolnăvește se caută cauza pentru a fi înlăturată. Cauza bolii acestei femei, se știa; era singurătatea, prin urmare nu era necesară nici un fel de investigație în tărâm medical ci doar în cel afectiv. Problema era alta, aceea că nimeni nu i-a acordat ajutor ca măcar în continuare, până la sfârșitul vieții, să trăiască într-un mod demn de calitatea de om. Spun unii că distanța între vis și împlinire se măsoară în dorință
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
a sexului, pe de altă parte, au ca urmare o excesivă elevare și sublimarea iubirii ca agapé. Aceasta din urmă (numită în mod eronat "iubire platonică") se spiritualizează: idealul unei iubiri sau unei pasiuni! Este exclus aspectul vital, emotiv și afectiv. Dar acolo unde iubirea este doar o decizie a voinței, fără riscurile inimii, este lipsită de profunzime, căldură, intimitate, tinerețe și cordialitate umană autentică. Această caritas creștină poate împărți fapte bune, dar cu greu răspândește iubire. Iubirea are multe forme
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Prin analiza de regresie, autoarea confirmă în propria cercetare enunțurile altor cercetători care indică importanța informării corecte a părinților adoptatori și nevoia acestora de servicii consultative, prezența resurselor informaționale fiind un factor care are o influență pozitivă asupra formării relațiilor afective adoptive. Capitolul 6 a completat analiza strategiilor de coping și de adaptare la stresul specific al adopției pe baza datelor provenite din interviuri narative cu mame adoptatoare. Au fost colectate informații privind factorii de stres, resursele și strategiile de coping
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de copii declarați adoptabili.67 În plus, ca urmare a încercărilor de reintegrarea a copiilor în familia biologică, toate demersurile care trebuie efectuate solicită timp, timp în care copilul aflat în dificultate trece dintr-o instituție în alta, întrerupe legături afective care tind să se construiască sau trec prin experiențe negative. Este bine cunoscut că, cu cât vârsta copilului este mai avansată cu atât vor fi mai dificile integrarea și adaptarea copilului într-o altă familie. Capitolul 2 Factori de succes
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
unui model normal de atașament față de mama adoptivă. În mod neobișnuit pentru această categorie de copii, autorii au identificat lipsa completă a atașamentului evitant, considerat ca reflectând neglijarea continuă și lipsa de răspuns a persoanelor din preajma sa la nevoile sale afective; în unele cazuri s-a constatat existența unui atașament nediferențiat, copiii manifestând un comportament deosebit de prietenos față de străini, comportament care nu poate fi considerat ca fiind bazat pe securitate. Prin urmare se poate vorbi in aceste cazuri de un atașament
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
psihomotorii, deficiențe intelectuale, deficiențe senzoriale sau deficiențe asociate (9,8%), dar în majoritatea cazurilor acestea au fost ușoare și recuperabile. De asemenea un procent foarte mic dintre copiii adoptați au fost înregistrați cu diferite tulburări psiho-emoționale (3,2%) (ex. labilitate afectivă, conduită neadecvată față de străini, anxietate de separare). Istoricul social al copiilor adoptați. 45,1% dintre copiii adoptați au petrecut o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp în familia biologică. Restul, 54,9% au fost părăsiți încă de la naștere
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
familiale. În acest sens identificăm un procent de 3,3% dintre adoptatori care adoptă copilul/copiii partenerului marital. Aceste adopții sunt înfăptuite de cele mai multe ori din preocuparea celor doi parteneri de a-l asigura pe copil, nu numai social și afectiv de dăruirea lor ci, de a-l face și din punct de vedere legal parte din noua familie. "...dorim să fim o familie unită și copilul soțului să simtă că face parte în toate privințele din familia noastră..." Un alt
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
mamelor adoptatoare a fost definită prin doua dimensiuni: relaționarea mamei cu copilul, respectiv cu partenerul marital. Relația mamei cu copilul adoptat cuprinde implicarea mamei și suportul pe care-l oferă copilului în activitățile pe care le desfășoară, acceptarea copilului, relația afectivă și abilitatea de a înțelege și de a răspunde nevoilor copilului. Relația mamei cu partenerul marital post-adopție a fost definită printr-o singură variabilă care o și denumește. Analizând indicatorii descriptivi din tabelul 5.16 putem afirma că, relaționarea mamelor
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
dificile de îndeplinit 3.60 .462 1 4 Acceptare 7,17 1.046 4 8 Îl apreciez foarte mult pentru felul lui de a fi 3.74 .492 2 4 Am încredere in el 3.44 .700 1 4 Relația afectivă 3.84 .424 2 4 Abilitatea de a înțelege și de a răspunde nevoilor copilului 7.25 .928 4 8 Înțeleg cu ușurință stările lui emoționale 3.43 .718 2 4 Îmi dau seama când are nevoie de ceva 3
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
spital maternitate/pediatrie după naștere nu se asociază semnificativ nici pozitiv, nici negativ cu variabilele care definesc relația mamei cu copilul, respectiv cu partenerul marital. Tabelul 5.17 Relația mamei cu copilul adoptat și partenerul marital asocierea variabilelor 342 Relația afectivă Acceptare Abilitatea de a înțelege și de a răspunde nevoilor copilului Implicare activă și suport Relația părinților post adopție Caracteristici socio-demografice ale adoptatorilor Nivel educațional al mamei adoptive ,118 ,103 ,190 -,134 -,067 Nivel profesional al mamei adoptive ,267 -,074
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]