19,817 matches
-
folosirea unor termeni vagi, de încercările de reformulare, produse de insatisfacția locutorului față de propria relatare; narațiunea, dominată de timpul prezent, pune pe același plan acțiunile, renunțînd la ierarhizarea lor. într-un alt articol, un autor îl cita pe Valéry, cu afirmația provocatoare că povestirea visului e o povestire ca oricare alta, care, "normalizînd" limbajul și desfășurarea temporală, mai are foarte puțin de a face cu logica visului. Pentru română, ar fi interesant de analizat un corpus real de povestiri de vise
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
dacă e convins de adevărul acuzațiilor pe care i le-a adus, acuzații pe care vi le-am prezentat în precedentul număr al revistei. Iliescu a mai spus că în condițiile în care CVTudor a adus atingere intereselor țării prin afirmațiile sale el trebuie să răspundă în fața justiției. E prima oară cînd președintele Iliescu declară "la rece" așa ceva despre CVTudor, fără a recurge la purtători de cuvînt și fără a-i acorda obișnuitele "circumstanțe atenuante" care făceau Justiția să ciulească urechile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15834_a_17159]
-
în 1996. Aceștia cred că ar putea fi stabilită o legătură între firmele cu pricina și teroriștii lui Bin Laden. E posibil ca o asemenea legătură să fi existat. Dar să te mulțumești cu scenarii de presă pentru a face afirmații nete într-o problemă atît de gravă nu mi se pare o atitudine fericită. Există printre ziariștii autohtoni ideea că Puterea trebuie lovită fără cruțare. O idee pe care ziarele o împărtășesc în proporții diferite, în funcție de diverse interese economice sau
Credibilitatea Puterii și presa by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15849_a_17174]
-
tip România Mare de care s-au vindecat cei care au urmărit în timp oficiosul acestui partid. În actuala situație de criză internațională, un CVTudor atacă Puterea acuzînd-o de vechi colaborări cu terorismul internațional. Agențiile internaționale de presă îi preiau afirmațiile, dar nu uită s prrecizeze ce hram poartă autorul lor. Există însă și ziariști care fac afirmații asemănătoare acelora formulate de CVTudor pornind de la alte surse de informare. Surse care, luate la bani mărunți, nu produc dovezi, ci scenarii. Scenarii
Credibilitatea Puterii și presa by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15849_a_17174]
-
În actuala situație de criză internațională, un CVTudor atacă Puterea acuzînd-o de vechi colaborări cu terorismul internațional. Agențiile internaționale de presă îi preiau afirmațiile, dar nu uită s prrecizeze ce hram poartă autorul lor. Există însă și ziariști care fac afirmații asemănătoare acelora formulate de CVTudor pornind de la alte surse de informare. Surse care, luate la bani mărunți, nu produc dovezi, ci scenarii. Scenarii care nu trebuie ignorate, dar a căror importanță trebuie privită cu prudență într-un asemenea moment. Partidul
Credibilitatea Puterii și presa by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15849_a_17174]
-
obligat" de a-i "inventa o tradiție pre și post"? Și nu oricum, nu ca vreo alternativă sau cu titlu de eseistică personală, ci convins de adevărul său unic. Marin Mincu e întotdeauna nefiresc de convins de tot ceea ce spune, afirmațiile sale sînt apodictice. De exemplu: "Adrian Popescu rămîne exclusiv neomanierist, Petru Romoșan e fundamental textualist, iar Paul Daian este în mod decisiv postapocaliptic". Textualismul se bucură în ochii autorului nu doar de faimă literară, dar conferă și un fel de
Teorie, critică, poezie - aceleași by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15868_a_17193]
-
române din cauza antisemitismului și a îndemnurilor la xenofobie ale autorului. Rubricantul afirmă, fără urmă de îndoială, că autorii protestului l-au semnat fără să citească producția deputatului PRM, tinerelul Hogea. Dacă ar fi consultat presa de mare tiraj, autorul acestei afirmații calomnioase ar fi descoperit mari citate din Naționalistul apărute în cîteva ziare, citate care nu îngăduie nici cel mai mic dubiu asupra convingerilor tinerelului. Tirajul infim al acestui ziar nu-l transformă într-o primejdie publică, dar asta nu e
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15848_a_17173]
-
real. Corin Braga - 10 studii de arhetipologie ; Dacia - colecția Discobolul; Cluj - Napoca; 1999; 232 p. Visul și demonul drogului Critica pare să fi căzut de acord: visul, în varianta sa modernă, începe, în literatură, odată cu Baudelaire. E citată, de obicei, afirmația acestuia din prefața la Nouvelles Histoires, traduse din Poe, unde Baudelaire definește visul drept �sclipitor, misterios, de o perfecțiune cristalină"; o definiție comentată de Hugo Friedrich care arată că nu întîmplător perfecțiunea visului e �cristalină", pentru că, în acest fel, e
Mitul unei vieți by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15839_a_17164]
-
răi. Schema de interviu a lui Grigoriu a funcționat foarte bine. El nu i-a cerut lui CVTudor să spună, luni, ce a debitat cu cîteva zile înainte, ci l-a intervievat tocmai pentru că CVTudor făcuse cu cîteva zile înainte afirmații care păreau greu de crezut. Sensul interviului realizat de Paul Grigoriu a fost salutar. El n-a întrebat un golan de pe stradă sau vreun prezicător de cutremure dacă susține în continuare ceea ce a declarat cu cîteva zile în urmă, ci
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15863_a_17188]
-
Alexandru Mironov. Sunt surprins doar cât de corect gramatical scrie un ex-fotbalist care vorbește în rușinoasă sfidare a aceleiași gramatici! Sau poate s-o fi molipsit de la tovarășul specialist în science-fiction politic. Măcar acela are curajul să batjocorească pe față afirmațiile acut pro-occidentale ale propriului partid: De ce numai spre Vest?" Dl. Mironov ne vede bând saki cu japonezii, dar nu suflă o vorbă despre vodka rusească (oare din pricina numelui pe care-l poartă?) Sau poate că pierdut în reverii galactice a
Ungurii, pokemonii României by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15866_a_17191]
-
răutăcioasă în Franța despre snobismul cîtorva intelectuali care se duc pe plajă cu un volum din Immanuel Kant și cu Aventurile lui Tin-Tin. Mie nu mi se pare neobișnuit acest lucru. De fapt, chiar eu însumi fac așa". Frivolitatea acestor afirmații este, de fapt, extrem de serioasă. Intelectualul român (și nu numai el, după cum vom vedea) suferă încă de o ipocrizie complet dizgrațioasă. Și efectul acestei atitudini păguboase se vede imediat în cărți, sînt cărțile care îl irită pe Nemoianu: "Cărțile care
În așteptarea dezbaterilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15884_a_17209]
-
mea! Portarul cu ochi spălăciți îmi răspunse: - O carte proastă! Nici măcar demonică. - De ce ar trebui să fie demonică? Nu-mi rspunse. Se concentră și, deodată, îmi porunci: - Dacă știți atît de bine germana, citiți-mi și mie cîteva pagini din afirmațiile smintitului ăstuia! M-am supus, de parcă aș fi fost mînată de o forță superioară. M-am oprit la sfîrșitul primei pagini. - Ce talent bizar, murmură el, ce mod de a silui sufletele pentru a le convinge! A doua zi, l-
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
a nu fi menționat articolașele nivel România literară cu care a debutat. Cît despre contextul nul, ar fi fost destul ca dl B. să aibă cunoștință de cei care semnează în același număr din Cuvîntul spre a nu fi făcut afirmația cu pricina. * Revista 22 din 7-13 august conține mai multe texte demne de relevat. Să ne oprim doar la două. Un pamflet spiritual publică dl Șt. Aug. Doinaș sub titlul Țara Premiilor Nobel. Un amplu studiu consacră dl Gelu Ionescu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15913_a_17238]
-
interes recenzîndu-le dintr-o perspectivă critică. Dacă în paginile Universului literar asemenea preocupări erau atunci întîmplătoare, în revista condusă de către Cezar Petrescu s-a acordat o importanță maximă periodicelor literare. Ele au fost sistematic recenzate, sub semnătură, ceea ce pretindea răspunderea afirmațiilor. Între prezentatorii acestei rubrici reamintim pe Septimiu Bucur, practic titularul rubricii, apoi pe Vlaicu Bârna, George Demetru-Pan (1911-1972) și Dan Petrașincu. Cei mai înainte amintiți s-au ocupat fiecare de revistele apropiate, de disponibilitățile critice personale. Astfel Septimiu Bucur debutant
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
această serie, deși condusă de către tineri, între alții de către Victor Popescu și Const. Fântâneru, nu a reușit să promoveze un scriitor valoros așa cum s-a întîmplat cu seriile mai vechi ale revistei din vremea conducerii lui Perpessicius sau Camil Petrescu. Afirmația nu poate fi tăgăduită, dar se impune a lua în considerație și anii 1940-1945 ai Universului literar care, cel puțin, prin mijlocirea rubricii Cîntece noi a lui Ștefan Baciu (1918-1993) a adus un însemnat reviriment în sprijinirea tinerelor talente. Poșta
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
miză a cărții este aceea de a demonstra labilitatea marginilor perioadelor istorice. Romanul românesc este împărțit în două mari capitole: �Tradiționaliști și moderniști" și �Spre postmodernitate". Cartea începe cu o întrebare parodică �N-avem roman?" și se termină cu o afirmație răspicată �Avem romane!". Dintre �tradiționaliști și moderniști" fac parte atît un Camil Petrescu sau Hortensia Papadat-Bengescu, cît și Marin Preda, Nicolae Breban sau Dumitru Țepeneag. în postmodernitate se situează atît tîrgoviștenii, cît și Nedelciu. Cele două stadii de evoluție se
O combinație rară by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15919_a_17244]
-
costume pătate de grăsime cu papioane unsuroase/ adunați în demisoluri obscure din Chicago/ cocoțați pe birouri pentru-a sări/ la Paris în călimări Biedermayer..." O discuție separată merită amestecul de poetic și politic din poezia lui Andrei Codrescu. Am întîlnit afirmația în multe recenzii. Problema e complicată, mai ales că se pare că termenul însuși de implicare politică are un sens oarecum diferit față de ceea ce semnifică el în tradiția culturală românească. Tot ce se poate spune aici pe scurt e că
Performanțele lui Andrei Codrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15933_a_17258]
-
fi ideal și, dacă s-ar putea, acela să fie cel dinainte de introducerea manualelor alternative. La cealaltă întrebare (Cui folosește limitarea numărului de manuale alternative, care este - fără demonstrație - cel puțin un pas înapoi?) este mai greu de răspuns. Prin afirmații n-am face decât să emitem ipoteze, fatalmente subiective. Mai degrabă putem spune cui nu folosește: elevilor (principalii "beneficiari" nu, căci i-ar obliga și pe ei la o gândire șablonardă, i-ar forța să revină la acele comentarii prefabricate
Cui folosește pasul înapoi? by Ștefan Ba () [Corola-journal/Journalistic/15931_a_17256]
-
Jörg Haider, F.P.Ö., căruia nu-i dădea prea multe șanse de participare la guvernare, desi recunoștea că extrema dreaptă e un pericol real, "fantoma Europei care nu s-a născut încă". Există însă în altă parte a cărții o afirmație care te face să te gândești cât de înșelătoare poate fi logica politică: Tony Judt era convins în 1998 că Al Gore va câștiga alegerilor din 2000 - și știm deja ce s-a întâmplat. Istoria Uniunii Europene înseși e nici
Visând la Europa Centrală by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15932_a_17257]
-
de lipsa reacției critice a d-lui Traian Ștef în comentarea dialogului dintre d-nii Adrian Marino și Sorin Antohi intitulat Al treilea discurs. Carte incitantă și contestabilă, care merita, pe lîngă laude, obiecții serioase. Cronicarului îi sună încă în urechi afirmații precum acelea că noi ne-am grăbit a vorbi despre canon fără să fi avut unul sau că am devenit postmoderni fără a fi încheiat modernismul. Asemenea aserțiuni nu pot fi luate nici măcar sub beneficiu de inventar! Cum, adică, n-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15927_a_17252]
-
își șuieră crezul: " Cine luptă cu evreii luptă cu diavolul"! Din gîndirea lui Hogea mai reținem: "A cam venit vreme ca națiunile să se elibereze din lanțurile robiei iudaice, pînă nu e prea tîrziu"". Autorul articolului citează din această carte afirmații de inspirație neonazistă printre care: "în nici un caz nu putem accepta ideea că oamenii sînt egali de la natură" enumerînd printre valorile supreme la care se închină deputatul PRM Vlad Hogea pe aceea de "rasă". Florin Diaconu mai semnalează că textele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15927_a_17252]
-
integrantă din ritmica universală", omul aflîndu-se inseparabil legat de pămînt, datoria noastră fiind de a stabili un acord deplin "între notele pămîntului și notele omului". "Nicăieri, comentează admirativ Noica, prelungirea naturii în spirit nu a atins în gîndirea românească o afirmație atît de plină și încărcată, poate, de forță păgînă". C. Rădulescu-Motru preconizează un "determinism al naturii", considerînd personalitatea o "realitate" din ampla realitate a universului și adăugîndu-i atributul de "energetică", întrucît se găsește în legătură cu celelalte energii cosmice. Cu Lucian Blaga
Oscilațiile lui Constantin Noica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15964_a_17289]
-
lui Pintilie riscă să provoace un scandal internațional. * Ministrul Apărării Ioan Mircea Pașcu a fost întors de la poarta Ambasadei Franței de "un funcționar cu chipiu", care n-a vrut să-l primească la recepția oferită de premierul Lionel Jospin. Potrivit afirmației lui Pașcu, citată de toate ziarele centrale, de aceeași soartă au avut parte și alți miniștri ai actualului cabinet. Incidentul a fost considerat închis după ce ambasadorul Franței Pierre Ménat și-a exprimat regretul pentru cele întîmplate. Probabil că funcționarul de la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15992_a_17317]
-
poate primul, în tot cazul între primele care investighează rolul acestor posturi de radio din perspectiva cercetătorului, deci fără o implicare emoțională. E un studiu care nu apare întîmplător în America, nu în Europa de Est și nici măcar în Europa occidentală. Conform afirmațiilor lui Puddington, care a fost el însuși director adjunct al postului Europa Liberă la biroul din New York între 1985-1993, iar actualmente este vicepreședintele organizației pentru drepturile omului Freedom House, apariția acestor veritabile oaze de libertate pentru Europa de răsărit a
O istorie a Europei Libere by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16022_a_17347]
-
care ne aflăm. Nu! Dar cred că ați înțeles foarte bine ce vreau să spun, și de ce cred că avem, acum, prea tîrziu, exact ce merităm. Din tot ce-ați scris prin ziare, zilele astea, m-a durut o singură afirmație a dvs.: "Am 68 de ani!" Nu vreau să pară că vă propun o consolare puerilă, dar Manoel de Oliveira face film la 93 de ani, și e nelipsit de la Cannes! Cred că, în loc de explicații, autobiografii, scrisori, memorii, proteste, lamentații
Scrisoare deschisă by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16004_a_17329]