6,219 matches
-
acesteia. Situată pe 74 Street, la nr. 42 -14, în cartierul Elmhurst din Queens, biserica ortodoxă românească ”Sfânta Maria” este singura din New York care a fost ridicată exclusiv prin contribuția financiară, de muncă și, mai ales, de suflet a credincioșilor aflați atunci sub îndrumarea regretatului preot paroh Casian Fetea. În zilele de 26, 27 și 28 iulie a.c., festivitățile de sfințire ale bisericii ”Sfânta Maria” au polarizat atenția multor credincioși ortodocși din New York și din zonele apropiate. În seara de vineri
Biserica ortodoxă română ”Sfânta Maria” din Queens a fost sfințită [Corola-blog/BlogPost/93377_a_94669]
-
care cei ce au vrut să se mântuie au avut foarte mult de suferit, adică atunci când statul român, comunist și ateu, folosindu-se de instituții diabolice și draconice precum securitatea și închisoarea, i-a chinuit pe cei mai buni creștini, aflați atunci printre noi; căci „comunismul a umplut cerul de Sfinți - zice Părintele Arhimandrit Arsenie Papacioc. În altă ordine de idei, lucrarea aceasta, cu adevărat mărturisitoare și folositoare, mai cuprinde o scrisoare deosebită adresată de către Ioan Ianolide Părintelui Gheorghe Calciu - la
In memoriam: zece ani de la săvârşirea din această viaţă, pământească, a Părintelui Gheorghe Calciu Dumitreasa [Corola-blog/BlogPost/93415_a_94707]
-
pentru ei, au căzut într-o capcană ce îi va costa daune substanțiale - sume pe care le voi utiliza în favoarea persoanelor fără adăpost, numeroase în România, și între care s-ar putea să se găsească, în curând, oricare dintre cei aflați, azi, la butoanele din culise. Avocat Graziela Bârla
Când jurnalismul este lipsit de deontologie [Corola-blog/BlogPost/93493_a_94785]
-
Mitică a plecat din țară și nici miile de kilometri care-i despart, n-au umbrit prietenia care s-a sudat cu mulți ani în urmă, în satul copilăriei lor. Doar patina timpului și-a lăsat amprenta asupra celor doi, aflați astăzi la vârsta senectuții, lăsându-le însă la fel de vii, amintirile. Drama preotului Gheorghe Tatu - deținut politic! Gheorghe Tatu este ultimul dintre cei șapte copii ai lui Ion Tatu, mulți ani primar în Sebeșul de Sus, la începutul secolului XX. Vede
Temniţă pentru spovedanie! Preotul Gheorghe Tatu din Sebeşul de Sus [Corola-blog/BlogPost/93491_a_94783]
-
Sunt pe punctul de a găta pentru tipar Cartea de elegii *Maria lacrimilor mute*, volum închinat nefericitei mele soții, cu care am împărțit 40 de ani de viață, și care m-a părăsit prematur, în chipul cel mai neașteptat și aflată foarte departe de mine, plecând, definitiv, dincolo de lumea aceasta.Cartea va apărea, cel mai probabil, în prima parte a anului 2014. Pe masa de lucru am volumul *20 de clipe fericite cu ursulețul Panda*. Este o poveste adevărată inspirată de
Cine sunteți dvs.,domnule Marian Dumitru? ( II ) [Corola-blog/BlogPost/93538_a_94830]
-
lup, ei îl păliră, Până când lupul a pierit. Ei, uite-așa s-a păgubit Capra de iezii ei cei doi / Și de cumătrul ei apoi. Vestea îndată s-a întins / Și tot ținutul l-a cuprins, Iar caprele-n vecini aflate / Văzut-au cele întâmplate Și tare s-au mai bucurat. / Când l-a priveghi s-au adunat Cu veselie-au petrecut. / Ele-au mâncat și au băut Căci au scăpat de-al lor dușman: / De lupul lacom și viclean. Acolo
CAPRA CU TREI IEZI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383224_a_384553]
-
la câteva zeci de coți depărtare, unul din posturile de observație se cutremurase, ca și când s-ar fi găsit pe punctul de a se prăbuși la rândul său. — Au folosit din nou drăcia aia, frate! zise unul din cei doi bărbați aflați Înăuntru, ridicându-se anevoie de la pământ și dând fuga să iscodească, prin deschidere, la proporțiile dezastrului. Zidul nu va mai ține multă vreme. Celălalt rezistase zguduirii apucându-se de greoaia masă de stejar pe care se pregătise să scrie ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
aceeași perioadă. Elvețianul intră În legătură cu un coleg de breaslă francez (care, peste zece ani, va publica și el o carte despre tezaurul Templierilor) și Îi vinde nici mai mult, nici mai puțin decât șapte fotografii color ale comorii abatelui Saunière, aflată, după spusele sale, sub cheie, În seifurile unei bănci helvete. Jurnalistul francez intră În fibrilație, se grăbește să le publice În paginile unei reviste care dedică un Întreg număr Stăreției Sionului și ia legătura cu unul dintre cei mai prolifici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
dezvoltă și Încotro se Îndreaptă lumea - a noastră și a lor, deopotrivă. Acesta este primul secret care, de mii de ani, a rămas păzit cu mai multă strășnicie decât toate comorile Pământului. Nu se mai știe cum a fost el aflat și de către cine, nu există o istorie oficială a Centrului, fiecare misiune, odată Încheiată, este Împinsă În uitare și se șterg toate urmele care ar putea oferi cel mai mic indiciu asupra detaliilor celor Întâmplate. Tot ce mai rămâne și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
comeseni o anume sfială. Stăteau toți cu privirile plecate, cu mâinile în poală, ba vreo doi-trei își trecură rușinați săbiile la spate și râcâiau încetișor cu unghia paharele goale, ca și cum paharele ar fi fost niște obiecte cu totul neînsemnate, întâmplător aflate acolo, ca niște solnițe. Stânjeneala lor, rod al unei profunde credințe atât în Cel de Sus, cât și în formele particulare de manifestare ale autorității acestuia prin Cei de mai Jos nu trecu neobservată de Metodiu, care grăi: — Frate Vasea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
se dovedise că cei doi nu știau nimic. Toată agitația nu fusese decât o furtună într-un pahar cu apă. Auzi, o vâlvă, un duh cu înfățișare de femeie care păzește comorile din adâncuri. O arătare plăsmuită de închipuirea minerilor aflați singuri în întunericul din subteran. Dar de ce i-au servit cei doi această informație? Vor să-l îndepărteze de soluționarea cazului? Nu, exclus. Cel puțin în privința Ilenei era absolut sigur, nu o putea bănui. Știa că ea crede cu tărie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
și drăcovenia aceea? întrebă Pop mirat. N-am mai văzut așa ceva până acum. Inspectorul ridică din umeri fără să răspundă. Boris se urcase pe platformă, făcându-și de lucru pe lângă utilaj. Cu ambele mâini învârtea o roată mare cu clichet, aflată undeva pe lateral. Ai idee ce fac ăștia? întrebă din nou Pop, care privea îl privea cu interes pe Godunov. Pe măsură ce acesta manevra roata, partea din spate a cilindrului începea să se ridice încet, ca un capac. Odată ajunsă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
am spus că am scăpat numai datorită faptului că m-am închis în mașină. Exact așa s-a întâmplat și aici. Imediat ce am auzit primul foc de armă am alergat la fereastră ca să văd ce se întâmplă. Nici unul dintre cei aflați afară n-au scăpat. Se apropia de ei, indiferent de câte gloanțe trăgeau aceștia. Imediat ce ajungea deasupra lor, mi s-a părut că se prăbușește peste ei. Nu dura mai mult de un minut, după care se îndrepta spre următorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
cel al negustorilor î„patricienii” care conduc orașul) sunt considerabile; răscoalele se țin lanț; în 1302, meșteșugarii care-l sprijină pe contele de Flandra obțin o victorie provizorie în fața patricienilor, susținuți de regele Franței. Viața democratică este în expansiune. Deși aflată încă sub controlul Bisericii, viața intelectuală și artistică este totuși ceva mai liberă decât în alte părți. La începutul secolului al XIV-lea, Bruges devine „inima” acestei prime forme a noii ordini: capitalismul. O „inimă” modestă: în 1340, la apogeul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
cadre, să reformeze un sector public învechit, să creeze un sistem juridic capabil să protejeze proprietatea privată și cea intelectuală. Sunt obiective practic imposibil de atins în condițiile unui regim dominat de un partid unic. Cam prin 2025, Partidul Comunist, aflat, în acel moment, la putere de 76 de ani înici un partid din lume n-a rămas la putere mai mult de 70 de ani), va dispărea într-un fel sau altul. O vreme va domni o mare dezordine, așa cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
considerate ca banale trivialități ale exploatării libidoului, au continuat, din cauza detașării, din cauza indiferenței și chiar din cauza dezgustului, să determine scăderea tirajelor și a vânzărilor. De asemenea nu avea să aibă nici o influență favorabilă asupra balanței cotidiene a cheltuielilor și încasărilor, aflată iremediabil în reflux, căutarea și expunerea de intimități murdare, de scandaluri și părți rușinoase de tot felul, vechiul cerc al virtuților publice mascând viciile private, caruselul festiv al viciilor private înălțate la rangul de virtuți publice cărora până de curând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
Santa Maria. Să aibă grijă de el ca de ochii din cap. Eu voi trece mâine pe la el. Claustrul de la San Piero era luminat dintr-o parte de soarele care de acum strălucea peste acoperișul edificiului. Poetul intră În zona aflată Încă În umbră, unde se găsea scara ce ducea la etajul chiliilor. Abia Începuse să urce când peste el dădu cineva care cobora vertiginos. Era o fată, acoperită cu câteva zdrențe. Priorul căscă ochii cu surprindere, recunoscându-i trăsăturile descărnate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
lucrarea lui, așa cum totul lăsa să se Înțeleagă, asta Înseamnă că acel obiect atât de complex fusese construit În urmă cu cel puțin cincizeci de ani. Unde fusese păstrat atâta vreme? Și de ce ajunsese acum, Însoțit de moarte, pe pământuri aflate atât de departe de obârșia lui? Și, mai cu seamă, la ce putea sluji? - Se mai spuneau și altele pe seama lui. Mecanicul vorbise În șoaptă, dar fusese suficient ca să Îi curme firul gândurilor. - Ce? - Că Înnebunise din pricina unei descoperiri. - Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
El ordonase să fie căutat pentru a-l interoga, nu ca să fie târât În infernul acela. Trânti poarta și se avântă pe trepte, Îmbrâncindu-l cât colo pe străjerul năucit. Ajunse la poarta Îngustă și joasă a temniței de la Stinche, aflată undeva În zidul orb de lângă San Simone. Sus, dinspre ferestuicile din turn, atârnau, ca niște podoabe de la Întrecerea de Armindeni, sforile de care deținuții sperau că vreun suflet milostiv va agăța o bucată de pâine. În acel moment, câțiva prizonieri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
aspru, aroma strugurilor amestecată cu ceva metalic. Un pârâiaș de spumă roșiatică cobora din colțul gurii filosofului, semn fără echivoc al otrăvii pe care o ingerase. Cu delicatețe, Dante scoase de sub mâna inertă foaia pe care, cu o scriere șovăielnică, aflat deja pradă spasmelor morții, Arrigo scrisese câteva cuvinte: „Omnia tempus corrumpit, non bis in idem datur hominibus”. Timpul toate le macină, oamenilor nu le este Îngăduită a doua șansă. Ochii poetului se umplură de lacrimi. - De ce nu m-ai așteptat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
răsuci din instinct: rana dublă de pe trupurile celor uciși Îi reveni În minte și se temea că cea de-a doua mână asasină se ascundea În spatele lui. Dar nu era nimeni. Bonatti era pierdut În contemplarea unui grup de stele aflate undeva jos, În dreptul orizontului. - Iată răsărind Scorpionul... Așa era scris, așa se va Întâmpla, murmură el, Închizând ochii, cu un glas care, dintr-o dată, parcă venea din depărtare. Toată perfidia maurilor și necromanția lor nu au nici o putere În fața admirabilei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Încă unul bun de scurtat, domnule procuror!“. Nu răspundea nimic. Apoi Bourrache îl invita la masă. Destinat avea masa lui, care-i era rezervată tot anul, una dintre cele mai bune mese. Nu am spus cea mai bună, fiindcă aceasta - aflată chiar lângă soba imensă de faianță, domina din spatele perdelelor întreaga piață a Palatului - aceasta deci era păstrată pentru judecătorul Mierck, un obișnuit al locului. Mierck venea de patru ori pe săptămână. Lucru dovedit de burta lui bombată și de pielea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
de-a prinselea mental - toate În forma nominală a dialogului. Froggy era fascinat și absolut ignorant de faptul că toate acestea nu erau pentru el, ci pentru ochii verzi ce străluceau sub coama de păr lucitor, grijuliu udat cu apă, aflată puțin mai la stânga - căci Isabelle Îl descoperise pe Amory. Așa cum o actriță, chiar și În cea mai puternică manifestare a propriului său magnetism conștient, percepe o imagine bine conturată a spectatorilor din primul rând, și Isabelle reușise să-și cântărească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
-ne unde putea fi găsit corpul Lizei Ganz, locuia la sud de Wittenau, într-un mic apartament de pe Birkenstrasse, chiar în spatele Spitalului Robert Koch, unde Frau Ganz era angajată ca asistentă medicală. Herr Ganz era funcționar la Judecătoria districtului Moabit, aflată și ea în apropiere. Potrivit lui Becker, era un cuplu foarte muncitor, spre 40 de ani; amândoi munceau până târziu, astfel că Liza Ganz fusese adesea lăsată de una singură. Dar niciodată nu fusese lăsată așa cum tocmai o văzusem eu, goală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
din Germania. Cred că am menționat că un număr de membri de seamă din Partid simpatizează cu activitatea lui Herr Weisthor - în paranteză, aceasta este casa lui - astfel că, în afară de Herr Vogelmann și de mine însumi, unul dintre ceilalți oaspeți aflați aici în această seară vă va fi probabil familiar. Hildegard rămase cu gura căscată: — Doar nu Führer-ul! Rahn zâmbi: Nu, nu el. Dar cineva foarte apropiat lui. A cerut să fie tratat la fel ca toți ceilalți pentru a facilita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]