3,174 matches
-
a include măsuri verzi propriu-zise. De asemenea, măsurile propuse în Alternativa 1 considerăm că vor avea un efect benefic pe tot tronsonul din aval până la conf. cu r. Crișul Alb, inclusiv pe acesta, râul Sebiș fiind unul din principalii afluenți. De asemenea, suprafața de teren necesară realizării acumulării Moneasa este deja achiziționată. Justificare Măsurile furnizate de alternativa preferată prezintă următoarele beneficii: - reduc riscul la inundații semnificativ și măresc garda lucrărilor existente - conține măsuri verzi, iar pentru cele 2 acumulări nepermanente
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290539]
-
fund să asigure scurgerea liberă la debitele medii - vor avea influență pozitivă și pe cursul râului Crișul Alb. Lista măsurilor aferente alternativei preferate (Figura 2) Cod măsură Tip măsură Râu M33-RO21 Realizarea unei acumulări nepermanente (frontale), în bazinul amonte, pe afluentul de dreapta p. Moneasa, amonte de loc. Moneasa. Acumularea nepermanentă Valea Moneasa, județul Arad, are următoarele caracteristici: L_coronament = 145 m, H_max = 24.8 m, S_1% = 10 ha, V_1% = 0,90 mii mc. Moneasa M33-RO21 Realizarea unei acumulări nepermanente (frontale), în bazinul amonte
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290539]
-
M31-RO19 Zone de retenție naturală a apei Se propune îmbunătățirea retenției apei în lunca inundabilă pentru zona naturală identificată ca și zonă de atenuare / secțiune activă de curgere aval loc. Rănușa, în zona de confl. cu p. Fumuri, pe cursul afluentului Moneasa, cu un volum estimat de cca. 0.028 mii. mc. Moneasa M31-RO19 Zone de retenție naturală a apei Se propune îmbunătățirea retenției apei în lunca inundabilă pentru zona naturală identificată ca și zonă de atenuare / secțiune activă de curgere amonte
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290539]
-
râului Sodom, aval de localitatea Pâncota pe o lungime de cca. 1.4 km, ceea ce va conduce și la crearea de noi habitate. Astfel printr-o singură măsură verde se poate oferi protecție întregului APSFR. Rezumatul justificării Râul Sodom este afluent al râului Cigher. Viiturile în bazinul râului Sodom sunt viituri cu timp de creștere mediu, datorate depășirii capacității de transport a albiei. în incinta orașului Pâncota, albia râului Sodom este amenajată dar în situația actuală nu poate tranzita nici măcar
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290539]
-
verde creșterea eficienței zonelor din albia majoră identificate ca și zone de atenuare/secțiuni active de curgere prin amplasarea pragurilor din materiale locale și mărirea volumului de apă reținut temporar. Rezumatul justificării Râul Crișul Pietros este unul din cei mai importanți afluenți ai Crișului Negru. Viiturile în bazinul râului Crișul Pietros sunt viituri rapide, datorate depășirii capacității de transport a albiei și depășirii infrastructurii de apărare existente. Transportul de material solid este ridicat. în ultimii ani, ca urmare a precipitațiilor căzute sub
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290539]
-
malul drept. În cadrul luncii apar frecvente "brațe moarte", belciuge, lacuri de luncă, mlaștini, dar și porțiuni uscate de grinduri și plaje. Altitudinea variază de la cca. 150 m în partea din amonte a sitului, situată pe Râul Prahova și afluentul său Teleajenul, la cca. 20 m la vărsarea Ialomiței în Dunăre. Ariile naturale protejate R0SCI0290 Coridorul Ialomiței și R0SPA0152 Coridorul Ialomiței reprezintă cel mai important coridor ecologic care străbate Bărăganul, ce se dezvoltă de la vest la est, legând Subcarpații
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
R0SPA0152 Coridorul Ialomiței reprezintă cel mai important coridor ecologic care străbate Bărăganul, ce se dezvoltă de la vest la est, legând Subcarpații și Câmpia Ploieștiului de Dunăre, Ialomița fiind singurul râu alohton din Câmpia Bărăganului. În acest fel, Ialomița și afluenții săi principali - Prahova și Teleajenul - conectează Lunca Dunării cu zona de câmpie forestieră și colinară, străbătând zona cea mai uscată a țării - Câmpia Bărăganului. Situl Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței a fost desemnat pentru conservarea a: 8 tipuri de habitate
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
malul drept. În cadrul luncii apar frecvente "brațe moarte", belciuge, lacuri de luncă, mlaștini, dar și porțiuni uscate de grinduri și plaje. Altitudinea variază de la cca. 150 m în partea din amonte a sitului, situată pe Râul Prahova și afluentul său Teleajenul, la cca. 20 m la vărsarea Ialomiței în Dunăre. Ariile naturale protejate de importanță comunitară reprezintă cel mai important coridor ecologic care străbate Bărăganul, ce se dezvoltă de la vest la est, legând Subcarpații și Câmpia Ploieștiului de
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
protejate de importanță comunitară reprezintă cel mai important coridor ecologic care străbate Bărăganul, ce se dezvoltă de la vest la est, legând Subcarpații și Câmpia Ploieștiului de Dunăre, Ialomița fiind principalul râu din Câmpia Bărăganului. În acest fel, Ialomița și afluenții săi principali - Prahova și Teleajenul - conectează Lunca Dunării cu zona de câmpie forestieră și colinară, străbătând zona cea mai uscată a țării - Câmpia Bărăganului. Situl Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței a fost desemnat pentru conservarea a: – 8 tipuri de habitate
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
de localitatea Coșlegi) și continuând cu culoarul Văii Ialomiței până la confluența cu Dunărea. Râul Ialomița are o lungime de 417 km, o suprafață de 10.350 kmp, panta medie de 15%, coeficient de sinuozitate de 1,88 și are 25 de afluenți (Tabelul 6). Izvorăște din versantul sudic al masivului Bucegi, în jurul altitudinii de 2.390 m, de sub Piatra Obârșiei și se varsă în fluviul Dunărea. Afluenții din sectorul superior (montan și subcarpatic) se înșiră destul de simetric în lungul cursului
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
ariei naturale protejate, debitul Râului Ialomița scade de la 42,7 mc/s (stația Coșereni) la 38,9 mc/s, fapt datorat prezenței pe partea stângă (în aval) a unor cursuri care se termină în limane fluviale, fără scurgere (ANAR, 2015). Cel mai important afluent este Râul Prahova (cu o lungime de 193 km și o suprafață de 3.738 kmp, panta medie de 5%, coeficient de sinuozitate de 1,71) cu un debit de 27,3 mc/s la stația Adâncata și Teleajenul (afluent al Prahovei, cu lungimea
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
2015). Cel mai important afluent este Râul Prahova (cu o lungime de 193 km și o suprafață de 3.738 kmp, panta medie de 5%, coeficient de sinuozitate de 1,71) cu un debit de 27,3 mc/s la stația Adâncata și Teleajenul (afluent al Prahovei, cu lungimea de 122 km și suprafața de 1.656 kmp) care înregistrează un debit de 10,3 mc/s în apropierea localității Dumbrava. Majoritatea suprafeței acestor situri se încadrează în bazinul hidrografic al râului Ialomița și doar o mică parte
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
3. MEDIUL BIOTIC AL ARIILOR NATURALE PROTEJATE 3.1. Ecosistemele Ariile naturale protejate analizate se suprapun peste cel mai important coridor ecologic care străbate Bărăganul, cu dezvoltare de la vest la est, legând Subcarpații și Câmpia Ploieștiului de Dunăre. Ialomița și afluenții săi principali - Prahova și Telejeanul - conectează lunca Dunării cu zona de silvostepă și zona nemorală străbătând regiunea cea mai uscată a țării - Câmpia Bărăganului. Ecosistemele identificate în ariile naturale protejate analizate sunt redate în Tabelul 8. Principalele ecosisteme sunt următoarele
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
apele de suprafață) arealul studiat se încadrează bazinului hidrografic Mureș, sub-bazinului Arieș. Rețeaua hidrografică din vecinătate este reprezentată de râul Arieș, care curge la o distanță cuprinsă între 650 și 2200 m spre V-SV de aria protejată și de afluentul de stânga al acestuia, Valea Largă, care mărginește situl R0SCI0040 pe latura nordică. Rețeaua hidrografică din sit include cursuri de apă temporare de tipul unor organisme torențiale (care au apă doar la topiri de zăpezi sau ploi abundente). Cursul principal
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
din sit include cursuri de apă temporare de tipul unor organisme torențiale (care au apă doar la topiri de zăpezi sau ploi abundente). Cursul principal al Arieșului, cu o lungime de 166 km, și o suprafață de 3005 kmp, colectează afluenții cei mai importanți în zona montană. Arieșul este unul dintre cei mai importanți afluenți ai râului Mureș, având confluența la circa 4,3 km spre S-SV de limita sudică a sitului R0SCI0040 (Anexa A.3.6). Panta de scurgere este foarte scăzută
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
apă doar la topiri de zăpezi sau ploi abundente). Cursul principal al Arieșului, cu o lungime de 166 km, și o suprafață de 3005 kmp, colectează afluenții cei mai importanți în zona montană. Arieșul este unul dintre cei mai importanți afluenți ai râului Mureș, având confluența la circa 4,3 km spre S-SV de limita sudică a sitului R0SCI0040 (Anexa A.3.6). Panta de scurgere este foarte scăzută în vecinătatea ariei protejate, specifică, de altfel, sectoarelor inferioare ale râurilor. Debitul specific al
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
ceea ce privește calitatea apei (conform PMB Hidrografic Mureș, 2011, 2016-2021), potențialul corpului de apă este bun atât din punct de vedere chimic, cât și ecologic. Pârâul Valea Largă, din vecinătatea nordică a ariei, și Valea Lată cel mai important afluent al acestuia, au scurgere de obicei doar în perioada de primăvară și în a doua parte a toamnei, în rest secând frecvent. Cursul de apă principal seacă în medie o dată la circa 5 ani, iar afluenții acestuia aproape anual
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
cel mai important afluent al acestuia, au scurgere de obicei doar în perioada de primăvară și în a doua parte a toamnei, în rest secând frecvent. Cursul de apă principal seacă în medie o dată la circa 5 ani, iar afluenții acestuia aproape anual. În ceea ce privește calitatea apei, starea corpului de apă este bună, atât din punct de vedere chimic, cât și ecologic, dar la un grad de confidență redus. Rețeaua hidrografică temporară este reprezentată de organisme torențiale, condiționate
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
în Dunăre. Zona de câmpie este caracterizată de numeroase cursuri de apă nepermanente, reprezentând circa 11,5% din lungimea totală a cursurilor cadastrate din bazinul hidrografic Olt. Tot în această zonă se găsește și partea de bazin pe care sunt localizați afluenții direcți ai Dunării. Rețeaua hidrografică codificată însumează 622 cursuri de apă și 10.278 km. Figura 1. Delimitarea teritorială la nivel național a bazinului hidrografic administrat de A.B.A. Olt Caracterul fragmentat al reliefului în bazinul hidrografic Olt, se manifestă prin prezența
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291397]
-
ajunge la 300 - 400 mm. ... Râul Olt culege apele unei rețele hidrografice codificate însumând 622 cursuri de apă cadastrate în lungime de 10.278 km ( Anexa 2 ), având o densitate de 0,40 km/kmp . Pe partea stângă, râul Olt primește 99 de afluenți, dintre care cei mai importanți sunt: Fișag, Râul Negru, Bârsa, Homorod - Ciucaș, Șercaia, Topolog, Cungrișoara, Iminog. Pe partea dreaptă, râul Olt primește 80 de afluenți, dintre care cei mai importanți sunt: Baraolt, Cormoș, Homorod, Cibin, Lotru, Olănești, Bistrița, Luncavăț, Pesceana
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291397]
-
2 ), având o densitate de 0,40 km/kmp . Pe partea stângă, râul Olt primește 99 de afluenți, dintre care cei mai importanți sunt: Fișag, Râul Negru, Bârsa, Homorod - Ciucaș, Șercaia, Topolog, Cungrișoara, Iminog. Pe partea dreaptă, râul Olt primește 80 de afluenți, dintre care cei mai importanți sunt: Baraolt, Cormoș, Homorod, Cibin, Lotru, Olănești, Bistrița, Luncavăț, Pesceana, Olteț, Teslui, Vlădila, Crușov. Principalii afluenți din bazinul hidrografic Olt sunt: Râul Negru (L = 88 km, S = 2349 kmp), Bârsa (L = 73 km, S = 937
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291397]
-
sunt: Fișag, Râul Negru, Bârsa, Homorod - Ciucaș, Șercaia, Topolog, Cungrișoara, Iminog. Pe partea dreaptă, râul Olt primește 80 de afluenți, dintre care cei mai importanți sunt: Baraolt, Cormoș, Homorod, Cibin, Lotru, Olănești, Bistrița, Luncavăț, Pesceana, Olteț, Teslui, Vlădila, Crușov. Principalii afluenți din bazinul hidrografic Olt sunt: Râul Negru (L = 88 km, S = 2349 kmp), Bârsa (L = 73 km, S = 937 kmp), Cibin (L = 82 km, S = 2194 kmp), Hârtibaciu (L = 110 km, S = 1025 kmp), Lotru (L = 83 km, S = 990
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291397]
-
apă de suprafață din bazinul hidrografic Olt însumează cca. 5.300 mil.mc/an, din care resursele utilizabile sunt cca. 2.009 mil.mc/an. Acestea reprezintă cca. 81% din totalul resurselor și sunt formate în principal de râurile: Râul Negru, Bârsa, Cibin, Lotru, Olteț și afluenții acestora. În bazinul hidrografic Olt există 34 lacuri de acumulare importante (cu suprafața mai mare de 0,5 kmp), care au folosință complexă și însumează un volum util de 812,15 mil. mc. Raportată la populația bazinului, resursa specifică utilizabilă este de
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291397]
-
WATMAN este cel mai mare proiect de management și de întărire a capacității instituționale și decizionale derulat, până în prezent, în România. ... – în cadrul proiectului s-au realizat următoarele capacități: stații pentru măsurarea precipitațiilor solide și lichide, stații hidrometrice pe afluenți, stații automate pentru măsurarea debitelor folosințelor (populație și industrie), stații automate pentru măsurarea debitelor pe derivații, centre de coordonare, stații automate cu senzori de monitorizare a calității apei, centre de intervenție rapidă în bazinele de apă cu zonele cele mai
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291397]
-
coordonarea exploatării construcțiilor hidrotehnice; ... – - 24 stații automate cu senzori pentru măsurarea precipitațiilor solide și lichide; ... – - 6 stații automatizate cu senzori pentru monitorizarea calității apei; ... – - 2 stații automate pentru măsurarea debitelor folosințelor (populație și industrie) ... – - 2 stații pentru măsurarea debitelor pe afluenți; ... – - 8 stații pentru măsurarea debitelor pe derivații; ... – - 1 centru de coordonare ... – - 2 centre de intervenție rapidă ... ... – - Echipamente și mijloace de intervenție la inundații ... – Centrele de Intervenție Rapidă au fost dotate cu materiale/mijloace pentru intervenția în situații de urgență generate de
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291397]