5,168 matches
-
sesiuni de live painting inspirate din operele lui Mozart, dar și recitaluri ale unor tineri artiști instrumentiști. În fiecare zi, cu începere de la ora 17, timp de 260 de minute, trecătorii iubitori de muzică clasică au avut posibilitatea să ignore agitația orașului oferind sufletului câteva momente de relaxare și calm. Mă veți întreba, probabil, de ce nu am scris mai din timp despre „Mozzartissimo pe Bulevardul Artelor”. Pentru că am aflat foarte târziu! Cu siguranță că, dacă ar fi fost vorba despre o
Mozartissimo pe Bulevardul Artelor – 16-18 septembrie 2016 – [Corola-blog/BlogPost/92354_a_93646]
-
mult mai trist, toți aceștia nu sunt aplaudați suficient pentru ce pot ei oferi sufletului nostru pierdut în griji, printre priorități ce țin de existență, de supraviețuire. Sper că, la ediția a IV-a a acestui respiro sufletesc din marea agitație urbană să existe mai mult interes pentru promovare și mediatizare. Pentru că mulți, chiar dacă nu realizează pe moment importanța acestor manifestări, în timp le vor aprecia și dori mai des. Dependența se crează prin repetabilitate. Gabriel Dragnea
Mozartissimo pe Bulevardul Artelor – 16-18 septembrie 2016 – [Corola-blog/BlogPost/92354_a_93646]
-
25, 26 și 27 iulie au loc ultimele 4 concerte din cadrul festivalului internațional EUROPAfest Summer Edition @ Sinaia. Evenimentul, organizat de jmEvents și Jeunesses & Dinu Lipatti, în parteneriat cu Ministerul Culturii, Hotel Mara și Primăria Sinaia invită publicul să lase departe agitația orașelor și să intre în atmosfera magică creată la Hotel Mara - Sala King’s Valley și Biserica Catolică din Sinaia. Ultimele zile ale evenimentului oferă o serie de concerte, jazz și muzică clasică, după următorul program: Jazz 24 iulie | 19
Gala EUROPAfest Summer Edition @ Sinaia [Corola-blog/BlogPost/92834_a_94126]
-
limpede micul grup de bărbați Înarmați care stăteau rezemați de peretele absidei, cu torțele ridicate, În fața unei structuri de stâlpi ce se pierdea În Întunericul din Înalt. Parcă Încercau să lumineze o figură din fața lor: un bărbat Înalt, indiferent la agitația celorlalți. Stătea cu capul Îndreptat spre naos, ca și când ar fi scrutat În tenebre, așteptând sosirea cuiva. Era ceva nefiresc În nemișcarea lui. Parcă un lințoliu Îi acoperea trăsăturile, făcându-le nediferențiate. Bărbatul stătea În picioare, cu mâinile Împreunate la spate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
scaun, lângă dânsul. În mișcare, marginile de jos ale mantiei se deschiseră un pic, lăsând să se Întrezărească strălucirea trupului gol. Fața lui Dante se aprinse. Ceilalți trebuie că surprinseseră și ei acea splendoare, dacă era să te iei după agitația care șerpuia În rândul membrilor Studium-ului. Nici unul dintre mușterii nu părea să fi observat ceva; erau cu coții concentrați asupra vinului, ca și când prezența femeii nu ar fi mai constituit, pentru ei, un izvor de minunare... Sau ca și când nu ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
se apropie. În minte Îi reveniseră cuvintele juristului din timpul Întâlnirii lor În chilia de la San Marco. — Nu mi-ai vorbit dumneata despre simpatiile imperiale ale meșterului? — Da... sau cel puțin așa se zvonea la Roma, răspunse Antonio, surprins de agitația poetului. Te gândești că ar putea exista vreo legătură? Dante nu Îi răspunse. Îi dăduse drumul și, Între timp, reflecta. Patru metale și un material mai umil, dar tenace. Fragil, dar durabil. Bronzul și fierul anticilor se făcuseră praf și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
se rezeme de zid. În timp ce Încerca să Își revină, cu ochii Închiși, așteptând ca vertijul să se oprească, Își aminti că nu pusese nimic În gură de o zi Întreagă. În afară de vinul lui Baldo, Își zise el clătinând din cap. Agitația spiritului datorată ultimelor evenimente părea să fi șters cu totul exigențele trupești, iar acum trupul, slăbit, se răzbuna. Ducându-și mâna streașină la ochi, zări la capătul celălalt al străzii Însemnele unei cârciumioare și se Îndreptă Într-acolo. — Cu ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
dă târcoale prin părțile astea și cere de pomană fără permisiunea Breslei. Sunt mulți ca el, de o vreme Încoace, veniți cine știe de unde. — Mulți? — Da, tare mulți. Blestemații! Dante se rezemă de pilastru, respirând adânc pentru a-și potoli agitația, iar apoi Își deschise drum prin mijlocul gloatei, spre tavernă. În prag, Teofilo avea aerul că Îl aștepta. Intră hotărât, urmat de spițer, care se dăduse la o parte pentru a-l lăsa să intre. Întrucât Împrejurările deciseseră În locul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
-o să nu afle de avantajul nostru. — Iar domnia ta ce vei face? — Eu trebuie să Îmi continuu cercetarea. Dacă izbutesc să pun mâna pe unul din capetele balaurului, le voi avea pe toate celelalte. După ce căpetenia gărzilor se Îndepărtă, o agitație frenetică puse stăpânire pe Dante. Prin urmare, răul se revărsa și, din subterana de la San Giuda, ataca nici mai mult nici mai puțin decât camerele cârmuirii? Era exasperat. Ieși sub imperiul furiei, ajungând În piață aproape fără să Își dea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Se răsuci ca să tragă un șut un fundul obraznicului care Îl lovise, un mârlan prost Îmbrăcat, cu o față abrutizată. Dar omul Îi ieșise din raza de acțiune, resorbit de fluviul de trupuri. Abia atunci Își dădu seama de neobișnuita agitație din jurul său. Din spate, presiunea lumii aproape că Îl ridica de la pământ, târându-l spre piațeta de la capătul străzii. Pe deasupra mulțimii de capete se zărea un vârtej de pânze colorate, Înălțate ca niște vele pe platforma unui car oprit pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
din pânză aurie, tot atâția Îngeri, cu fețele prostite Într-o beatitudine idioată, psalmodiau laude Într-o latină anapoda. — Îngerii Încearcă să le smulgă diavolilor sufletul mortului. Ia te uită! mai zise omul de lângă el. Într-adevăr, la stânga era mare agitație. Ceata de diavoli Înconjurase fantoșa, Împungându-l cu furcile și sfâșiind În mai multe locuri suprafața de pânză. Din răni ieșea un val de rumeguș. Capul fantoșei se legăna violent, Însă expresia rămânea aceea de stupoare Îndurerată, imprimată de artizan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
sări În picioare, Însuflețit de o vădită emoție. Părea pe punctul de a răspunde dar, oricare i-ar fi fost argumentația, ea fu Înăbușită de o larmă asurzitoare, provenită dinspre intrarea cârciumii. Un grup de oameni Înarmați dădea năvală, prin agitația mușteriilor din preajmă, care Încercau să se Îndepărteze În grabă, răsturnând bănci și mese. Dante se răsucise și el, În timp ce mâna Îi alerga spre daga ascunsă. Între timp, cu coada ochiului, căuta o cale de retragere spre centrul Încăperii. După ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
care Începeau să se precipite, după cum mă pusese În gardă Eveline Înainte de a-și lua, drăguța de ea, picioarele la spinare. S-or fi precipitând, dar o făceau Într-o anumită manieră, neinteligibilă pentru mine. N-am observat semne de agitație În zona personalului, regulile au rămas neschimbate, tentativa mea de a părăsi Centrul nu s-a soldat cu constrângeri suplimentare, ba, dimpotrivă. Cum se zice? Orice picior În spate, un pas Înainte, chiar dacă În cazul meu piciorul n-a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
mai înainte când oștile turcești intraseră în Iași gonindu-i pe cazaci, Basile le ieșise înainte țopăind de bucurie și strigând cât îl ținea gura „au venit frații noștri, oameni buni!”, iar turcii, necunoscând bine limba și crezând că face agitație antiotomană, îi tăiaseră brusc urechile, mitropolitul Nazazarie Iscariotul, om cu frica lui Dumnezeu, căruia nimeni nu-i mai știa vârsta și care după un pahar de vin se pleoștea tot și murmura în barbă cântece din Bosnia natală, și-apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Știucî învârtea lingura mai abitir decât toți și dacă cei de față ar fi posedat câteva din noțiunile esențiale ale secolului XX, ar fi avut cu certitudine impresia că, dintr-o clipă într-alta, fetița putea decola de foame. Brusc agitația încetă: pe ușa căsuței ieși orizontal o pată mare, galben-aburindă de mămăligă, în urma căreia apăru și silueta osoasă, de femeie pentru care avem toate admirația, a nevestei pescarului. Să ne oprim puțin asupra ei. Era de o inteligență și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Episodul 170 LA GURA SIRETULUI De cum ieșiră din țara de dincolo de negură și-ajunseră dincoace de negură, în locul unde primăvara icrele moldovene ale zglobielor femele de la gura Siretului așteptau lapții masivilor pești europeni din Dunăre, dând astfel locului aura și agitația specifice marilor întâlniri prietenești de oști, Barzovie-Vodă, cu lacrimi în ochi, spătarul Vulture, cu nările umflate de aerul blând al Moldovei de Jos, tăcutul Broanteș, cu un roi de endecasilabi rotindu-i-se fără-ncetare printre aliterații în cap, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
lente, obosite. Identice. Molecule ale unui organism reglat perfect la semnalul unui robot poliglot. „Călătorii pentru avionul În direcția Berlin sînt rugați să se prezinte la vamă... Les passagers pour Berlin sorit invités de se presenter aux...“ La auzul vocii agitația se liniștește, mișcarea se disciplinează, corpurile se regrupează, formează alte desene ca Într-un caleidoscop, tinerii aceia risipiți În toate direcțiile revin lîngă stiva de instrumente Îmbrăcate În huse de pînză, de piele sau vinilin - o caracatiță care-și strînge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Engelhard îi punea pe câte unii serios la treabă. Odată, după numai cinci minute de muncă fizică, o femeie mai în vârstă a început să plângă în barcă. Iar noi ne-am speriat că asta o să ne creeze probleme, reclamații, agitație, clienți mai puțini, dar până la urmă totul s-a terminat cu bine, fiind că fotografia a fost minunată, le-a plăcut tuturor, pentru că era într-adevăr de parcă duduia ar fi vâslit. — E ceva fantastic, ce să zic, și pentru asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
de mirare cum cu ani în urmă, captivă în lumea mea de emoții sinistru colorate, locul ăsta a fost foarte important pentru mine. Era varianta modernă a celulei unui călugăr, care s-a înstrăinat de bunăvoie, departe de dezordine și agitație precum fusese Lee însăși. Dar acum, văzându-l după atâta timp, mă gândeam că poate e prea reținut, prea sterp. Pentru prima oară mi-am închipuit că până și Lee - pe care am idolatrizat-o, așa cum fac studenții când găsesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
deranja. Craniul său pleșuv părea liniștit, într-adevăr, dar nu era deloc. Îndărătul lui, unde puteau foarte bine zbura Robert și ai săi, căci cu nimic diferită de nemărginirea nopții stelare este nemărginirea gândurilor umane, acolo înăuntru, deci, era o agitație ieșită din comun. Drept dovadă, Clossettino începu să alerge absolut nebunește prin încăperea nu mai mare de douăzeci de metri pătrați, înconjurând cumva un fel de tablă de șah ce se afla încrustată în pardoseala încăperii. Din când în când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
și a șaptea, situate pe același coridor, se plimbau în liniște în lungul acestuia. Direcția lipsea. Considerându-ne deja studenți și bizuindu-se pe disciplina noastră, supraveghetorul clasei plecase la o clasă de la etajele inferioare. Eram cu toții în stare de agitație: peste zece zile începeau examenele de absolvire, ultima etapă a liceului. Lângă fereastra mare cu trei ochiuri de lângă ușă se strânsese un mic grup. În mijlocul grupului care șușotea ceva plin de însuflețire se afla Iag. Cineva din grup replică, întrerupându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
Maria bărbatul. Stai blând că ai să deochi băiatul! Lasă-mă dragă, tu nu vezi ce mândrețe de bărbat a făcut Ileana? Obosită și slăbită după naștere, fiică-sa zâmbea tăcută, ținând în brațe copilul care dormea dus, indiferent la agitația celor maturi. Să n-ai teamă! își liniștise Pop ginerele. Nevastă-mea știe să dea de deochi. Pop era un bărbat masiv, înalt de mai bine de un metru optzeci și cântărea mult peste o sută de kilograme. Se învârtea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
nu intenționa să ia de bună informația primită, urma să facă investigații și verificări, dar una era să cauți orbește în necu noscut și alta să ai un suspect. Din păcate se dovedise că cei doi nu știau nimic. Toată agitația nu fusese decât o furtună într-un pahar cu apă. Auzi, o vâlvă, un duh cu înfățișare de femeie care păzește comorile din adâncuri. O arătare plăsmuită de închipuirea minerilor aflați singuri în întunericul din subteran. Dar de ce i-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
a diversifica programul cultural-artistic. Prin anii 19681969, când director al Căminului Cultural a fost profesorul de limba română Viorel Savin, s-au pusă bazele corului condusă de preotul N. Cadar. Apar formații artistice noi: grup vocal și brigada artistică de agitație, datorată profesoarei Cotoară. între anii 1973-1976, director al Căminului Cultural a fost Mircea Trandafir, atunci când profesorul Iordache Nănescu a pusă bazele formației permanente de teatru. Au fost puse în scenă piesele: Vizită la Malu, Vaccin contra lenei, Diamantul negru (de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din restul Europei dominate de mari proprietari funciari. „Inima” și „mediul” trimit „periferiei” și imperiilor vin, pânzeturi, argint, sticlă și bijuterii; primesc în schimb grâu, lemn, blănuri și secară. în marile regate, nimeni nu acordă nici cea mai mică importanță agitației din aceste orașe. în Asia, unde se află în continuare partea cea mai importantă a bogățiilor lumii, continuă „hora” imperiilor: mongolul Genghis Han, apoi turcul Tamerlan edifică imperii imense, care se întind de la Pacific până sub zidurile Vienei. Le conduc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]