3,337 matches
-
cred că fost interesat, parcă la comandă, a început să strige „Teroriștii! Au sosit teroriștii, cu acceleratul de București!” și auzind asta, toți s-au îngrămădit să părăsească incinta gării, inclusiv cei ce coborau din accelerat, fiind toți speriați și agitați. Mai târziu, mi-am pus întrebarea de ce erau elevii Institutului de Marină din Constanța înarmați până în dinți și postați în jurul gării, întrebare la care nu am găsit un răspuns nici astăzi, la douăzeci de ani de-atunci. De fapt, în
REVOLUTIA, VAZUTA ALTFEL DECAT POLITICIENII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370917_a_372246]
-
înțelepciune, spune lucrurilor pe nume, cu un zâmbet ușor, uitat sau știut, în colțul guri, cu care te îndeamnă să simți puterea adevărului în care a trăit și muncit de când se știe. Doi oameni minunați, cum rar întâlnești în lumea agitată, stresantă în care trăim, amândoi într- o perfectă armonie ca familie și în cuvântul scris, ca scriitori. *** Am descoperit-o pe Titina Nica Țene în romanul „Viața ca o punte,”care m-a fascinat de la prima până la ultima filă. Autoarea
COMOARA DE PE PUNTEA VIEȚII, DE DORA ALINA ROMANESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370307_a_371636]
-
Auzi voci. Din ce în ce mai clare, până începu să înțeleagă cuvintele. Se simțea obosit, foarte obosit și durerea era ascuțită, dar încercă să se concentreze pentru a înțelege ce se vorbește. Simțea că în jurul lui sunt mai mulți oameni, că sunt foarte agitați, câțiva dintre ei manifestându-se îngrijorați. „De unde au venit oamenii aceștia? se întrebă el surprins și oarecum temător. Am urcat singur și era pustiu tot versantul... Când m-au ajuns ei? Nu se poate! S-a întâmplat ceva. Unde sunt
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370244_a_371573]
-
forfota de pe plajă. Încă mai aveam ceva de terminat la aceste pregătiri pentru a doua zi, să fie totul în ordine și la îndemână pe când ne vom scula, pentru că trebuia să plecăm mai matinal. Se anunța o noapte scurtă și agitată. Pescarii, de obicei, evită ca, înainte de-a pleca la baltă, să aibă relații sexuale cu partenerele. Se presupune că le-ar aduce ghinion. Acestea sunt doar superstiții ale pescarilor, cum ar mai fi și cele conform cărora să nu
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
cu o imagine caligrafică desprinsă din retorica haiku-ului, asemenea unui artist vizual exigent, atent până la cele mai mici detalii, „...un amănunt prea mult și greu de descifrat/ chiar și de restauratori.” Cartea este cu siguranță un refugiu din timpul agitat, din cotidian, spre o sală de concerte, în care timpul curge într-un ritm balsamic pentru trăirea interioară. Este o incursiune într-un spațiu al sufletului frumos, prin care cititorul este invitat să-l colinde, să se înalțe (spiritual), iar
„SIMFONIA SUFLETULUI” – NOTE DE LECTURĂ de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370360_a_371689]
-
mai 2015 Toate Articolele Autorului Un ocean se deschide în mine în fiecare zi, Îmi picur în el lacrimile sărate, greoaie, ce cad bolborosind, Se scurg suferințe tăinuite, dureri nemărturisite, visuri neîmplinite, În oceanul meu... Catarge plutesc pe apele lui agitate, În care marinării n-au zâmbet, n-au somn, n-au odihnă, n-au răsărituri de soare, Ei vâslesc suspine, doruri, iluzii moarte, În oceanul meu... În abisul oceanului meu înoată pești orbi, Ei se lovesc de stânci grele, reci
OCEANUL MEU de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/370387_a_371716]
-
de soare, Ei vâslesc suspine, doruri, iluzii moarte, În oceanul meu... În abisul oceanului meu înoată pești orbi, Ei se lovesc de stânci grele, reci, ascuțite, Ei nu au liniște, nu au dimineți, nu au ascunziș, nu au răgaz, Taie agitați și haotici apele-n lung și-n lat fără nicio direcție, În căutare de necunoscut În oceanul meu... În oceanul meu e noapte, e târziu, e zbucium, E simfonia clocotitoare a vieții, E țipat de pescăruși rătăciți, E frig, ploua
OCEANUL MEU de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/370387_a_371716]
-
-mi zvâcnește din apa vie, Însetat după vibrațiile din copilărie. Aș curba timpul ca s-o iau de la capăt, Să mă nasc, să zbor și să uit de cumpăt Fiindcă acum știu cum trăirea s-o-mpac, Slobozindu-mi fluturii agitați din stomac. de Gabriel Todică 18.05.2015 ... Citește mai mult InelDin când în când dangătul timpului mă face să tresar,Și-ți simt privirea udă printre genele de jarCe-mi numără globulele ce aleargă printre vertebreTranspirând senzații de celeste
GABRIEL TODICĂ [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
sângele-mi zvâcnește din apa vie,Însetat după vibrațiile din copilărie.Aș curba timpul ca s-o iau de la capăt, Să mă nasc, să zbor și să uit de cumpătFiindcă acum știu cum trăirea s-o-mpac,Slobozindu-mi fluturii agitați din stomac.de Gabriel Todică 18.05.2015... XXXII. PSIHOLOGI PENTRU SĂRACI, de Gabriel Todică , publicat în Ediția nr. 1572 din 21 aprilie 2015. Psihologi pentru săraci M-a lovit o știre-n față când priveam la televizor, cum că
GABRIEL TODICĂ [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
Am desfacut sutienul, sânii, de o albeață ireală, tari, cu sfârcurile ca niște mici alune, cu bănuțul rozaliu, erau vineți la baza lor din cauza loviturilor. Într-un târziu am terminat de pansat, fata deja dormea, era obosită, avea un somn agitat, tresărea, scotea mici țipete, transpirația îi curgea șiroie pe obrajii catifelați, se prelingea peste gâtul fin, pentru ca în final să ude perna. Priveam acel trup mlădios, cu fața dreptunghiulară, cu doi ochi negrii, migdalați, vioi, acum obosiți, nasul drept cu
EXCURSIE LA MUNTE de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370564_a_371893]
-
se lasă o noapte adâncă. Drumurile se transformă în niște poteci albe. Gardurile caselor sunt troienite și se aseamănă cu niște ziduri de cetăți. Gerul aspru, care face să scrâșnească încheieturile caselor, face atmosfera de afară de neuitat. Nici câinii, altfel agitați, nu se mai aud. S-au îngrămădit în culcușuri ferite de ger. La fel au procedat și orătăniile din bătătură. Hornurile caselor scot un fum gros aidoma unei locomotive care urcă pe cărbune, care urcă cu greu în pantă. Sobele
REGINA ANOTIMPURILOR de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369517_a_370846]
-
naturii suferă, sau că Universul se sfârșește.” Către ceasul dintâi al nopții, mi-am luat mantaua pe mine și am pornit pe jos în oraș, spre porțile Golgotei. Jertfa era consumată! Mulțimea se întorcea în cetate, dar de fapt tot agitată, dar și posomorâtă și cu fețele lor întunecate și mohorâte și disperate. Mulți erau cuprinși de frică și de remușcare pentru cele ce văzuseră. De asemenea, am văzut pe mica trupă de ostași, trecând mâhniți, iar purtătorii steagului, își învăluiseră
RAPORTUL SCRIS DE PILAT, GUVERNATORUL IUDEII, CĂTRE TIBERIU, ÎMPĂRATUL IMPERIULUI ROMAN, IMEDIAT DUPĂ RĂSTIGNIRE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370585_a_371914]
-
o răchie și aia doar din alocația copiilor, plătită de statul român, bietul de el... Un răcnet se ridică până la becul chior din tavan iar Sile zis Guzganu un tip de forma și culoarea unei prune afumate, mereu isteric și agitat, fugi în grabă la crâșma învecinată și comunică îndemnul de a se ridica lumea la luptă ca să-și recapete sfintele drepturi consfințite prin lege. Habar nu aveau că de fapt subvențiile veniseră dar erau depuse de primar la bancă pentru
GLODEXIT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370654_a_371983]
-
V-am găsit într-un final. Sunteți lângă mine. Vă pregătiți să mă purtați în lumea mea, la stelele mele. Deschide cu nerăbdare pachetul. Dă de un alt pachet mai mic, pe urmă de altul și mai mic, e din ce în ce mai agitat.) Unde sunteți? (Începe să plângă rupând hârtiile găsite în ultimul pachet. Printe hârtii găsește un pliculeț micuț, transparent în care se poate observa un praf alb. Îl ridică dintre hârtii și-l privește cu atenție.) Am fost înșelat. Trebuia să
VOLUMUL „ÎN COLIVIE“ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1940 din 23 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370727_a_372056]
-
răsputeri. A trimis pe un căpcăun să aducă un megafon, ceva care să facă zgomote puternice. Era zarvă mare la gura cuptorului, dar degeaba... Într-un târziu, Norocel, privi așa...într-o doară, spre ușa cuptorului deschisă și observă gesturile agitate ale căpcăunilor. - Hei, Mărțișor, prințesă, priviți! Dar aceștia erau încremeniți într-un sărut prelungit și într-o îmbrățișare. - Hei, n-auziți? începu să-i smucească Norocel. Treziți-vă odată! Uite! N-am murit! Ușa cuptorului e deschisă și cei de
MĂRŢIŞOR-22 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369599_a_370928]
-
1599 din 18 mai 2015 Toate Articolele Autorului În timp ce se apropiau de sala de reanimare, au observat, de la distanță, agitația ce avea loc în acea zonă. Dragoș, liniștit și chiar fericit până în acel moment, a devenit dintr-o dată palid și agitat. A iuțit mersul, uitând că este însoțit de Emanuela. Din câțiva pași a ajuns în ușa de la Terapie intensivă, unde s-a oprit privind îngrozit în interior... Emanuela, cu inima cât un purece, tremurându-i picioarele, a ajuns lângă el
ÎN MÂNA DESTINULUI...( XIV ) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368063_a_369392]
-
un pas Și mă agățam de gol Uite, fă așa, mi s-a arătat Și eu călcam în gol Ce vreți de la mine ? De ce să pășesc dacă eu vreau să doar stau Să vă privesc cum vă chinuiți Cum vă agitați și transpirați Ce vreți de la mine ? Să calc în gol și să cad, ăsta vreți în loc să stau? Să vă admir chinul de a ma chinui Și tremurul vocii de sus Fă un pas, mi s-a ordonat ... Citește mai mult
BORCHIN OVIDIU [Corola-blog/BlogPost/367983_a_369312]
-
umbră pe sub copacul unde de obicei îmi parcam mașina. La început am crezut că era un coleg, care așteapta să vină și ceilalți, pentru a se stabili, de comun acord, dacă se iese pe mare sau nu. Marea era totuși agitată, mai ales între cele două diguri din fața bufetului Semiramis, pe unde ieșeam noi cu bărcile, acolo unde valurile se spărgeau de mal. Era destul de riscant de ieșit, dar puteam să ne hotărâm să pornim pe mare, chiar dacă ne legănau destul de
FEMEIA DE SUB LUNĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1754 din 20 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368230_a_369559]
-
juca în părul ei castaniu . -Te iubesc femeie! Fii liniștită! Vom rezolva cumva această spinoasă problemă, apoi ne vom ocupa de noi și știi ceva, chiar mi-aș dori să înfiez un copil. În timp ce vorbea a sunat telefonul, era Crina, agitată, îl informa că merge la spital, s-a întâmplat ceva acolo. A fost anunțată de o asistentă care a găsit numărul ei de telefon în noptiera bolnavului. Din ușă secretara a văzut multe cadre medicale la patul lui Florea. Timidă
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ XII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2264 din 13 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362578_a_363907]
-
ochii încercănați, dar vei putea ațipi în tren și noaptea asta lungă și nedormită nu o să se mai vadă pe chipul tău. Maria nu îi răspunse, se mulțumi doar să-l privească lung, cu o undă de reproș pentru noaptea agitată, o interesa doar ca hainele să îi vină bine. Părea împăcată și dispusă să-l însoțească, iar Șerban nu dorea să afle ce gând îi schimbase deciziile. Opriră pe la Sănica, trebuia cineva să aibă grijă de orătănii și de cei
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362658_a_363987]
-
scump pe care trec promenadele spre ruguri mai încolo niște umbre înalță zmeie de scrum două inimi căută un trifoi rătăcit în iarbă un tren deraiat mai deunăzi își crestează șinele și ar mai fi copacul acela din colț ușor agitat râd las impresia că întorc o mie de cărți joviale câțiva trecători se strâmbă ei nu văd absolut nimic nici măcar gazeta deodată îți simt respirația în ceafa mea parcă și brațele tale au opt grade richter nu nu zece opt
OPT GRADE RICHTER de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353508_a_354837]
-
auzit discuția dintre noi? - Nu cred! E normal, fiind cel mai mare dintre copii, să aibă grijă de frații săi. Alma nu era convinsă. Sigur, Eduard ascundea ceva. - Vom afla la timpul potrivit! Marge îi citea sufletul în ochi. Era agitată, deși la suprafață nu lăsa, să se observe. - Mătușa Annie, la fel, cum o știi. A zis, că te așteaptă, să discutați la un păhărel de lichior. Alma zâmbi amuzată. - Leon petrece mult timp la pian. E din ce în ce mai bun. Eduard
MY LORD (X) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352709_a_354038]
-
guvernantă? - În general. - Este în regulă. - Oferta mea de prietenie rămâne valabilă. Oricând vei avea nevoie de ceva, sunt alături de tine. - Am reținut. Făcu o reverență. - Pot pleca? - Desigur. Să nu întârzii. Mătușa Annie își făcu apariția ca de obicei, agitată și gureșă. - Draga mea, am crezut, că nu mai sosești. Abigail își pierduse răbdarea cu supravegherea celor mici. Nu că nu i-ar iubi dar are tabieturile ei și ... o vârstă înaintată. Cât îi lipsiseră trăznăile lui Annie. Vorbea de
MY LORD (X) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352709_a_354038]
-
Acasă > Literatura > Proza > ÎNTÂLNIRE CU PARFUM DE VIS Autor: Iulian Cătana Publicat în: Ediția nr. 2291 din 09 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului dedicată Simonei Catincu Orele se scurg asemeni unui râu ce se dizolvă în cerul agitat și revoltat ce se zbate și se deșira într-un apus liliachiu iar eu mă întind pe iarbă și inspir adânc încercând să mă impregnez cu parfumul vieți ce face realitatea să trepideze într-un sincron al sfârșitului de zi
ÎNTALNIRE CU PARFUM DE VIS de IULIAN CATANA în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352777_a_354106]
-
să le vedem strălucirea sau întunecimea, prețiozitatea sau banalitatea... Pentru acest curaj de a explora adâncimile sufletului, pentru explozia și incisivitatea gândului, Cioran trebuie prețuit. Într-un fragment din jurnalul filozofului austriac Wolfgang Kraus am putut citi caracterizarea: „Un mers agitat, cu pași mari, un fel de a vorbi sacadat, avântat, de parcă i-ar fi greu să țină pasul cu șuvoiul gândurilor sale, cuvintele se rostogolesc, se suprapun, dând glas unor formulări incisive și precise. Un om de o bunătate deplină
EMIL CIORAN DINCOLO DE CULMILE DISPERĂRII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352960_a_354289]