3,907 matches
-
11 A. D. Xenopol, Domnia lui Cuza Vodă, vol. I, Iași, 1903, p. 221-222. </ref>. Începutul anului 1862 a consfințit, pe de o parte, desăvârșirea Unirii, iar pe de altă parte a marcat debutul inițiativelor ce vizau reformarea societății românești, reformele agrară și electorală fiind cele care se detașau ca importanță. Cum exact aceste reforme, ce atingeau importante interese economice și politice, se loveau, În procesul de legiferare, de o puternică rezistență, s-a ajuns la cunoscuta lovitură de stat din 2
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
Carol I și politica României (1878-1912), București, 2007, p. 93. </ref>. Fără a minimaliza faptul că aceste demonstrații au avut loc și pe fondul de nemulțumire a populației rurale, a situației grele din satul românesc, a nevoii de o reformă agrară, a unei opoziții tot mai vehemente la adresa liberalilor, acuzele au avut drept țintă legația rusă; acțiunile acesteia au fost văzute ca imboldul necesar demonstrațiilor. Mai mult, o parte a presei române s-a lansat Într-un atac virulent la adresa lui Hitrowo
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
apărut un bogat material inspirat din moravurile epocii. Nu puține sunt poeziile și caricaturile care satirizează aspecte ale societății românești de dincolo de Carpați. În același timp, colaboratorii U. comentează lovitura de stat dată de domnitorul Al. I. Cuza și reforma agrară. Referirile la evenimentele politice externe sunt mai rare. Gazeta dovedește însă receptivitate față de principalele inițiative culturale ale vremii. Situația învățământului în Transilvania este analizată în articole acide. De asemenea, U. pledează pentru încurajarea teatrului în limba română. În ce privește controversele ortografice
UMORISTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290338_a_291667]
-
cursului Istorie universală . Astfel, din anul de Învățământ 1990-1991 se introduce studierea În paralel a cursurilor Istoria românilor și Istoria universală. Situația aceasta s-a păstrat până În 1994, când În urma alegerilor generale În Parlamentul Republicii Moldova majoritar a devenit Partidul Democrat Agrar din Moldova , ai cărui reprezentanți au relansat ideile istoriografiei sovietice privind „limba și națiunea moldovenească” . La Începutul lunii martie 1995, În cadrul Ministerului Învățământului s-au inițiat discuții privind modificarea cursurilor de istorie și limba românilor. În luna martie 1995 au
CAROL I ÎN MANUALELE DE ISTORIE DIN REPUBLICA MOLDOVA Studiu de caz: manualele pentru clasa a VIII-a. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SERGIU MUSTEAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1287]
-
În total fiind VI capitole) . Astfel, lecția 8 din capitolul I, Europa În 1850-1914. Dezvoltarea social-economică, este dedicată României. Deși se anunță o perioadă și tematică destul de variată, În cele două pagini putem găsi doar câteva date sumare despre reforma agrară din 1864, industria, din nou agricultură și la final transportul și comerțul . Din cele expuse de autori la această temă elevului Îi este foarte dificil să Înțeleagă ce a reprezentat România În a doua jumătate a secolului al XIX-lea
CAROL I ÎN MANUALELE DE ISTORIE DIN REPUBLICA MOLDOVA Studiu de caz: manualele pentru clasa a VIII-a. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SERGIU MUSTEAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1287]
-
construită prin procese de convenționalizare și clasificare înfăptuite cu sprijinul statului. Proiectul neoiobăgiei Cel mai de seamă sociolog marxist din țara noastră de la finele veacului trecut și începutul secolului nostru, Constantin Dobrogeanu-Gherea, a întreprins o analiză aprofundată, materialist-istorică a structurii agrare a societății românești din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, articulată în faimoasa teorie asupra neoiobăgiei, cu un larg răsunet în gândirea românească, ce a stârnit multe polemici în epocă, controverse și influențe prelungite și în „secvența” interbelică
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
țărănești. Or, cercetările economiștilor Ion Ionescu de la Brad, Gheorghe Maior, G. D. Creangă, Constantin Garoflid, I. Ionescu-Sisești, ale istoricilor Radu Rosetti, Constantin G. Giurescu, Georghe Panu ș.a. arată cu certitudine producerea unei diferențieri accentuate a țărănimii în anii de după reforma agrară din 1864, a unei restratificări sociale în sânul țărănimii: țărani fără pământ, țărani cu pământ insuficient ce-și închiriază munca altora, țărani cu pământ suficient pentru nevoile existenței și țărani înstăriți sau burghezia sătească (Costea, Larionescu, Tănăsescu, 1996, p. 341
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
politico-ideologice a țărănimii - clasa productivă majoritară a societăți românești din acea vreme - a oferit o perspectivă determinist-structurală (complexă), cu certe calități euristice și vocație macrosocială în cercetarea sociologică, în pofida unor limitări ale concepției lui Gherea privind raționalitatea capitalistă a reformei agrare ce i-a urmat, precum și procesele de diferențiere socială a țărănimi după 1864; prin teza „ocultismului instituțiilor”, ca dizolvant cultural al raporturilor de producție existente, s-au legitimat noile căutări în sociologia rurală românească, acreditând ideea potențialului activ, creator al
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
structurii sociale a societății românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, C. Stere stabilește o diagnoză a stadiului său de evoluție întemeiată pe: a) caracterul social al populației majoritare - țărănimea și tendințele ei sociale; b) caracterul agrar al structurii economice și lipsa industriilor mari, ceea ce face imposibil de aplicat schema standard a evoluției capitalismului occidental stabilită de Werner Sombart; c) „ființa națională”, apreciată ca fiind „capitală pentru România, angajată pe calea unei democrații rurale” specifice, necapitaliste (1996
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
1996, p. 74). Sunt cuprinse aici principalele idei poporaniste care au constituit nucleul doctrinar al viitoarei sociologii țărăniste, de după primul război mondial: teza „formațiunii sociale deosebite” a societății românești, întemeiată pe un autentic „intermundium” țărănesc, concepția structurii necapitaliste a economiei agrare familiale, teza trăiniciei gospodăriei familiale țărănești și a superiorității ei față de cea capitalistă, idealul antiindustrialist, ideea programatică a cooperației necapitaliste. La rândul său, Virgil Madgearu argumentează teza fundamentală a sociologiei țărăniste conform căreia evoluția societăților cu un mediu social pregnant
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în chip firesc din aceste studii, contribuind, în același timp la educația socială a maselor. ISR a funcționat ca un centru multivalent, având obiective de informare și documentare, de cercetare științifică și de dezbateri publice, fiind structurat în 13 secțiuni: agrară, financiară, comercială, industrială, juridică, administrativă, politică, igienă socială și demografie, culturală, teorie politică și socială, politică externă, sociologie, probleme feminine. Secțiile țineau ședințe de dezbateri, analize pe probleme, acordau consultații și formulau proiecte de legi. Reputația deosebită de care s-
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sociologice contemporane, Editura Didactică și Pedagogică, București.. Costea, Ș.; Larionescu, M.; Tănăsescu, F., 1996, Agricultura românească. O perspectivă istoric-sociologică, Editura Ararat, București. Dahrendorf, Ralf, 1996, Conflictul cultural modern, Editura Humanitas, București. Dobrogeanu-Gherea, C., 1910, Neoiobăgia. Studiu economico-sociologic al problemei noastre agrare, Editura Socec, București. Drăghicescu, D., 1921, Evoluția ideilor liberale și un apel către tineretul liberal, Imprimeriile Independența, București. Filipescu, I., 1992, „Din contribuțiile lui H.H. Stahl la dezvoltarea sociologiei istoriei”, Sociologie Românească, III, nr. 5. Gusti, Dimitrie, 1938, „Starea de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
politice și economice, precum și deturnări și „îmblânziri” (Creed, 1998) ale măsurilor, de multe ori aberante, venite de la vârful conducerii comuniste. În acest context pot fi privite și reforma drepturilor de proprietate asupra pământului (Legea nr. 18/1991), precum și noua politică agrară de la începutul anilor ’90. Economia gospodăriilor individuale din perioada comunistă a fost forțată să intre într-o relație de dependență cu economia cooperativelor agricole (vezi Iordachi, Dobrincu, 2004, despre procesul de colectivizare). Pe lângă practici obișnuite cum ar fi „furtul”, subraportarea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
din Romania a beneficiat de un studiu de teren detaliat al antropologului american Katherine Verdery, The Vanishing Hectare: Property and Value in Postsocialist Transylvania (2003). Acest studiu de antropologie culturală poate fi asimilat în seria istorică a studiilor despre „problema agrară” în România, produse de gânditori precum Dobrogeanu-Gherea, Virgil Madgearu sau Henri Stahl. Cartea este relevantă pentru cei interesați de viața rurală din Romania, de agricultură sau de diferențele dintre pays légal (gândită și planificată la București) și pays réel (trăită
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
asociații altele decât sindicate și partide politice, în timp ce în Europa fostă comunistă același indicator are valoarea 0,41). Urbanizarea este mai redusă, iar societățile mai tradiționaliste, unele dintre ele (în special România, Albania, Polonia, Bulgaria și Ucraina) cu importante segmente agrare mențin, acest pattern. România nu face excepție. Conform EVS’99, ponderea celor care întâlnesc săptămânal prieteni este de 34%, 27% dintre români își întâlnesc săptămânal colegii, iar din asociații făceau parte 13%. Doar 2% își întâlneau săptămânal colegii de asociație
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Estul ex-comunist și restul Europei, este puțin probabil ca pe viitor situația să se modifice substanțial în absența unor transformări profunde. Cei mai puțin educați și, totodată, cei mai săraci tind să dezvolte moduri de viață tradiționale, în bună măsură agrare, cu relații întreținute mai ales - dacă nu exclusiv - în interiorul grupurilor primare de apartenență. Capitalul social relațional tip bridging se dezvoltă mai ales la vârful ierarhiilor educaționale și de avere al societății. O pondere mică a acestei pături și predominanța capitalului
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a dezvoltării rurale sustenabile (SARD). Principalele obiective sunt asigurarea securității alimentare, în paralel cu managementul rațional al resurselor naturale și protecția mediului. Prioritatea o reprezintă îmbunătățirea potențialului agricol din perspectiva creșterii populației. Instrumentele de implementare a acestor obiective sunt: reformele agrare, îmbunătățirea participării, diversificarea activităților din mediul rural, conservarea pământului și îmbunătățirea managementului agricol. Programul de dezvoltare rurală cuprins în Agenda 21 face referire la revizuirea politicilor agricole și la planificarea și integrarea programelor de dezvoltare din perspectiva agriculturii multifuncționale în vederea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Noua politică a Uniunii Europene pune un accent deosebit pe dezvoltarea rurală. Uniunea Europeană și-a definit relativ recent intenția de a aplica programe de dezvoltare în zonele rurale. Foarte mult timp, în Uniunea Europenă politicile rurale s-au suprapus politicilor agrare și sectorului agricol. Ruralul european a fost considerat zeci de ani doar din perspectiva asigurării securității alimentare și promovarea Uniunii Europene ca pe o putere exportatoare de produse agricole în lume. Această nouă abordare a ruralului presupune, implicit, și o
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
unei teorii a comportamentului social de formulare și soluționare a problemelor sociale. Epistemologia problemelor cu soluție unică/soluții multiple este dezvoltată în lucrarea Critica sociologică a tranziției (Zamfir, 2004). Neoiobăgia, în viziunea fondatorului ei, constituie o expresie sintetică a structurii agrare de clasă a societății românești de la sfârșitul secolului trecut, care esențializează pârghiile sale fundamentale de structurare, mobilitate, stratificare socială. Ea este definită de autor ca „o întocmire economică și politico-socială agrară particulară țării noastre”, care constă în patru termeni: a
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
viziunea fondatorului ei, constituie o expresie sintetică a structurii agrare de clasă a societății românești de la sfârșitul secolului trecut, care esențializează pârghiile sale fundamentale de structurare, mobilitate, stratificare socială. Ea este definită de autor ca „o întocmire economică și politico-socială agrară particulară țării noastre”, care constă în patru termeni: a) raporturi de producție în bună parte iobăgiste, precapitaliste; b) o stare de drept liberalo-burgheză, prefăcută în iluzie și fals, lăsându-l pe țăran la discreția proprietarului de pământ; c) o legislație
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și școală (limba rusă urma să fie folosită doar În organele administrative centrale și În armată). În programul acestui curent În mișcarea națională erau prevăzute unele măsuri democratice, precum votul universal, libertatea cuvântului, a tiparului, a Întrunirilor, asociațiilor, soluționarea problemei agrare. Organul de presă al acestei grupări a fost ziarul Basarabia, fondat cu concursul lui C. Stere, la 25 mai 1906. Un alt ziar, Moldovanul, care a apărut la Începutul anului 1907, reflecta opțiunile grupării moderate din cadrul mișcării naționale. Caracterul social
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
Stere, la 25 mai 1906. Un alt ziar, Moldovanul, care a apărut la Începutul anului 1907, reflecta opțiunile grupării moderate din cadrul mișcării naționale. Caracterul social foarte pronunțat al revendicărilor grupării național democrate și, În mod special, cele din domeniul problemei agrare au provocat divergențe În cadrul mișcării naționale. Gruparea național-democrată revendica naționalizarea domeniilor mănăstirilor Închinate, care urmau să constituie un fond național al Basarabiei. Zemstva gubernială urma să arendeze, pe termen lung și pe un preț aproape simbolic, loturi pe care țăranii
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
tratată pe larg și „lupta cu separatismul” În cadrul bisericii basarabene, „promovată de arhiepiscopul Serafim” <ref id="109"> 109 Idem, nr. 37, 5 ianuarie 1914. </ref>. O amplă reflectare Își găseau În coloanele ziarului problemele de ordin social-economic. Era criticată legea agrară despre majorat, care-i „punea pe drumuri pe moldoveni, prefăcându-i În hoți și calici” <ref id="110"> 110 Idem, nr. 18, 11 mai 1913; vezi și nr. 50, din 20 aprilie 1914.</ref>. Cei rămași fără pământ urmau, după
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
1986) au sugerat că atenția concentrată exclusiv asupra producției nu este suficientă. Arjun Appadurai situează această schimbare de interes în contextul criticii lui Jean Baudrillard privitoare la modalitate, în care gândirea secolului al XIX-lea a descris societățile industriale sau agrare ca având doar producție (Appadurai, 1986, pp. 8-9). El susține că ar trebui să existe o atenție sporită pentru „traiectoria totală de la producție, schimb/distribuție și consum” (Appadurai, 1986, p. 13). O altă critică a apărut din cauza insatisfacției crescânde față de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
curent de opinie”, care este, de fapt, unul prosocialist, cu orientare prosovietică. Fiecare număr conține asemenea articole: Școala Răsăritului (Lucian Bildirescu), Istoria socialistă a Teleormanului, Falansterul de la moșia Scăeni (Nicolae Deleanu), Social-democrația și țărănimea, Socializare agricolă, Perspectivele socialismului în țările agrare (Lothar Rădăceanu), Finanțarea agriculturii ș.a. (Constantin Titel Petrescu), Însemnările unui fost socialist (Ioan Georgescu Stoașe). Sporadic apar rubricile „Literatura sovietică” (unde intră un fragment din proza Verei Inber) și „Religia sovietică”. Se publică versuri de Octavian Goga, George Voevidca, Al.
SPIRITUL VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289836_a_291165]