6,335 matches
-
adoptarea În primele luni ale acestui an a standardelor Sistemului European al Băncilor Centrale, reglementate la nivel național prin Norma BNR 13/2006, privind raportarea statistică a datelor pentru elaborarea bilanțului monetar. Cele mai importante modificări vizează definițiile atât a agregatelor monetare cât și a contrapartidei acestora, precum și a sectoarelor economice implicate În elaborarea acestei situații. În scopul evidențierii dezvoltării și a schimbărilor În fluxurile financiare au fost introduse câteva rapoarte ce indică importanța fiecărui canal financiar În funcție de proporția activelor (pasivele
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
fapt ce a atras după sine importante modificări de fond și de formă a datelor pentru elaborarea bilanțului monetar. Din această cauză, nu există o compatibilitate Între datele din raportările din perioada 1990 2006 când acestea utilizau definițiile naționale ale agregatelor monetare și ale contrapartidei acestora, precum și definițiile sectoarelor economice implicate În elaborarea acestei situații statistice cu cele din perioada 2007 2009. Adoptarea metodologiei În domeniu a BCE a implicat o serie de modificări ale cadrului statistic utilizat până În anul 2006
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
modeste asupra economiei (rata reală a dobânzii) pot avea efecte reale importante; b) Includerea acestei caracteristici face ca un model DSEG să poate prezice fenomene subliniate de literatura modernă: fricțiunile la nivelul creditului au un rol important În variația cererii agregate. BGG practic au introdus Într-un model de tip DSEG așa numit mecanism ale acceleratorului financiar, datorat lui Bernanke, Gertler și Gilchrist (1996). Așa cum am arătat anterior, acest mecanism conduce la amplificarea și propagarea șocurilor. Fundamentul mecanismului, arată BGG, Îl
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
stress-ul de forfecare: la stress mare hematiile suferă o deformare elipsoidală ceea ce le scade rezistența la flux, în timp ce în cazul unui stress de forfecare redus, hematiile păstrează forma clasică biconcavă ceea ce (funcție și de valoarea hematocritului) va genera constituirea de agregate celulare 6. Vâscozitatea poate fi definită și ca fiind raportul Dacă vâscozitatea este independentă de stressul de forfecare fluidul este considerat newtonian. În sânge 50% este reprezentat de elementele figurate, existând 1 leucocit pentru 30 de plachete și 600 de
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
Poziția extremă o adoptă Sullivan care (pentru afectarea coronariană) adună proporția de leziuni aterosclerotice din fiecare teritoriu vascular cuantificând procentul de stenoză (sau diametrul absolut al lumenului) ca o variabilă continuă 17. Abordarea globală a cuantificării conduce la calculul scorului agregat realizând scoruri individuale segment-specifice, sume ale tuturor segmentelor sau medii ale scorurilor segment specifice în care segmentele cu aspect normal sau nonvizualizate nu contribuie la sumă (ex. 0% stenoză) utilă doar dacă se analizează în evoluție aceleași segmente arteriale. Analiza
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
celulele endoteliului vascular în țesuturi, proces numit diapedeză. Neutrofilele fagocitează bacterii 28 28 în special în țesuturi, doar în infecții severe întâlnnindu-se în sânge neutrofile care au îndeplinit acest rol. Eozinofilele, în număr scăzut, fagocitează complexe imune, imunoglobuline denatuate sau agregate, eritrocite acoperite cu anticorpi, micoplasme, ciuperci microscopice, astfel fiind explicată creșterea eozinofilelor în reacțiile hiperimune. Creșterea numărului eozinofilelor poartă numele de eozinofilie și poate fi întâlnită în bolile alergice, parazitare, în reumatism. Bazofilele sunt prezente în proporție redusă. Împreună cu mastocitele
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
acumularea lor în organism. Participarea plachetelor sangvine la provocarea și întreținerea reacției infalmatorii se datorează eliberării de histamină, serotonină și enzime hidrolitice prin distrugerea acestora odată cu țesutul afectat. Trombocitele intervin în apărarea antiinfecțioasă prin includerea antigenelor din sângele circulant în agregatele plachetare (procesul de conglutinare). 2.5. Modificările morfologice și biochimice sangvine produse de efort a) Modificări sangvine imediate Efortul fizic are drept consecință creșterea hematocritului, deci creșterea tuturor elementelor figurate sangvine. Astfel, numărul hematiilor pe mm3 de sânge crește cu
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
că, în recesiunea adusă de crizele financiare, investițiile continuă să scadă și după ce a fost atins punctul cel mai de jos al căderii economice. În același timp, cheltuielile de consum cresc mult mai lent ceea ce nu contribuie la dinamizarea cererii agregate. Sincronizarea crizei în mai multe țări din Europa este un fenomen agravant și va conduce la o revenire mai lentă a economiilor. Deoarece în multe țări încrederea în mediul de afaceri s-a diminuat va fi nevoie de un timp
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]
-
În prezent, atât la nivel național, cât și la nivelul unor organisme internaționale, cum ar fi Comisia Europeană, Fondul Monetar Internațional, OECD, Banca Mondială , există o preocupare majoră privind creșterea calității finanțelor publice. Metodologia Comisiei Europene privind calculul unui indicator agregat care să cuantifice calitatea finanțelor publice ține seama de următoarele aspecte principale: mărimea sectorului public (size of government); nivelul și sustenabilitatea poziției fiscale; structura și eficiența cheltuielilor publice; structura și eficiența sistemului veniturilor bugetare; guvernanța finanțelor publice (fiscal governance). Ieșirea
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]
-
respective, contribuabililor - ceea ce, concret, se reduce la acțiunile de așezare și percepere a impozitelor și taxelor, precum și la utilizarea veniturilor astfel obținute, nu în ultimul rând, pentru obținerea, ulterior consolidarea, creșterii economice. Politica fiscală are capacitatea de a stimula cererea agregată, mult mai mult decât oferta agregată, pentru că oferta este de bunuri și servicii, în timp ce cererea nu poate exista fără veniturile cu care se cumpără bunurile și serviciile, venituri afectate specific și unic de către politica fiscală. Or, pentru a stimula cererea
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]
-
la acțiunile de așezare și percepere a impozitelor și taxelor, precum și la utilizarea veniturilor astfel obținute, nu în ultimul rând, pentru obținerea, ulterior consolidarea, creșterii economice. Politica fiscală are capacitatea de a stimula cererea agregată, mult mai mult decât oferta agregată, pentru că oferta este de bunuri și servicii, în timp ce cererea nu poate exista fără veniturile cu care se cumpără bunurile și serviciile, venituri afectate specific și unic de către politica fiscală. Or, pentru a stimula cererea agregată, la nivelul economiei reale - ceea ce
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]
-
mult mai mult decât oferta agregată, pentru că oferta este de bunuri și servicii, în timp ce cererea nu poate exista fără veniturile cu care se cumpără bunurile și serviciile, venituri afectate specific și unic de către politica fiscală. Or, pentru a stimula cererea agregată, la nivelul economiei reale - ceea ce înseamnă la scară largă și, cel puțin în principiu, pe termen lung - politica fiscală acționează asupra cheltuielilor totale ale consumatorilor de bunuri și servicii, mai clar stimulând creșterea acestor cheltuieli, cu scopul de a atinge
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]
-
politica fiscală acționează asupra cheltuielilor totale ale consumatorilor de bunuri și servicii, mai clar stimulând creșterea acestor cheltuieli, cu scopul de a atinge un anume nivel al venitului național; considerând acest nivel ca pe un benchmark, acesta, din perspectiva cererii agregate este adecvat pentru creșterea economică. Spunem „adecvat”, pentru că se obține, mai exact se va obține folosind tot potențialul de muncă de care dispune economia reală. Cheltuielile totale ale consumatorilor de bunuri și servicii sunt influențabile, în sens strict, de către politica
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]
-
imediat ulterior injecției de fonduri în economie, obținerii de venituri de către agenții economici care au furnizat bunuri și servicii autorităților publice - pe termen scurt, cele de pe urma majorării cheltuielilor guvernamentale, datorită impulsului fiscal propriu-zis. Într-o a doua etapă, însă, cererea agregată va crește pe baza impactului indirect determinat de creșterea consumului, creștere determinată de veniturile suplimentare puse la dispoziție, prin respectivele achiziții guvernamentale, celorlalți actori din piață. b. Prin reducerea cotelor impozitelor, se obține efectul creșterii mărimii veniturilor disponibile: într-o
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]
-
unor investiții (mai) mici este benefica cel puțin în ceea ce privește economisirea resurselor neregenerabile, ca și pentru restrângerea efectelor poluării. c. Prin măsura de creștere a volumului plăților de transfer, ținta finală este aceeași ca și pentru primele două măsuri - creșterea cererii agregate. Etapa intermediară a acestui circuit de transmisie a impulsului fiscal este, în acest caz, creșterea veniturilor disponibile ale: gospodăriilor (cel mai adesea); indivizilor contribuabili (într-o mai mică măsură). Să examinăm prima - din enumerarea noastră - cale de obținere a impulsului
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]
-
așa cum am afirmat, impulsul fiscal se poate obține pe baza majorării cheltuielilor guvernamentale, acest tip de acțiune influențând cererea agregată prin amplificarea semnalului inițial. Mărimea fondurilor bănești care, prin intermediul impulsului fiscal (determinat de majorarea cheltuielilor guvernamentale), contribuie la creșterea cererii agregate se calculează, algebric, astfel: Această mărime este sensibil mai mare decât mărimea sporului de cheltuieli guvernamentale, prin impactul indirect, dar cu atât mai eficient, al creșterii consumului celorlalți agenți economici, ca efect al acțiunii agentului economic numit stat; și aceasta
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]
-
consumului celorlalți agenți economici, ca efect al acțiunii agentului economic numit stat; și aceasta, întrucât privește, în primul rând, creșterea consumului său. Pe de altă parte, observația ce trebuie făcută este că, pentru a obține o anume creștere a cererii agregate, majorarea necesară a cheltuielilor guvernamentale va fi mai mică, ca valoare, decât majorarea (dorită a) cererii agregate. Impulsul fiscal generat prin majorarea cheltuielilor guvernamentale are, și el, riscurile sale, altfel spus efectele sale secundare - și nedorite: dacă un impuls fiscal
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]
-
primul rând, creșterea consumului său. Pe de altă parte, observația ce trebuie făcută este că, pentru a obține o anume creștere a cererii agregate, majorarea necesară a cheltuielilor guvernamentale va fi mai mică, ca valoare, decât majorarea (dorită a) cererii agregate. Impulsul fiscal generat prin majorarea cheltuielilor guvernamentale are, și el, riscurile sale, altfel spus efectele sale secundare - și nedorite: dacă un impuls fiscal de o amplitudine prea mică riscă să nu aibă efectul dorit (ceea ce ar putea, chiar, produce o
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]
-
prețurilor - ceea ce, mai departe, se traduce printr-un risc de inflație. Pentru un mediu de afaceri ce trebuie să iasă dintr-o criză economică, se întrevăd, deja, anumite dificultăți, dacă statul recurge doar la această metodă de augmentare a cererii agregate. Reducerea cotelor impozitelor și taxelor este o operațiune prin a cărei realizare se poate, la fel de bine, emite un impuls fiscal. Impactul produs de acesta în economia reală este, într-un interval de timp, multiplicat, similar cazului în care impulsul fiscal
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]
-
o parte din respectivele sume sunt economisite de indivizii beneficiari. Pe baza creșterii volumului plăților de transfer se calculează creșterea inițială a consumului (notată aici cu ptC - și calculabilă) astfel: ). Creșterii globale a consumului - cea care, finalmente, determină creșterea cererii agregate - i se determină valoarea printr-un algoritm identic celui folosit în cazul reducerii cotelor unor impozite. Trebuie observat că politica fiscală nu poate decât să stimuleze un mecanism ce funcționează la o viteză mai mică decât cea dorită sau care
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]
-
pe cale de a fi epuizate complet. și aceasta, să nu uităm, după ce impulsul fiscal s-a emis. Nu trebuie uitat, dimpotrivă trebuie subliniat că o economie nu se poate dezvolta, respectiv nu poate să iasă din nici o criză dacă cererea agregată crescută nu se poate satiface de către oferta agregată - a economiei respective, bineînțeles, căci scopul creșterii cererii agregate într-o economie al cărei mediu de afaceri este în dificultate nu este decât eliminarea dificultăților cu care se confruntă respectivul mediu de
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]
-
să nu uităm, după ce impulsul fiscal s-a emis. Nu trebuie uitat, dimpotrivă trebuie subliniat că o economie nu se poate dezvolta, respectiv nu poate să iasă din nici o criză dacă cererea agregată crescută nu se poate satiface de către oferta agregată - a economiei respective, bineînțeles, căci scopul creșterii cererii agregate într-o economie al cărei mediu de afaceri este în dificultate nu este decât eliminarea dificultăților cu care se confruntă respectivul mediu de afaceri. În caz contrar, a importa bunuri și
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]
-
contrar, a importa bunuri și servicii va rezolva, eventual, problemele unui mediu de afaceri (sau a mai multora) dintr-o țară străină (sau din mai multe), și încă plătind un preț mare, în mai multe sensuri ale acestui cuvânt. Oferta agregată, prin reducerea cotelor impozitelor și taxelor, ca și - poate mai puțin - prin creșterea cheltuielilor guvernamentale, nu se va amplifica, totuși, decât mai greu, comparativ cu cererea agregată; în orice caz, mai lent, sau chiar nesemnificativ (e.g. dacă majoritatea agenților economici
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]
-
comparativ cu cererea agregată; în orice caz, mai lent, sau chiar nesemnificativ (e.g. dacă majoritatea agenților economici sunt proprietatea unor cetățeni/trusturi etc. din afara statului respectiv, aceștia pot, cel puțin teoretic, să retragă orice profit suplimentar obținut prin sporirea cererii agregate acolo de unde provin, mult mai probabil decât să-l reinvestească pentru afacerile respective). Dar, mai există încă o posibilitate, și anume economisirea. Impulsul fiscal produce, contribuabililor vizați direct sau indirect de această acțiune a politicii fiscale, creșterea veniturilor lor. Economisirea
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]
-
fiscal produce, contribuabililor vizați direct sau indirect de această acțiune a politicii fiscale, creșterea veniturilor lor. Economisirea acestor venituri este benefică inclusiv pentru mediul de afaceri, dar, nefolosite pentru consum, în această postură, veniturile nu produc o creștere a cererii agregate - dacă sunt economisite în marea majoritate a cazurilor și în mare proporție, ceea ce, să recunoaștem, nu prea este de crezut -, ținta nefiind atinsă, ci ratată. Aceasta, cu un corectiv: o economie în criză financiară este deja pe traiectoria necesară depășirii
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]