4,357 matches
-
său provine din limba greacă (Gheorghios) și în traducere înseamnă agricultor. În ajunul sărbătorii și în ziua praznicului, din moși-strămoși, credincioșii respectă unele tradiții , convinși fiind că acestea atrag norocul și sănătatea în viața lor. Tradiții de bun augur în ajunul praznicului În data de 22 aprilie, în ajunul praznicului, este sărbătorit ”Sângiorzul vacilor” sau „Alesul”. Acest obicei, moștenit din moși-strămoși, marchează începutul anului pastoral : în această zi se aleg ciobanii, mieii și locul viitoarei stâne; tot atunci se pregătesc oile
Sâmbătă, praznicul Sfântului Gheorghe. Tradiții pentru noroc și sănătate – De ce e bine să ne cântărim în această zi [Corola-blog/BlogPost/92824_a_94116]
-
traducere înseamnă agricultor. În ajunul sărbătorii și în ziua praznicului, din moși-strămoși, credincioșii respectă unele tradiții , convinși fiind că acestea atrag norocul și sănătatea în viața lor. Tradiții de bun augur în ajunul praznicului În data de 22 aprilie, în ajunul praznicului, este sărbătorit ”Sângiorzul vacilor” sau „Alesul”. Acest obicei, moștenit din moși-strămoși, marchează începutul anului pastoral : în această zi se aleg ciobanii, mieii și locul viitoarei stâne; tot atunci se pregătesc oile pentru muls și se prepară primul caș. Spiritele
Sâmbătă, praznicul Sfântului Gheorghe. Tradiții pentru noroc și sănătate – De ce e bine să ne cântărim în această zi [Corola-blog/BlogPost/92824_a_94116]
-
obicei, moștenit din moși-strămoși, marchează începutul anului pastoral : în această zi se aleg ciobanii, mieii și locul viitoarei stâne; tot atunci se pregătesc oile pentru muls și se prepară primul caș. Spiritele malefice sunt alungate cu ajutorul plantelor magice Totodată, în ajunul praznicului, gospodarii sunt prudenți și iau măsuri care să alunge spiritele malefice și strigoii care umblă noaptea prin gospodării pentru a fura mana laptelui de la vaci. Prin tradiție, spiritele rele pot fi alungate cu ajutorul unor plante, precum : usturoiul, rugul de
Sâmbătă, praznicul Sfântului Gheorghe. Tradiții pentru noroc și sănătate – De ce e bine să ne cântărim în această zi [Corola-blog/BlogPost/92824_a_94116]
-
pentru a fura mana laptelui de la vaci. Prin tradiție, spiritele rele pot fi alungate cu ajutorul unor plante, precum : usturoiul, rugul de măceșe, pelinul, rostopasca sau leușteaul. Ritualul numit ”colacul oilor” sporește producția de lapte În multe zone din țară, în ajunul sărbărorii de Sfântul Gheorghe, pe marginea galeții în care se mulge pentru prima data laptele oilor se așează „colacul oilor”, un colac în forma unei cununi, care se prepară din făină de grâu curată, cu apă și sare, apoi se
Sâmbătă, praznicul Sfântului Gheorghe. Tradiții pentru noroc și sănătate – De ce e bine să ne cântărim în această zi [Corola-blog/BlogPost/92824_a_94116]
-
Colacul este revendicat de doi păstori care vor să-l rupă în două. Potrivit tradiției, păstorul care rămâne cu partea mai mare a colacului va avea noroc la producția de lapte în vara pastorală. De asemenea, în unele zone, în ajunul zilei de Sfântul Gheorghe, la primul muls, în locul colacului se folosește, o cunună din ramuri verzi, care are puteri magice: va spori laptele și va alunga forțele malefice, destul de active în ajunul praznicului. În ajunul sărbătorii,oamenii priveghează În multe
Sâmbătă, praznicul Sfântului Gheorghe. Tradiții pentru noroc și sănătate – De ce e bine să ne cântărim în această zi [Corola-blog/BlogPost/92824_a_94116]
-
vara pastorală. De asemenea, în unele zone, în ajunul zilei de Sfântul Gheorghe, la primul muls, în locul colacului se folosește, o cunună din ramuri verzi, care are puteri magice: va spori laptele și va alunga forțele malefice, destul de active în ajunul praznicului. În ajunul sărbătorii,oamenii priveghează În multe zone rurale, în ajunul sărbătorii, oamenii priveghează toată noaptea; priveghiul creștin se împlinește pentru ca oamenii să rămână vioi și sănătoși tot anul. Ritualul cu grâu, pentru o recoltă bogată De asemenea, în
Sâmbătă, praznicul Sfântului Gheorghe. Tradiții pentru noroc și sănătate – De ce e bine să ne cântărim în această zi [Corola-blog/BlogPost/92824_a_94116]
-
asemenea, în unele zone, în ajunul zilei de Sfântul Gheorghe, la primul muls, în locul colacului se folosește, o cunună din ramuri verzi, care are puteri magice: va spori laptele și va alunga forțele malefice, destul de active în ajunul praznicului. În ajunul sărbătorii,oamenii priveghează În multe zone rurale, în ajunul sărbătorii, oamenii priveghează toată noaptea; priveghiul creștin se împlinește pentru ca oamenii să rămână vioi și sănătoși tot anul. Ritualul cu grâu, pentru o recoltă bogată De asemenea, în ajunul sărbătorii Marelui
Sâmbătă, praznicul Sfântului Gheorghe. Tradiții pentru noroc și sănătate – De ce e bine să ne cântărim în această zi [Corola-blog/BlogPost/92824_a_94116]
-
Gheorghe, la primul muls, în locul colacului se folosește, o cunună din ramuri verzi, care are puteri magice: va spori laptele și va alunga forțele malefice, destul de active în ajunul praznicului. În ajunul sărbătorii,oamenii priveghează În multe zone rurale, în ajunul sărbătorii, oamenii priveghează toată noaptea; priveghiul creștin se împlinește pentru ca oamenii să rămână vioi și sănătoși tot anul. Ritualul cu grâu, pentru o recoltă bogată De asemenea, în ajunul sărbătorii Marelui Mucenic, vitele sunt duse de gospodari în holdele de
Sâmbătă, praznicul Sfântului Gheorghe. Tradiții pentru noroc și sănătate – De ce e bine să ne cântărim în această zi [Corola-blog/BlogPost/92824_a_94116]
-
praznicului. În ajunul sărbătorii,oamenii priveghează În multe zone rurale, în ajunul sărbătorii, oamenii priveghează toată noaptea; priveghiul creștin se împlinește pentru ca oamenii să rămână vioi și sănătoși tot anul. Ritualul cu grâu, pentru o recoltă bogată De asemenea, în ajunul sărbătorii Marelui Mucenic, vitele sunt duse de gospodari în holdele de grâu; când acestea se întorc acasă, gospodarii iau o mână de grâu, iar boabele se păstrează și se amestecă în grâul care va fi semănat, pentru ca recolata să fie
Sâmbătă, praznicul Sfântului Gheorghe. Tradiții pentru noroc și sănătate – De ce e bine să ne cântărim în această zi [Corola-blog/BlogPost/92824_a_94116]
-
Medievale, pe care domnitorul Ștefan cel Mare l-a dăruit Mânăstirii Zografu de la Muntele Athos, ctitoria sa. Pe acest steag se află și rugăciunea Sfântului Ștefan cel Mare către Sfântul Gheorghe. Datini care cheamă ursitul pentru fetele de măritat În ajunul zilei de Sân-George, fetele de măritat credeau că își pot vedea ursitul dacă priveau, în această noapte, într-o cofă plină cu apă. Tot în această zi, fetele mai obișnuiau să semene usturoi, pe care îl păstrau până la anul viitor
Sâmbătă, praznicul Sfântului Gheorghe. Tradiții pentru noroc și sănătate – De ce e bine să ne cântărim în această zi [Corola-blog/BlogPost/92824_a_94116]
-
ferit de foamete în anul care vine” și bani “pentru ca Anul Nou să nu te prindă sărac”. Tot legat de bani, dacă nu doriți să fiți datori tot anul ce vine, încercați să vă plătiți datoriile până la miezul nopții. În Ajun, fetele nemăritate trebuie să pună într-un vas cu apă un fir de busuioc, o ramură de măr și un ban, noaptea visându-l pe cel cu care se vor căsători. La miezul nopții de Anul Nou trebuie să deschideți
SUPERSTIŢII şi OBICEIURI de Anul Nou! Dacă vrei un 2017 perfect, află ce trebuie să faci şi ce să nu faci, în ultima zi din an şi în prima din cel nou [Corola-blog/BlogPost/92849_a_94141]
-
în aer liber, cel mai bine în jurul unui copac. Fetele care vor să se mărite în următoarele 12 luni ar fi bine ca prima persoană pe care o văd de la geamul dormitorului să fie un bărbat. Consumă un măr în ajunul Anului Nou și vei avea parte de sănătate pe tot parcursul anului, ne învață tradiția. Și strugurii au o semnificație aparte în seara de Revelion. Fiecare din cele 12 boabe de struguri consumate de Revelion semnifică prosperitatea în cele 12
SUPERSTIŢII şi OBICEIURI de Anul Nou! Dacă vrei un 2017 perfect, află ce trebuie să faci şi ce să nu faci, în ultima zi din an şi în prima din cel nou [Corola-blog/BlogPost/92849_a_94141]
-
în cadrul căreia se botezau catehumenii, ca și la Paști și la Rusalii, si se citeau Ceasurile mari sau împărătești, numite așa pentru că la Bizanț luau parte la ele și împărații, iar la noi domnitorii cu toata curtea lor. Tot în ajun, slujitorii Bisericii (preoții și cântăreții) umblau, ca și azi, cu icoana Nașterii pe la casele credincioșilor, pentru a le vești măritul praznic de a doua zi. Cu timpul, s-a instituit și postul Crăciunului, ca mijloc de pregătire sufletească pentru întâmpinarea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92994_a_94286]
-
erau scutiți în această zi de corvezile obișnuite. Erau oprite, prin legi civile, spectacolele și jocurile de teatru și cele din palestre și circuri. Era interzisă, de asemenea, plecarea genunchilor, atât în ziua Nașterii cât și în tot timpul până în ajunul Bobotezei, regula pe care, în virtutea tradiției, o păstrează până astăzi cărțile noastre de slujba. Pr. Prof. Ene Braniște Calendar Ortodox
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92994_a_94286]
-
Nou. Numele evreiesc al sărbătorii este Roș Hașana și ea constituie momentul unei introspecții și al unei analize a faptelor fiecărui om, în speranța că Dumnezeu îl va considera demn de a fi înscris încă un an în Cartea Vieții. Ajunul Anului Nou 5774 va fi sărbătorit în seara zilei de 4 septembrie la Sinagoga Mare din București, în prezența unui mare număr de lideri și membri ai comunității evreiești, a invitaților speciali și cu participarea extraordinară a cantorului Benny Katz
COMUNICAT DE PRESĂ : Evreii sărbătoresc începutul anului 5774 [Corola-blog/BlogPost/93023_a_94315]
-
ce se referă strict la apele pregătite din timp cu acest scop și nu la toate apele din lume. Acest moment important din viața Mântuitorului pune baza Sfintei Taine a Botezului creștin. Tradiții de Boboteaza Tradiția creștină dictează că în ajunul și în ziua de Boboteaza să se sfințească Agheasma Mare pe care creștinii ortodocși o pot lua înainte de masă în perioada 5 ianuarie - 14 ianuarie. Cu Agheasma Mare se sfințesc: Prapurile, Crucea și troițele, Clopotul, Vase și vesminte liturgice, Icoane
Botezul domnului – sarbatoarea de Boboteaza 2017 [Corola-blog/BlogPost/93041_a_94333]
-
aruncă pentru a scoate crucea aruncată de preot. Tot la această dată fetele dorm cu busuioc sub pernă pentru a-și visa viitorul soț. Dată de 7 ianuarie, imediat după Boboteaza, marchează finalul sărbătorilor de iarnă. De aceea, masa din Ajunul Bobotezei este în multe părți din țară asemănătoare că bogăție cu cea din Ajunul Crăciunului. Tradiția spune că sub față de masă să se așeze fan sau otava, iar pe masa să se pună 12 feluri de mâncare anume alese: bob
Botezul domnului – sarbatoarea de Boboteaza 2017 [Corola-blog/BlogPost/93041_a_94333]
-
cu busuioc sub pernă pentru a-și visa viitorul soț. Dată de 7 ianuarie, imediat după Boboteaza, marchează finalul sărbătorilor de iarnă. De aceea, masa din Ajunul Bobotezei este în multe părți din țară asemănătoare că bogăție cu cea din Ajunul Crăciunului. Tradiția spune că sub față de masă să se așeze fan sau otava, iar pe masa să se pună 12 feluri de mâncare anume alese: bob fiert, fiertura de prune, coliva, sarmale, borș, borș de pește, pește prăjit, plăcinte de
Botezul domnului – sarbatoarea de Boboteaza 2017 [Corola-blog/BlogPost/93041_a_94333]
-
poeme ale acestei autoare. Monica Pillat - cunoscuta autoare vine cu o poezie foarte interesantă, de factură modernă în care sentimentul religios este foarte pregnant. Pentru Monica Pillat poemul este o minune „care-ncepe / Acum în ieslea minții mele” (Noapte de Ajun). Ea este poeta care spune: „Pe frunte simt mirul zăpezii / Pe cuget neaua mântuirii” (Imaculare). Monica Pillat scrie o poezie care transmite idei și stări și nu una de dragul imaginii. Iată: „Aș vrea să fac o scară din cuvinte / Pe
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93340_a_94632]
-
și mama sa, Elenă. Constantin cel Mare s-a născut în orașul Naissus (Nis, Șerbia) în jurul anului 274. A devenit suveran al întregului Imperiu Român după învingerea lui Maxentiu și a lui Liciniu. Potrivit mărturiilor lui Eusebiu și Lactantiu, în ajunul luptei cu Maxentiu, Constantin a văzut pe cer ziua, în amiază mare, o cruce luminoasă deasupra soarelui cu inscripția: „în hoc signo vinces” (prin acest semn vei birui). Noaptea, în timpul somnului, i se descoperă Hristos, cerându-i să pună semnul
21 mai – Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena [Corola-blog/BlogPost/93414_a_94706]
-
boreselor rămase acasă la Maramu, cum ziceau în limbajul lor eliptic, să păzească de casă și coconi. Erau aduși de brigadierii silvici, căci erau familiarizați cu munca la pădure, angajați și plătiți cu săptămâna, cam de după recoltatul porumbului și până în ajunul sărbătorilor de iarnă, iar primăvara imediat de după Paști, până la seceriș. Umilenților le puțea lucrul la pădure, se zicea despre localnici, preferau să lucreze la fabrică; la pădure, pe lângă că era greu și periculos, exploatarea se întrerupea în răstimp de iarnă
TRIBUL CU PĂLĂRIILE MICI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383140_a_384469]
-
a fost totul. Am învățat și eu cum e în capitalism. În cel autohton măcar. Tăcerea s-a așternut iarăși, de se auzeau bine vocile unor oameni care îndepărtau crengile purtate și învârtejite în albia pârâului de viitura ploii din ajun. Curat capitalism, băiete, am observat atunci, dacă tot ai adus tu vorba de Caragiale! Și m-am ridicat, mulțumindu-i primarului că mă omenise, ca să-mi văd de drum spre casă. Dan Florița-Seracin Referință Bibliografică: Cravata cu picățele / Dan Florița
CRAVATA CU PICĂŢELE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1684 din 11 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/383137_a_384466]
-
cu Olga și reflectase îndelung asupra împrejurărilor de atunci. Parcă simțea încă în suflet imensa ușurare trăită în momentul când, în cele din urmă, calul îi fusese luat din mână. Nu știa dacă și ceilalți tovarăși ai săi, desemnați în ajun de domnul Gaiță, cu mânerul cravașei întins spre dânșii, să poarte grijă acelor cai, trăiseră aceeași senzație. Îi privise cu suspiciune și se întrebase iarăși, ceva mai târziu, șezând pe un graden al tribunei, dacă preocupările lor erau altceva, în
CALUL NEGRU de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2242 din 19 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383141_a_384470]
-
Ieșisem, așadar, în curtea interioară a clădirii de pe Doja, al cărei mic perimetru era populat de mai mulți studenți la Filo, îngrămădiți pe câteva băncuțe și încercând, cu notițele luate la curs ținute pe genunchi, să mai îngrașe porcul în ajun, cum se zicea în argoul studențesc. Deși mă grăbeam să plec la gară, nu mă putusem sustrage obligației de a le da amănunte colegilor, care săriseră la mine imediat ce mă înfățișasem înaintea lor, despre biletul extras și subiectele conținute, despre
ÎNTR-O ZI A SFÂRŞITULUI DE OCTOMBRIE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383139_a_384468]
-
asemenea vulgarități. Drumul parcurs pe jos până la cabană fusese de o frumusețe aproape ireală, pădurea își etala parcă sărbătorește straiul de nea. Urcam de-a lungul unui pârâu, bolovanii printre care apa se strecura șopotind se aleseseră în urma ninsorii din ajun cu enorme gurguie de zăpadă, iar din micile cataracte ale cursului de apă se ridicau pânze de ceață. Pe stânci atârnau, asemenea tuburilor de orgă, țurțuri sticloși, înalți unii de câțiva metri. Crengile de brad își risipeau la cea mai
POVESTE DE IARNĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383142_a_384471]