77,170 matches
-
biciușca în moșneag fără să observe că în realitate Moș Vreme era o umbră prin care biciul trecea ca prin aer fără să-l atingă. Cele două femei încetară lucrul la vârtelniță privind îngrozite la Iarnă. Moșneagul-fantomă, ca o statuie albă, o privea cu milă: - Nu încerca, nebuno, să-ți biciui viitorul! Și nu-ncerca, turbato, să-l întorci din drum! Supune-te legilor Firii și pleacă chiar acum! Ia-ți fioroasele creaturi și du-le în Țara de Fum! Obosită
MĂRŢIŞOR-23 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1425756842.html [Corola-blog/BlogPost/350052_a_351381]
-
Acasa > Poezie > Amprente > NEBUNE Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1539 din 19 martie 2015 Toate Articolele Autorului Motto: Prea largă-i lumea pentru orb, Prea albă neaua pentru corb. Nebune inimă și minte, Mă prindeți în cămăși de forță Cât arde-n mine ca o torță Licăr schimbat în dor fierbinte. Nici ochilor nu le dați pace. Prea orbi, nu se îndestulează. Cu chipu-i, palme
NEBUNE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1426757987.html [Corola-blog/BlogPost/370243_a_371572]
-
Ediția nr. 1884 din 27 februarie 2016 Toate Articolele Autorului CE DRAGOSTE... Mama mea,Dumnezeu s-o odihnească, nu-și arăta vârsta. Iat-o pe la șaizeci de ani! Elegantă din naștere, tailleur deschis la culoare, cu pătrățele, pulover roz,bluză albă, perle în urechi. Totul perfect asortat. Unghiile natural lungi,ovale, vopsite într-un roșu puternic,totdeauna făcute, ceea ce eu cam detestam, mai ales în copilărie( atunci mi se părea ieftin și excentric!) Nasul ei proeminent, cât de aristocratic pare! Și
VERSIUNE BILINGVĂ ROMÂNĂ-EBRAICĂ de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1456528781.html [Corola-blog/BlogPost/367681_a_369010]
-
din buze. Cu mâna dreaptă întinsă își susține nepoțelul, cel rupt din Soarele fierbinte care de data aceasta,nu-și cruță fiul: îi micșorează ochii,îi dă un aer trist. Mititelul poartă o hăinuță roșie și gris(" fer"*), cu dungulițe albe, parcă special facută ca să se potrivească ținutei bunicii. Mă întreb dece oare o fi strângând din pumni . Ce dragoste a fost, și câte a învins, până ce Ea n-a mai fost... * gris fer= gri ca fierul;nuanță denumită și gris
VERSIUNE BILINGVĂ ROMÂNĂ-EBRAICĂ de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1456528781.html [Corola-blog/BlogPost/367681_a_369010]
-
timp să-mi regăsesc mașină ,pierdută într-o parcare ambulanță pe trotuar.Noroc că mi-e fidelă,nu pleacă fără mine. Direcția benzinărie ! Trebuie alimentată la refuz ,doar mâine o sa imi duc familionul în week-end la Sinaia ! Ne-așteaptă neaua albă,instructorul de schi și cană plină de vin fiert. Pe ea n-am refuzat-o niciodată ! Ce piruete o să mai trag ! Așa îmi place mie ,să fie rezervorul plin chiar dacă mașinuță cam gâfâie în pantă. Optimistul a creat automobilul iar
LA POALELE MUNTELUI SEMEȚ de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1617 din 05 iunie 2015 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1433505033.html [Corola-blog/BlogPost/379740_a_381069]
-
Totuși,n-ar trebui să-l căutați ? Cu siguranță o sa ii fure și pe alții ! - Păi n-am spus că nu-l căutăm. Dar poate alții ne dau descrieri mai exacte ! Ies amețit total de explicații. Undeva în depărtare,muntele alb,strălucitor, se ridică semeț deasupra tuturor.Există pe pământ și oameni realiști și oameni visători. In timp ce realiștii știu cu exactitate încotro să se îndrepte, cei visători au ajuns demult acolo. Iar eu sunt fleașca peste tot. De la atâtea
LA POALELE MUNTELUI SEMEȚ de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1617 din 05 iunie 2015 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1433505033.html [Corola-blog/BlogPost/379740_a_381069]
-
continuăm cu preotul duhovnic; nașii (de la botez și cununie); soț/ soție și copii; alte rude și apropiați. Persoane care nu pot fi trecute pe pomelnic: persoanele nebotezate; copiii avortați; nu se pomenesc vrăjitorii, descântătorii, ghicitorii sau cei ce practică magia albă; nu se pomenesc sinucigașii, apostații, ereticii, schismaticii; nu se pomenesc la răposați dispăruții despre care nu avem certitudinea morții lor; nu se scriu nume de persoane vii pe pomelnicul celor răposați cu părerea că așa s-ar provoca moartea persoanei
ACATISTULUI ÎN SLUJBELE BISERICII ŞI ÎN VIAŢA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOŞILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1435658559.html [Corola-blog/BlogPost/352836_a_354165]
-
merge mai grăbită, ora-și cântă efemerul. Vremea zici că- ostenită... Amintiri mai vin rebele, abur, ceașcă de cafea... Pe trotuar răsar umbrele până-n prag de cafenea. Autoarea de „rugină” a pictat să ne răsfețe ! Ploaie rece cade lină, fulgii albi ne dau binețe ... Referință Bibliografică: Toamna / Dorel Dănoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2136, Anul VI, 05 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dorel Dănoiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
TOAMNA de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/dorel_danoiu_1478354467.html [Corola-blog/BlogPost/364275_a_365604]
-
se plimba agale prin zăpada moale, proaspăt depusă. Era o temperatură bună, ținând cont de Crăciunul care urma să fie peste trei săptămâni. Ningea, iar la lumina felinarelor fulgii păreau plini de viață. Ferestrele caselor erau împodobite cu ghirlande luminoase, albe sau colorate. Totul părea perfect. Nu și pentru Carol. Ultimele ore i-au bulversat existența. Liniștea ei sufletească pălise de când își auzi soțul - pe Daniel -, vorbind la telefon cu prietena lui de-o viață. „Am învățat regulile, așa că știu să
'NICIODATĂ SĂ NU SPUI NICIODATĂ!” de CARMEN SUISSA în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/carmen_suissa_1485799333.html [Corola-blog/BlogPost/380387_a_381716]
-
Te sun mâine. Fără un cuvânt, Miranda a strâns-o în brațe și a pupat-o pe tâmplă, închizând apoi ușa în urma ei. Carol avea impresia că ușa vieții se trântise cu putere în spatele ei, lăsând-o într-o lume albă, rece și ostilă. Mergând așa prin zăpadă nu era capabilă să vadă splendoarea acelui loc, frumusețea caselor, decorurile superbe de Crăciun care luminau căminele și străzile ca ziua. Avea impresia ca pentru ea, noul alb devenise gri. Nu vedea nimic
'NICIODATĂ SĂ NU SPUI NICIODATĂ!” de CARMEN SUISSA în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/carmen_suissa_1485799333.html [Corola-blog/BlogPost/380387_a_381716]
-
decorul știut (p. 79), însă împortant este faptul cum fiecare descoperă, învață și interpretează pașii propriului dans: „Spectacolul de mult s-a terminat / pentru cei prezenți în această sală / doar o persoană a mai rămas în scaunul plușat / împietrită și albă ca o cală... / M-am simțit ca la un mare bal / la care am venit de cînd m-am născut / pluteam amîndoi în pas de cadril / pe scena cu decorul știut”. Poezia lui Dorel Sibii vibrează asemenea poetului pe „aripi
SPRE ȚĂRM ( POEZII 1975-1994) DE VASILICA GRIGORAȘ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1444386933.html [Corola-blog/BlogPost/343205_a_344534]
-
Ediția nr. 1396 din 27 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Îți așezi muscata în fereastra inimii și mă aștepți! Întors din războaiele interioare, obosit, zdrențuit în neliniști, purtând hlamida oceanelor - întrebări închizi ploapele la apropierea-mi! Zâmbești apoi vântului viscolind alba mea trăire, topită sub roșia ta chemare. Răscumperi timpul neputinței înaripând bucuria recunoașterii ... regăsirii imaginii tale frumoase! Referință Bibliografică: Alter ego / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1396, Anul IV, 27 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014
ALTER EGO de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/lia_vana_1414366906.html [Corola-blog/BlogPost/377918_a_379247]
-
Din literele lor scântei, scântei Imagini strecurate printre gene Te-aduc și te cuprind în ochii mei Adorm, sau poate doar mă-ntorc în mine Din Cer ne cânt-o pasăre măiastră Și devenim ca-n paginile pline, Eu- nufăr alb, tu... perla Lui, albastră. Shanti Nilaya Referință Bibliografică: Perla albastră / Shanti Nilaya : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1405, Anul IV, 05 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Shanti Nilaya : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
PERLA ALBASTRĂ de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/shanti_nilaya_1415178458.html [Corola-blog/BlogPost/384094_a_385423]
-
Acasa > Literatura > Comentarii > RECENZIE: „SĂ NU NE RĂZBUNAȚI! - MĂRTURII DESPRE SUFERINȚELE ROMÂNILOR DIN BASARABIA”, CULESE, ADUNATE ȘI ADNOTATE DE MONAHUL MOISE, EDITURA REÎNTREGIREA, ALBA IULIA, 2012, 355 PAGINI? Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1175 din 20 martie 2014 Toate Articolele Autorului Recenzie: „Să nu ne răzbunați! - Mărturii despre suferințele românilor din Basarabia”, culese, adunate și adnotate de Monahul Moise, Editura Reîntregirea, Alba
„SĂ NU NE RĂZBUNAŢI! – MĂRTURII DESPRE SUFERINŢELE ROMÂNILOR DIN BASARABIA”, CULESE, ADUNATE ŞI ADNOTATE DE MONAHUL MOISE, EDITURA REÎNTREGIREA, ALBA IULIA, 2012, 355 PAGINI? de STELIAN GOMBOŞ în ediţ by http://confluente.ro/Recenzie_sa_nu_ne_razbun_stelian_gombos_1395299500.html [Corola-blog/BlogPost/360261_a_361590]
-
FI A fi bobul de grâu ce moare-n pâine, A fi idila cotidiană ce de rutină nu se teme, parfum al tinereții veșnice cu buze moi și patul cald, A fi condeiul ce nu se rușinează de-al foii albe ogor, A fi un simplu om, bun și-nțelept, chiar fără diplome de studii, A fi un val de mare îmbietor cu malul dar care se retrage înapoi spre larg mereu același dar întotdeauna altul, A fi bunicul în nepoți
FIINŢA VERBULUI LIRIC de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_bratescu_1424755151.html [Corola-blog/BlogPost/375155_a_376484]
-
ar râde diamantul, dar și ciobul spart din lut amăgitor, De-ai fi pe-a regelui mantie o blană de samur te-ar jumuli sălbaticii coioți cu urlet victorios, Rază de soare de-ai fi te-ar îngheța al lunii alb fior, De-ai fi picur de ploaie pământul lacom te-ar suge învinuindu-te că seceta-i cu lacrimi tu vrei s-o stingi, Tril de păsări cântătoare de-ai fi te-ar croncăni asurzitor înaripate-n doliu, De-ai
FIINŢA VERBULUI LIRIC de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_bratescu_1424755151.html [Corola-blog/BlogPost/375155_a_376484]
-
nimic”. O șarlatanie bine reclamată (cu multă reclamă). Nu sună mai bine să meditezi, adică să cugeți, în adâncul minții asupra, să zicem, „pâinea cea de toate zilele” Nu la „poezia care cuprinde acest vers ci la pâinea neagră sau albă, la se servește ea, cu ce se mănâncă, din ce sau cum se face se face, comparația cu cozonacul care „o fi” mai bun și așa mai departe. Asta este adevărata meditație. Mai ales dacă explici Dumnezeului tău ce greu
SCURTE MEDITAŢII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1462984890.html [Corola-blog/BlogPost/378508_a_379837]
-
interior”). Vi s-a spus vreodată că o paralelă între aceste versuri ale Vavilei Popovici și cele ale lui Ion Barbu din “Riga Crypto și lapona Enigel” (Mă-închin la soarele-nțelept,/ Că sufletu-i fântână-n piept/ Și roata albă mi-e stăpână/ Ce zace-n sufletul fântână./ La soare, roata se mărește,/ La umbră, numai carnea crește/ Și somn e carnea, se dezumflă,/-- Dar vânt și umbră iar o umflă...”) este absolut normală? Cum se autodefinește lumea spirituală a
CAND IZBANDA PREAPLINULUI DE DRAGOSTE DA CA ROADA BINELE SI RAUL de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 by http://confluente.ro/Cand_izbanda_preaplinului_de_dragoste_da_ca_roada_binele_si_raul_.html [Corola-blog/BlogPost/349609_a_350938]
-
mă onorează; acolo este o dramă lirică puternică, în lumea Laponiei, în drumul lui Crypto cu renii săi, o dragoste fulgerătoare față de Enigel care iubea soarele: “Eu de umbră mult mă tem/ Că dacă-n iarnă sunt făcută/ Și ursul alb mi-e vărul drept,/ Din umbra deasă desfăcută,/ Mă-nchin la soarele-nțelept...” Este reluată oarecum tema din Luceafărul lui Eminescu, tot atât de liric redată imposibilitatea dragostei, cu inversare de roluri... Referitor la a doua întrebare, legată oarecum de prima, nu
CAND IZBANDA PREAPLINULUI DE DRAGOSTE DA CA ROADA BINELE SI RAUL de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 by http://confluente.ro/Cand_izbanda_preaplinului_de_dragoste_da_ca_roada_binele_si_raul_.html [Corola-blog/BlogPost/349609_a_350938]
-
prizoniera inimii de fier Și nu mai pot fugi de-acasă. Doar a bătut la ușa mea și a plecat... Ciudată întâmplare, nemaipomenită ! Nici un bilet sau urma n-a lăsat Dar inima îmi bate așa de fericită !? Parfum de crin alb, busuioc, Plutesc în aer proaspate. Cine-o fi fost...ce fel de joc ? Cine ar fi vrut să-mi fie oaspete !? Vedeam toți îngerii șezând de-a dreapta Și cântând: Slăvit, Tu, Doamne să ne fii ! Dar cum nu-Ți întorceai
PIERDUTÃ ŞI RÃSCUMPÃRATÃ de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 by http://confluente.ro/Pierdut_si_rscumprat.html [Corola-blog/BlogPost/366730_a_368059]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > BINE AI VENIT, FRUMOASĂ IARNĂ! Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 318 din 14 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Bine-ai venit, frumoasă Iarnă! Coboară iarna de la munte În văi adânci, câmpii și râpe, Cu vălul alb ca de mireasă Gătită e, senină și frumoasă. Mătasea fină și-a întins Peste pământul necuprins, Flori de cais și de cireș Dansează lin în univers. De sub stele, de sub flori, Va crește grâul roditor Și ghiocelul, lăcrămioara Iar vor aduce
BINE AI VENIT, FRUMOASĂ IARNĂ! de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Bine_ai_venit_frumoasa_iarna_.html [Corola-blog/BlogPost/356388_a_357717]
-
Toate Articolele Autorului Intrând în acea casă pentru prima oară, am fost întâmpinată de un surâs frumos, zugrăvit pe fața micuței doamne în scaunul cu rotile, ce împreună cu lumina blândă și privirea enigmatică mi-a lăsat senzația, zborului unei porumbițe albe metamorfozat din raze de soare. Mă aștepta, încă de dimineață, vorbiserăm la telefon. Numărul dumneaei, mi-l dăduseră de la agenția unde mă înscrisesem pentru a-mi găsi de muncă. Cei de la agenție mă recomandaseră pentru acest post de lucru. Mă
DOAMNA ,,EINSTEIN' (FRAGMENT DIN ROMANUL INGRID, PUBLICAT ÎN 2015- EDITURA EDITGRAPH) PARTEA I de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1486766698.html [Corola-blog/BlogPost/368809_a_370138]
-
frumusețe meridională, cu ochi negri, cu un zâmbet frumos zugrăvit pe chipul încântător, care mi-a amintit de un alt zâmbet, ce mă întâmpinse la sosire și întocmai ca acela și zâmbetul frumoasei din tablou îmi sugera zborul unei porumbițe albe către o rază de soare. Ciudat! Femeia din portret nu semăna cu Dora, doar zâmbetul și expresia ochilor erau aceleași. Se spune că ochii ar fi oglinzile sufletului și nu știu cum dar fata de pe pânză cu obrazul ei catifelat ca o
DOAMNA ,,EINSTEIN' (FRAGMENT DIN ROMANUL INGRID, PUBLICAT ÎN 2015- EDITURA EDITGRAPH) PARTEA I de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1486766698.html [Corola-blog/BlogPost/368809_a_370138]
-
șoptit urca încet pe maluri, în larg corabia cu trup de pescăruș se răsfăța plutind pe-albastre valuri. Îi mângâiam din depărtări de vis aripa răsfirată sus în vânturi și marea mea cu ochi de peruzea o legănau șoptindu-i albe cânturi. Și-apoi sirene-n juru-i au sosit, să-i murmure un cântec de iubire iar eu, la țărmul mării poposit, urcam pe-a valurilor coamă în neștire. Leonid IACOB Referință Bibliografică: la țărmul / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
LA ŢĂRMUL de LEONID IACOB în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/La_tarmul.html [Corola-blog/BlogPost/361722_a_363051]
-
numai la vederea costumului pe care-l purta Mihai, mai mult decat elegant, croit dintr-o stofă asemănătoare cu cea pe care Mircea o văzuse purtată doar de profesorii săi în momente festive. Ochelarii cu rame subțiri, negre, în contrast cu fata albă, prelunga, îi evidențiau parcă mai mult decat altceva aerul de intelectual”), caracterizarea de către celelalte personaje - care-și exprima opiniile, părerile, gândurile despre personajul aflat în atenția autorului (“Ajunse față în față cu Relu. Din nou remarcă faptul că arată bine
CÂND DRAGOSTEA ŞI IERTAREA PLĂMĂDESC OAMENI VII, PURTÂND ÎN SUFLET NESFÂRŞITE COMORI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 by http://confluente.ro/Cnd_dragostea_si_iertarea_plamadesc_oameni_vii_purtnd_n_suflet_nesfrsite_comori.html [Corola-blog/BlogPost/361538_a_362867]