946 matches
-
întreaga fire rămăsese în așteptare. Își simțea tălpile picioarelor înghețate, de parcă ar fi mers desculți. Privi în jos și se cutremură, ceața groasă se ridicase deja până deasupra gleznelor și urca spre genunchi. Toată aleea era acum scufundată sub valurile albicioase ce se întindeau până dincolo de gardul viu de pe partea cealaltă. Dinspre lacul, aflat acum în dreapta lor, se scurgeau cu viteză vălătuci groși care se lipeau de caldarâm. Avea senzația că merg prin apă, nu mai vedeau drumul și, dacă n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
rămânând la numai câteva palme deasupra. Era tăcută ca însuși întunericul și numai acolo unde stratul de frunze veștede era mai gros, le spulbera scoțând un foșnet slab. Foarte repede ajunseră deasupra drumului forestier, care se vedea ca o panglică albicioasă încolăcită printre copaci. Acolo vâlva se opri, oscilând nehotărâtă, când la deal, când înspre vale. Se mărise mult acoperind tot carosabilul pe mai multe zeci de metri. După câteva momente se strânse la loc și porni spre oraș. De data
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
dar nu mai pierdu vremea căutând explicații. Bănuia că tot toiagul era de vină. După direcția în care se deplasau, Toma își dădu seama că se îndreptau spre drumul forestier. Coborau panta muntelui cu o viteză incredibilă. Alunecau pe lângă trunchiurile albicioase ale copacilor cu repeziciune. Inspectorul se strânsese lângă Moș Calistrat, temân du-se să nu se lovească de acestea. În curând se aflau pe drum. Se opriră câteva clipe scrutând cu atenție împrejurimile. Apoi bătrânul îl trase din nou după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
atât. Acum își dorea din suflet ca omul să nu-l fi păcălit. Era ud din creștet până în tălpi și aștepta cu nerăbdare să simtă cum ploaia se domolește. Din păcate nici drumul nu se mai vedea ca lumea. Panglica albicioasă dispăruse, apa îi schimbase culoarea, făcând-o aproape invizibilă în noapte. Fulgerele se răriseră, acum abia mai licărea câte unul în depărtare, lumina lor nemaiputând să alunge întunericul de lângă el. Parcă și zgomotul picăturilor era mai slab sau era numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
înspăimânte și să-l determine să facă cale întoarsă. Mușcase momeala și se comportase exact cum voiau ceilalți. Își trimisese oamenii la pierzanie. Febril, înșfăcă telefonul, cu gând să-l avertizeze de primejdie pe șeful transportului. Prea târziu, o dâră albicioasă subțire, pornise din locul unde văzuse mai adineauri luminița aceea. Trei secunde mai târziu, primul camion se transforma într-o minge de foc. Urmaseră apoi alte două rachete, plecate din același loc, care loviseră celelalte camioane din convoi. Șoferul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
stânca. Părea ceva mai mică și avea muchiile mai ascuțite, dar fără nici o îndoială, ceea ce vedea în față era Stânca Adevărului. Se ridica dintr-o mare de nisip negru peste care se scurseseră din versant grohotișuri mărunte de calcar. Culoarea albicioasă, pătată cu tente roșiatice a acestora, contrasta puternic cu negrul de dedesubt. El însuși stătea pe un platou înclinat, acoperit și el de pietre mici cu muchii tăioase. Deși în jurul lui totul era încremenit, știa că toată grămada aceea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
focul. Atunci, nu mai știu care dintre oameni a urlat să ne depărtăm toți și din drum am văzut cum șandramaua s-a destrămat ca un castel din cărți de joc în toate punctele cardinale, a rămas o grămadă fumegândă albicioasă. Abia atunci a ieșit ca din pământ Țârțâc, între câinii care lătrau să trezească tot satul. Las’ c-o să vin-acuma poliția, să v-adune pe toți, zice băiatul, destul de încet ca omul de peste gard să nu-l audă. Dom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
observat namila de câine, dă fuga-n drum ca apucatul, acolo rămâne aplecat peste corp, cu fața rânjită sinistru. Mă apropii - în capul câinelui e o gaură de glonț prin care s-a scurs în praf o baltă de sânge albicios amestecat cu creier. Asta chiar nu putea s-o facă decât Țârțâc, pe altcineva cu armă nu mai știu pe-aici. El tocmai s-a întors la gard, schimbat într-o cămașă albă peste pantalonii lui vechi de militar, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
pe rusește vodka. Ăsta-i secretul - râs sonor, care dă imediat în tuse la ivirea Zinei, cu aerul de om trezit din somn, totuși aranjată, în negru din cap până-n picioare, părul strâns spre spate lăsându-i la vedere tâmplele albicioase, în contrast neplăcut cu tenul ei, doar puțin machiată cu movul acela despre care tot eu îi spusesem că dă nemaipomenit la tenul oacheș. Îl caută, cu ochii micșorați de concentrare, pe prietenul Mikali, care devenise deodată interesant pentru ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
din Sardinia. Cu Zina ajunsesem deci, căutând un cizmar, pe bulevardul cu fântâni, în capul căruia Casa Poporului îți dă iluzia că artera e mult mai scurtă decât în realitate. Pașii sună dur ca într-un burg transilvănean, pe piatra albicioasă peste fosta groapă comună a victimelor ciumei lui Caragea (cea care „sparsă orașul, de să duseră care încotro le-au văzut ochii. Încotro ascultai aceasta să auzia: «păziți la o parte, că vin cioclii cu morții», câte opt, câte zece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
relații, a sta pe creasta valului. Eu sunt mulțumit dacă nu mi se răstoarnă barca". De la bufetul din apropiere, vine miros ațâțător de mititei. Spre Constanța, câțiva nori uscați atârnă ca rufele pe balcoane, în cartierele sărace. Aici, cerul e albicios și perfect senin. Simt, totuși, în aer, un fior de toamnă care se apropie. Discuția despre viață a ajuns la regrete. Bărbatul îi explică diferența dintre "a vrea" și "a putea", în vreme ce pe mine mă încearcă senzația ciudată că nu
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
pe spate, cu care a câștigat multe voturi, mai ales voturile buburuzelor, care au fost uimite de discursul leopardului fusca. până la sfârșitul mandatului nu va mai avea nici o pată leopardul fusca, se va modifica, va deveni un fel de panteră albicioasă, și grevele buburuzelor vor umple ținutul acesta. tu nu ești oricum rezident aici, nu ai drept de vot, ești un simplu călător prin acest ținut, așa că să nu te intereseze cum a ajuns la putere leopardul fusca, să nu compătimești
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
un corp de atac cu o mie de oameni din linia întâi, deschizând, mai întâi, focul cu puștile. În același timp, din colinele de la poale erupseră detunături puternice, fumul alb începându-se să se răspândească precum o ceață. În timp ce norii albicioși se răsfirau într-o pâclă subțire, plutind spre mlaștină, războinicii echipați în roșu ai lui Ii porniră rapid spre depresiune. Un grup de luptători cu armuri negre și pedestrași le ieșiră în întâmpinare. Distanța dintre cele două oștiri fu străbătută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
cu materialele bucăți de bitum, pietriș, nisip și ce-o mai fi fost -, le vărsa prin pâlnia de deasupra în cilindru, folosindu-se de lopată, apoi trecea la învârtitul manivelei, antrenând cilindrul. Toată strada se umplea de fuioare de fum albicios și de miros înțepător de bitum topit. Apoi, după un număr de rotații ale cilindrului, când asfaltul se considera că-i gata, un lucrător venea cu o roabă pe care o așeza sub jgheabul cuptorului, cilindrul rămânea nemișcat, oprit cu
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
grădinărit le aduce într-o găleată veche, de mulți ani aceeași, cu urme de pământ și rămășițe de ierburi uscate pe fund. Crucea a devenit aspră la atingere în urma ploilor și a iernilor deja au trecut destule. Aspră la pipăit, albicioasă și curată. Foarte curată. Devenită parte din existența lui. Deși aici, sub cerul liber, e multă lumină, gestul de a-și agăța scurta îi aduce instantaneu în amintire holișorul cu penumbra lui plăcută și familiară, unde își atârna hainele în
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
se zvârcolea pe colacul de plastic în formă de potcoavă al scaunului ei de tortură. Dar reușise să apuce chestia aia. Și simțind viermișorul între degete, avusese o senzație nefirească. Pe de o parte, acesta se întărise ca o bucată albicioasă de femur sau de tibie smulsă de pe un steag pirateresc și îndesată în viața ei, despărțind-o de turmă, împreună cu secretul pe care îl purta. (Deși, deocamdată, nu se poate spune că pentru Carol secretul acesta ar fi avut conotația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
și Bull se îndreptau spre Londra, era încă prins în rețeaua de perversități polimorfe la Tiresias Kebab Bar din Wincanton? În încăperea frigorifică luminată cu neon, un sandviș sexual ciudat, cu trei straturi, se zvârcolea printre rafturi. Dedesubt era budinca albicioasă, prietena zoofilului, care i-o supsese lui Alan. Deasupra, hoitul hrănit cu porumb al lui Tiresias însuși se întindea ca glazura fierbinte pe o înghețată. Și cel mai sus, arcuit din pricina freneziei și a spaimei, doctorul cel obraznic se opintea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
pentru transmiterea diferitelor boli. După aceea se clătește foarte bine gura cu apă calduță și sărată, de mai multe ori. Curățirea este și mai eficientă dacă înainte de clătirea cu ulei răzuiți limba cu o linguriță. Veți constata că un strat albicios și cleios (toxinele descărcate la nivelul limbii) este eliminat. Creați-vă obiceiul de a răzui în fiecare dimineață acest strat; altfel el nu va putea fi eliminat, nici chiar dacă vă spălați pe dinți și va fi înghițit odată cu micul dejun
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
uitat la mine, și și-a dat jos pătura de pe el, și atunci i-am zărit fața plină de cicatrici, nu i se distingea nici o trăsătură, pentru că urmele erau adânci, acoperindu-i toată fața, și erau date cu o cremă albicioasă, făcându-i chipul să lucească unsuros, și când a văzut că mă tot uit la el, mi-a zâmbit, iar eu am vrut să-i văd ochii și gura, și atunci am și știut că nu e tata, nu e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
din șanț, a despărțit-o de rest cu cartoane, tinichele și plăci presate, a acoperit-o cu scânduri, șipci, folii de plastic și hârtie gudronată, de undeva făcuse rost și de o sobă de tuci, hornul ieșea prin acoperiș, fumul albicios putând fi zărit de departe. Pe drum, Csákány n-a scos o vorbă, fluiera încet, mai dădea cu piciorul în câte-un smoc de iarbă, o dată l-am întrebat ce vrea să-mi arate, dar mi-a zis numai să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
sânii dezveliți pentru mine și pentru individul roșcat, cu față de hermafrodit, aflat la două scaune de mine, era scundă, timidă, cu o înfățișare ce amintea de un cățel. Bun, hai să-i aruncăm fetei o privire ceva mai atentă. Pielea albicioasă arăta foarte palidă, izbind ochiul spectatorului, de parcă fata ar fi fost atacată de vreo erupție sau alergie. Avea niște sâni mari, jalnici, încrețiți chiar în mijloc, în timp ce un pliu de carne înconjura befelia înaltă a pantalonilor bleumarin, mătăsoși ca șortul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
simți bine la bătrânețe? Ori una, ori alta. Amândouă nu se poate. — Și nu e asta o tragedie? Îmi aruncă o privire atentă. I-am urmărit ochii cu tristețe și am văzut și eu ce a văzut și el. Obrajii albicioși și pleoapele injectate, gura ca o crăpătură, cu dinții muiați parcă în tanin - și părul, un păr uscat, păr de bețiv. — Deci îți cheltuiești încă toți banii seara. — Mda. — Și dimineața te simți ca un căcat îmi privi amuzat carafe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
vestegiune încurcat - încurcăcios [încurcă]ciune încărcat - încărcăcios - încărcăciune bolnav - bolnăvicios scârnav - scîrnăvicios gubav - gubăvicios trândav - trîndăvicios -ință/-enția [credință] - credincios [putință] - putincios [neputință] - neputincios [biruință] - biruincios [stăruință] - stăruincios 103 {EminescuOpXV 104} netrebnicie [trebuință] - trebuincios [netrebuință] - netrebuincios negru - negricios - negriciune alb - albicios - [albiciune] galben - gălbenicios în-gălben-i galben gălbenare gălbează gălbegit gălbeniciune gălbenicios gălbeor gălbenaș credință III ființă silință umilință voință dorință stăruință trebuință IV iscusință căință - căincios împac - împăcăciune - împăcăcios [bolnav] - bolnăviciune - bolnăvicios kraenklich [galben] - gălbenicios - gelbich* privință - privincios putință - putincios moeglich
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
lăsase, nu văzu pe nimeni și se frecă mirat la ochi. Drumul pe care venise până acolo era cu desăvârșire pustiu, iar badea Petre parcă intrase în pământ. Nici urmă de căruță, de cai sau de căruțaș. Doar niște aburi albicioși se ridicau ici și colo din iarba izlazului. Bade Petre, unde te-ai dus?... Bade Petreee!... , strigă el, frecându-se la ochi, cu gândul că poate badea Petre o luase pe drumeagul celălalt și că nu putuse să ajungă prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
om de zăpadă. Au rostogolit bulgări mari de zăpadă și i au așezat unul peste celălalt cu mare grijă. I-au cusut nasturi cenușii și i-au pus un nas mare roșu, din morcov. Doi ochișori zglobii au luminat fețișoara albicioasă. În cap purta o pălărie veche cu boruri largi. Un fular multicolor îi proteja gâtul de răceala iernii. După o zi de muncă copiii și-au admirat cu dragoste și mândrie prietenul de omăt. Acesta le zâmbea cu gura până la
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]