3,620 matches
-
stop cardiac, se instituie: I. Epurarea toxicului până la absorbție: În caz de ingestie: lavaj gastric repetabil la 4-6 ore, administrare de cărbune activat, clisme evacuatorii repetate; În caz de inhalare: scoaterea din mediul toxic de către salvatori adecvat echipați, aerosoli slab alcalini (bicarbonat); În caz de contact cutanat: Îndepărtarea hainelor, lavajul pielii cu apă și săpun. II. Aport exogen de colinesterază (plasmă proaspătă, sânge, concentrate de colinesteraze - Behring): cuplând SOF salvează colinesterazele organismului. III. Tratament simptomatic și de corecție hidroelectrolitică sau acidozică
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
pentru a preveni leziunile hepatice. • Transplantul hepatic, ca ultimă alternativă În insuficiența hepatică fulminantă. DIAGNOSTIC PARACLINIC: 1. Testele paraclinice de rutină (hemoleucogramă, uree, creatinină, glicemie, sumar de urină)evidențiază deshidratarea secundară tulburărilor gastrointestinale. 2. Amilazemia și testele funcționale hepatice (fosfatază alcalină, AST, ALT, bilirubină, timp de protrombină) evidențiază gradul afectării hepatice. 3. Testele toxicologice: dozarea urinară a psilocinei (responsabilă de sindromul halucinator), dozarea radioimunologică În materii fecale sau urină a amanitinelor (responsabile de sindromul faloidian) nu sunt, din păcate, accesibile de
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
mai sus că se produce o reducere a fluxului sangvin în mușchii respiratori, simultan cu un efort respirator crescut, ceea ce duce la o insuficiență funcțională a acestor mușchi. d. Afectarea hepatică este indicată de creșterea transaminazelor și/sau a fosfatazelor alcaline, creșterea bilirubinei, apariția icterului etc. Clasica hepatomegalie, adesea asociată splenomegaliei, necesită timp de evoluție și nu apare de la început. e. Afectarea hematologică, mai ales trombopenia periferică, se poate integra în cadrul unei coagulopatii de consum (CID). f. Afectarea neuropsihică se manifestă
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
anunțat imediat cadrul didadctic. Studenții sunt obligați să respecte instrucțiunile de protecția muncii date de către cadrul didactic. 13. Pentru evitarea unor reacții secundare, vesela și aparatura de laborator se utilizează doar dacă sunt curate. Acestea se vor spăla cu amestecuri alcaline și apă distilată, fără a se utiliza nisipul, deoarece vasele de sticlă se fisurează, se zgârie iar la încălzire sticla se va sparge. 14. Lucrările de laborator se vor efectua cu cantitățile de substanțe indicate în instrucțiuni, cu sticlăria și
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
Substanțele foarte volatile se manipulează în nișe și deasupra unei chiuvete. 20. Acizii concentrați (H 2 SO 4 , HCl, HNO 3 ) se toarnă cu mare atenție, ștergându-se picăturile prelinse cu cârpă sau hârtie; 21. Rămășițele de substanțe periculoase (metale alcaline, fosfor, acizi concentrați, baze) nu se vor arunca la canal deoarece sunt corozive sau pot provoca explozii puternice. Astfel, vor fi introduse în vase speciale și neutralizate. De asemenea, lichidele nemiscibile cu apa și inflamabile (benzina, benzenul) nu se vor
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
cu reacție acidă în soluții apoase - în caz de nevoie se amestecă pentru început cu bicarbonat de sodiu, după care se dizolvă în multă apă și se deversează, ținându-se cont de concentrațiile maxime admise. 3.Hidroxizi anorganici hidrosolubili, soluții alcaline și baze organice - se neutralizează încet cu acid sulfuric diluat și se deversează ca soluții neutre (pH = 6-8), ținându-se cont de concentrațiile maxime admise. Soluțiile alcaline vărsate pe jos, precum și lichidele cu reacție alcalină se presară cu un exces
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
deversează, ținându-se cont de concentrațiile maxime admise. 3.Hidroxizi anorganici hidrosolubili, soluții alcaline și baze organice - se neutralizează încet cu acid sulfuric diluat și se deversează ca soluții neutre (pH = 6-8), ținându-se cont de concentrațiile maxime admise. Soluțiile alcaline vărsate pe jos, precum și lichidele cu reacție alcalină se presară cu un exces de sulfat acid de sodiu, după care se adună cu o cârpă umedă, iar locul afectat se spală cu multă apă. 4.Săruri alcaline - în caz de
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
3.Hidroxizi anorganici hidrosolubili, soluții alcaline și baze organice - se neutralizează încet cu acid sulfuric diluat și se deversează ca soluții neutre (pH = 6-8), ținându-se cont de concentrațiile maxime admise. Soluțiile alcaline vărsate pe jos, precum și lichidele cu reacție alcalină se presară cu un exces de sulfat acid de sodiu, după care se adună cu o cârpă umedă, iar locul afectat se spală cu multă apă. 4.Săruri alcaline - în caz de necesitate, se amestecă cu bisulfit de sodiu solid
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
maxime admise. Soluțiile alcaline vărsate pe jos, precum și lichidele cu reacție alcalină se presară cu un exces de sulfat acid de sodiu, după care se adună cu o cârpă umedă, iar locul afectat se spală cu multă apă. 4.Săruri alcaline - în caz de necesitate, se amestecă cu bisulfit de sodiu solid, se dizolvă în apă și se deversează sub formă de soluții neutre (pH=6-8). 5.Compuși organici ușor volatili cu periculozitate scăzută - pot fi lăsați să se evapore liber
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
se va executa doar cu cantități mici, luându-se măsurile de precauție necesare. 18.Acizii organici și halogenurile de acizi se vor neutraliza așa cum s-a descris la metodele 1, 2, ori se incinerează după metodele 6, 7. 19. Cianurile alcaline se tratează cu o soluție de hidroxid de sodiu și una de oxiclorură de calciu, reacția necesitând un timp mai îndelungat. Soluția de cianat obținută, după diluare cu foarte multă apă, se poate deversa. 20.Halogenurile organice necombustibile se colectează
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
și fluorurile anorganice se tratează cu pulbere de hidroxid de calciu sau lapte de var, pentru a precipita fluorura de calciu insolubilă, din soluția apoasă. Precipitatul spălat și uscat se deversează într-un loc special pentru materialele toxice. 24.Metalele alcaline și alcalino-pământoase, precum și unii compuși organo metalici se acoperă la început cu carbonat de sodiu anhidru, după care se adaugă cu grijă butanol, operația desfășurându-se sub nișă. A doua zi, după terminarea reacției, produsul se diluează cu multă apă
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
cât și prin metode electrometrice. Determinarea acidității hidrolitice (A h ) a solului prin metode volumetrice (metoda Kappen) Principiul metodei Determinarea acidității hidrolitice (A h ) a solului constă în deplasarea ionilor de hidrogen cu ajutorul unei soluții a unei sări care hidrolizează alcalin (acetat de sodiu sau potasiu) și apoi titrarea acidului acetic rezultat cu o soluție de hidroxid de sodiu în prezența fenolftaleinei ca indicator. Reactivi soluție de acetat de sodiu 1 N (136,06 g se dizolvă în 1000 ml de
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
Balanță analitică; 8. Fiole de cântărire; 9. NaCl (sau NaBr, KCl, KBr, KI, NaI ) solid; 10. AgNO 3 ; 11. Guma arabică (sau gelatină). Mod de lucru Se prepară o soluție 5% de NaCl în apă distilată (sau orice altă halogenură alcalină) și 2% de AgNO 3 . La cald, la o temperatura de aproximativ 85°C, se obține o soluție de gumă arabică sau gelatină, folosind ca dizolvant, soluția de halogenură preparată inițial. Se încălzesc toate soluțiile la 85°C și se
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
la 85°C și se determină densitatea și viscozitatea fiecărei soluții la 85°C. (Vâscozitatea apei la 85°C este 0,334 cP). Într-un termostat la 85°C, în volume egale, se intoduce o eprubetă cu soluție de halogenură alcalină și o eprubetă cu soluție de gelatină sau gumă arabica în soluția de halogenură alcalină. Se măsoară înălțimea lichidului din eprubete. În ambele eprubete se adaugă 2-3 picături de soluție de AgNO 3 . Se va forma un precipitat coloidal de
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
apei la 85°C este 0,334 cP). Într-un termostat la 85°C, în volume egale, se intoduce o eprubetă cu soluție de halogenură alcalină și o eprubetă cu soluție de gelatină sau gumă arabica în soluția de halogenură alcalină. Se măsoară înălțimea lichidului din eprubete. În ambele eprubete se adaugă 2-3 picături de soluție de AgNO 3 . Se va forma un precipitat coloidal de halogenură de argint (AgCl - alb, AgBr -alb gălbui, AgI - galben). Se măsoară, timpul de sedimentare
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
Hidrosolul de sulf obținut este puțin solubil și puternic opalescent. Procedee chimice a) Prepararea solurilor halogenurilor de argint Obținerea acestor soluri se face printr-o reacție de dublu schimb. Dacă se amestecă soluții diluate de azotat de argint și halogenură alcalină, luându-se unul dintre reactivi în exces, nu se obține un precipitat, ci hidrosolul halogenurii de argint date. Stabilitatea solurilor obținute depinde de solubilitatea halogenurii ce formează faza dispersă, stabilitatea fiind cu atât mai mare cu cât solubilitatea este mai
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
timp de câteva minute la flacără cu intensitate redusă. Prin răcirea soluției coloidale se va obține gelul de amidon. Procedee chimice În unele reacții chimice se obțin ca produși de reacție precipitate gelatinoase. a) Reacția ionului Fe 3+ cu hidroxizi alcalini (NaOH, KOH) Se formează un precipitat gelatinos roșu-brun de hidroxid feric, insolubil în exces de reactiv și solubil în acizi. b) Reacția ionului Mg 2+ cu hidroxizi alcalini (NaOH, KOH) Se formează un precipitat alb gelatinos de hidroxid de magneziu
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
produși de reacție precipitate gelatinoase. a) Reacția ionului Fe 3+ cu hidroxizi alcalini (NaOH, KOH) Se formează un precipitat gelatinos roșu-brun de hidroxid feric, insolubil în exces de reactiv și solubil în acizi. b) Reacția ionului Mg 2+ cu hidroxizi alcalini (NaOH, KOH) Se formează un precipitat alb gelatinos de hidroxid de magneziu, solubil în acizi diluați, apă cu CO 2 , săruri de amoniu și în exces de reactiv. c) Reacția ionului Cu 2+ cu hidroxizi alcalini (NaOH, KOH) Precipită hidroxidul
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
Mg 2+ cu hidroxizi alcalini (NaOH, KOH) Se formează un precipitat alb gelatinos de hidroxid de magneziu, solubil în acizi diluați, apă cu CO 2 , săruri de amoniu și în exces de reactiv. c) Reacția ionului Cu 2+ cu hidroxizi alcalini (NaOH, KOH) Precipită hidroxidul cupric, albastru, gelatinos, solubil în acizi și în hidroxid de amoniu. d) Reacția ionului Cu 2+ cu hexacianoferatul tetrapotasic (ferocianura de potasiu) Se formează un precipitat roșu-brun de ferocianură cuprică. e) Reacția ionului silicat (SiO 32
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
cu hexacianoferatul tetrapotasic (ferocianura de potasiu) Se formează un precipitat roșu-brun de ferocianură cuprică. e) Reacția ionului silicat (SiO 32) cu acidul sulfuric diluat Prin acțiunea acidului sulfuric (sau în general a acizilor) se formează în soluțiile concentrate de silicați alcalini un precipitat alb gelatinos de acid silicic, care este de fapt un gel bogat în apă. Precipitarea acidului silicic se explică prin hidroliza silicaților alcalini în soluție apoasă, reacție catalizată de acizi. f) Reacția ionului silicat (SiO 32) cu clorura
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
acțiunea acidului sulfuric (sau în general a acizilor) se formează în soluțiile concentrate de silicați alcalini un precipitat alb gelatinos de acid silicic, care este de fapt un gel bogat în apă. Precipitarea acidului silicic se explică prin hidroliza silicaților alcalini în soluție apoasă, reacție catalizată de acizi. f) Reacția ionului silicat (SiO 32) cu clorura de amoniu Sărurile de amoniu (în cantități mari) formează în soluțiile concentrate de silicați un precipitat gelatinos de acid silicic. g) Reacția ionului silicat (SiO
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
ionului silicat (SiO 32) cu clorura de amoniu Sărurile de amoniu (în cantități mari) formează în soluțiile concentrate de silicați un precipitat gelatinos de acid silicic. g) Reacția ionului silicat (SiO 32) cu molibdatul de amoniu La soluția de silicat alcalin se adaugă o soluție proaspăt preparată de molibdat de amoniu și se acidulează ușor, formându-se silicomolibdatul de amoniu, de culoare galbenă, impregnat în gelul de acid silicic. h) Sulfatul de zinc, ZnSO 4 , formează cu hexacianoferatul tetrapotasic (ferocianura de
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
exprimă în funcție de proba de analizat: mg P/100 g produs, ppm P, mg P 2 O 5 /1000 ml etc. DOZAREA COLORIMETRICĂ A IONULUI FERIC (Fe 3* ) Principiul lucrării Fierul dă cu acidul sulfosalicilic complecși de culoare galbenă în mediu alcalin (cu un maxim de absorbție la 424 nm) și roșie în mediu acid (cu maxim de absorbție la 505 nm). Reactivi 1.Alaun feriamoniacal . Într-un balon cotat de 250 ml, se introduc 0,025 g alaun feriamoniacal care se
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
generarea magmelor și ascensiunea lor se face prin decompresarea care are loc în litosferă , ca urmare a formării riftului 3 . Natura fundamentală a magmelor e bazaltică. În zonele oceanice magma bazaltică este bazică mai acidă, iar în rifturile intracontinentale eate alcalină, de natură potasică.(fig.8.) 3. zonele fierbinți ( hot spot) se găsesc în anumite sectoare din interiorul plăcilor litosferice continentale și oceanice unde se formează mari mase de magmă , datorită unor curenți de convecție din manta .( fig.9) Magma urcă
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
magmă , datorită unor curenți de convecție din manta .( fig.9) Magma urcă spre suprafață și produce boltirea sau străpungerea litosferei. În cazul litosferei oceanice fenomenul se numește “ vulcanism de insulă oceanică “ . Natura fundamentală a magmelor de acest tip este bazică - alcalină . 1. 3 RIFT, rifturi, s.n. (Geol.) -ir de rupturi ale scoarței terestre sub fundul oceanelor.fisură în sol făcută de un râu. - Din fr., engl. rift.) Caracteristicele principale ale magmelor sunt temperatura, presiunea, vâscozitatea și compoziția chimică. - Temperatura magmelor poate
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]