1,519 matches
-
pacienți, simptomele depresive persistă În timp și reprezită un factor de risc important pentru reluarea consumului de alcool. La aceste cazuri se recomandă administrarea unui tratament cu antidepresive, Întrucât datele clinice și studiile efectuate au demonstrat reducerea ratelor de recădere. Alcoolismul secundar unei tulburări depresive Administrarea alcoolului ca medicație antidepresivă este un comportament obișnuit, cu o prevalență semnificativă În funcție de populația de referință. Se consumă alcool În dorința de a diminua tristețea, pentru anihilarea fricii și a diferitelor temeri, pentru a combate
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
măsură. Înainte de a detalia particularitățile relației depresie-alcoolism, trebuie să precizăm că, În contrast cu credința populară că individul a devenit alcoolic din cauza disperării, marea majoritate a consumatorilor de alcool dezvoltă o depresie secundară, așa cum am arătat În paragraful anterior. Prevalența depresiei și alcoolismului Studiile arată o frecvență crescută a consumului de alcool la bărbați și o frecvență mare a depresiei printre femei. Un studiu epidemiologic larg a constatat că 24% dintre bărbații cu dependență la alcool au prezentat cel puțin un episod depresiv
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
generală. Depresia printre femeile cu dependență la alcool a fost raportată la 48,5%, adică de patru ori mai frecventă decât În populația generală. În clinicile psihiatrice, până la 34% dintre pacienții depresivi recunosc alcoolosmul, În timp ce 24 - 59% dintre pacienții cu alcoolism au depresie. Persoanele de sex feminin sunt mai expuse riscului de a dezvolta o formă secundară de alcoolism, determinată de o depresie. Ipoteza că simptomele depresive preced consumul de alcool la femei, În timp ce abuzul etanolic determină depresia la bărbați a
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
mai frecventă decât În populația generală. În clinicile psihiatrice, până la 34% dintre pacienții depresivi recunosc alcoolosmul, În timp ce 24 - 59% dintre pacienții cu alcoolism au depresie. Persoanele de sex feminin sunt mai expuse riscului de a dezvolta o formă secundară de alcoolism, determinată de o depresie. Ipoteza că simptomele depresive preced consumul de alcool la femei, În timp ce abuzul etanolic determină depresia la bărbați a fost verificată pe loturi mari de pacienți. S-a constatat că riscul abuzului de alcool la femeile depresive
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
dintre alcoolici se poate diagnostica o tulburare psihică. Alcoolicii cu debutul consumului abuziv Înainte de vârsta de 20 de ani prezintă trăsături de personalitate antisocială, abuz de alte substanțe, tulburare bipolară, tulburare de panică, depresie, tentative de suicid și antecedente de alcoolism pe linie paternală. Repercusiunile medicale și sociale generate de asocierea depresiei cu alcoolismul Numeroase probleme sociale, familiale și individuale sunt asociate depresiei, alcoolismului și/sau violenței. Alcoolismul modifică tabloul clinic al depresiei, deci provoacă dificultăți În recunoașterea și diagnosticul acestei
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
Înainte de vârsta de 20 de ani prezintă trăsături de personalitate antisocială, abuz de alte substanțe, tulburare bipolară, tulburare de panică, depresie, tentative de suicid și antecedente de alcoolism pe linie paternală. Repercusiunile medicale și sociale generate de asocierea depresiei cu alcoolismul Numeroase probleme sociale, familiale și individuale sunt asociate depresiei, alcoolismului și/sau violenței. Alcoolismul modifică tabloul clinic al depresiei, deci provoacă dificultăți În recunoașterea și diagnosticul acestei tulburări. Totodată alcoolismul interferă cu complianța la tratament, răspunsul la medicație, crește riscul
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
antisocială, abuz de alte substanțe, tulburare bipolară, tulburare de panică, depresie, tentative de suicid și antecedente de alcoolism pe linie paternală. Repercusiunile medicale și sociale generate de asocierea depresiei cu alcoolismul Numeroase probleme sociale, familiale și individuale sunt asociate depresiei, alcoolismului și/sau violenței. Alcoolismul modifică tabloul clinic al depresiei, deci provoacă dificultăți În recunoașterea și diagnosticul acestei tulburări. Totodată alcoolismul interferă cu complianța la tratament, răspunsul la medicație, crește riscul comportamentelor suicidare, violente, rata spitalizărilor și costurile serviciilor medicale. Alcoolismul
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
substanțe, tulburare bipolară, tulburare de panică, depresie, tentative de suicid și antecedente de alcoolism pe linie paternală. Repercusiunile medicale și sociale generate de asocierea depresiei cu alcoolismul Numeroase probleme sociale, familiale și individuale sunt asociate depresiei, alcoolismului și/sau violenței. Alcoolismul modifică tabloul clinic al depresiei, deci provoacă dificultăți În recunoașterea și diagnosticul acestei tulburări. Totodată alcoolismul interferă cu complianța la tratament, răspunsul la medicație, crește riscul comportamentelor suicidare, violente, rata spitalizărilor și costurile serviciilor medicale. Alcoolismul asociat altei tulburări psihice
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
paternală. Repercusiunile medicale și sociale generate de asocierea depresiei cu alcoolismul Numeroase probleme sociale, familiale și individuale sunt asociate depresiei, alcoolismului și/sau violenței. Alcoolismul modifică tabloul clinic al depresiei, deci provoacă dificultăți În recunoașterea și diagnosticul acestei tulburări. Totodată alcoolismul interferă cu complianța la tratament, răspunsul la medicație, crește riscul comportamentelor suicidare, violente, rata spitalizărilor și costurile serviciilor medicale. Alcoolismul asociat altei tulburări psihice este principalul motiv de reinternare În clinica psihiatrică. Cele mai frecvente repercusiuni sociale și medicale sunt
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
alcoolismului și/sau violenței. Alcoolismul modifică tabloul clinic al depresiei, deci provoacă dificultăți În recunoașterea și diagnosticul acestei tulburări. Totodată alcoolismul interferă cu complianța la tratament, răspunsul la medicație, crește riscul comportamentelor suicidare, violente, rata spitalizărilor și costurile serviciilor medicale. Alcoolismul asociat altei tulburări psihice este principalul motiv de reinternare În clinica psihiatrică. Cele mai frecvente repercusiuni sociale și medicale sunt sistematizate după cum urmează: Aspecte simptomatice și comorbidități asociate − Rată crescută a suicidului și a comportamentului violent − Prezentare polisimptomatică − Abuz frecvent
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
ATI de ex.) Răspunsul la tratament − Disciplină redusă − Răspuns slab la tratament − Risc ridicat de reluare a consumului de alcool sau altă substanță − Risc ridicat de recădere a depresiei − Frecvent reinternare Violența la pacienții depresivi dependenți de alcool Violența și alcoolismul Violența este raportată prin valori ridicate În rândul pacienților depresivi. Există o serie de factori care contribuie la asocierea abuzului de alcool cu violența, indeosebi la bărbați. Efectul direct al alcoolului asupra sistemului nervos central conduce la afectarea capacității de
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
alcoolului În sânge, În timp ce sevrajul ocupă un loc secundar. Vulnerabilitatea individuală include trăsături cum ar fi senzația de urmărire, control deficitar al impulsiunilor, tulburările de conduită și personalitatea antisocială. De exemplu, tulburarea de personalitate de tip antisocial se poate supraadăuga alcoolismul tip II Clonigers (care apare la tineri cu probleme și comportamente antisociale). Factorii sociali și culturali reglează rata violenței alcoolinduse, de la extrema devianță comportamentală În mediile În care se cultivă un stil de viață violent, până la agresiunea previzibilă, asociată consumului
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
demonstrat că aceste atacuri sunt mai frecvente la pacienții depresivi În comparație cu populația generală, mai des Întâlnite la bărbați. Atacurile sunt provocate de stimuli diverși, dar intensitatea lor este mult disproporționată față de elementul declanșator. Riscul suicidar al pacienților cu depresie și alcoolism Pacienții cu o comorbiditate depresie alcoolism se găsesc printre cele mai expuse persoane unui comportament autolitic. Depresia majoră și dependența la alcool sunt cele două cauze principale constatate la persoanele care finalizează suicidul. La pacienții depresivi se estimează o rată
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
frecvente la pacienții depresivi În comparație cu populația generală, mai des Întâlnite la bărbați. Atacurile sunt provocate de stimuli diverși, dar intensitatea lor este mult disproporționată față de elementul declanșator. Riscul suicidar al pacienților cu depresie și alcoolism Pacienții cu o comorbiditate depresie alcoolism se găsesc printre cele mai expuse persoane unui comportament autolitic. Depresia majoră și dependența la alcool sunt cele două cauze principale constatate la persoanele care finalizează suicidul. La pacienții depresivi se estimează o rată a suicidului de 15% pentru depresia
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
de alcool la oameni. Studiile pe animale au indicat că disfuncția centrală serotoninergică este asociată unei sensibilități la intoxicația alcoolică, Însoțită de o agresivitate crescută. Neglijarea parentală este deasemenea Însoțită de un nivel al serotoninei scăzut, subiecții fiind vulnerabili la alcoolism. Violența datorată consumului de alcool este probabil influențată și de alți neurotransmițători, ca de exemplu dopamina. Evaluarea pacienților care consumă alcool Dependența de alcool reprezintă un mozaic de simptome cognitive, comportamentale și psihologice care indică faptul că pacientul consumă continuu
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
căutarea situațiilor sociale În care se consumă alcool, dependența psihologică, reinstalarea rapidă a dependenței după o perioadă de abstinență. Etapele principale ale evaluării: Interviul pacientului Obținerea de informații din alte surse (aparținători, medic de familie etc.) Semnele și simptomele de alcoolism și depresie Examinarea stării psihice Datele anamnestice, antecedentele patologice psihiatrice și non-psihiatrice Examinarea somatică Testele de laborator • Alcoolemia Problemele sociale Scale și alte instrumente diagnostice sau de aprecierea gravității Dificultăți de diagnostic Simptomele depresive induse de abuzul de alcool de
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
următoarele date: − ideația autolitică În prezent (plan, intenție); − tentativele din antecedente; − existența factorilor de risc suicidar (tabel 2); − posibilitatea acțiunii. Se consideră că existența a patru factori de risc identifică aproximativ 80% dintre pacienții cu risc foarte mare. Pacienții cu alcoolism se sinucid fie În cazul stării de ebrietate (suicid impulsiv), fie În timpul unui episod de confuzie. Evaluarea comportamentului heteroagresiv Comportamentul violent poate să apară fie pe fondul intoxicației etilice, fie ca expresie psihopatologică asociată (depresie agitată, tulburare de personalitate antisocială
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
amenințări la adresa unor persoane, accesul la diferite arme. Existența deficitului de frânare a pornirilor instinctiv emoționale, instinctul de autoconservare, complianța la tratament și episoadele de furie cu heteroagresivitate sunt elemente importante care prognozează violența. Rolul tratamentului antidepresiv În comorbiditatea depresie alcoolism Pacienții, indiferent de apartenența la sex, diagnosticați cu depresie majoră și alcoolism, au rate mari de recădere după externarea din clinica psihiatrică. La acești pacienți și timpul scurs până la recădere este mai scurt. Din aceste motive decurge Încă o dată importanța
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
a pornirilor instinctiv emoționale, instinctul de autoconservare, complianța la tratament și episoadele de furie cu heteroagresivitate sunt elemente importante care prognozează violența. Rolul tratamentului antidepresiv În comorbiditatea depresie alcoolism Pacienții, indiferent de apartenența la sex, diagnosticați cu depresie majoră și alcoolism, au rate mari de recădere după externarea din clinica psihiatrică. La acești pacienți și timpul scurs până la recădere este mai scurt. Din aceste motive decurge Încă o dată importanța diagnosticului comorbidității depresie alcoolism și a tratamentului susținut. Medicația antidepresivă este eficace
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
apartenența la sex, diagnosticați cu depresie majoră și alcoolism, au rate mari de recădere după externarea din clinica psihiatrică. La acești pacienți și timpul scurs până la recădere este mai scurt. Din aceste motive decurge Încă o dată importanța diagnosticului comorbidității depresie alcoolism și a tratamentului susținut. Medicația antidepresivă este eficace În aceste cazuri, existând și date asupra eficacității chiar În cazurile de alcoolism neînsoțit de o depresie. Momentul instituirii tratamentului antidepresiv este În continuă dezbatere. În prezent este acceptată ideea că, În
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
pacienți și timpul scurs până la recădere este mai scurt. Din aceste motive decurge Încă o dată importanța diagnosticului comorbidității depresie alcoolism și a tratamentului susținut. Medicația antidepresivă este eficace În aceste cazuri, existând și date asupra eficacității chiar În cazurile de alcoolism neînsoțit de o depresie. Momentul instituirii tratamentului antidepresiv este În continuă dezbatere. În prezent este acceptată ideea că, În cazul În care simptomele depresive persistă mai mult de 2-4 săptămâni, se va institui tratament medicamentos. Există Însă autori care susțin
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
consumul de alcool și prin diminuarea comportamentelor compulsive legate de consumul de alcool. Există studii similare efectuate cu fluoxetină, trazodonă și tianepină. Alți autori raportează eficacitatea stabilizatorilor dispoziției de tipul carbamazepinei sau a valproatului. Concluzii Studiile epidemiologice subliniază importanța asocierii alcoolismului cu depresia. Nu este Întotdeauna clar care tulburare este primară. Abuzul de alcool determină depresie, fapt demonstrat științific și constatat În clinică. Consumul de alcool secundar unei depresii este de asemenea o realitate clinică, cunoscută și explorată. Modificările neurochimice din
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
cu depresia. Nu este Întotdeauna clar care tulburare este primară. Abuzul de alcool determină depresie, fapt demonstrat științific și constatat În clinică. Consumul de alcool secundar unei depresii este de asemenea o realitate clinică, cunoscută și explorată. Modificările neurochimice din alcoolism și depresie, Înclinațiile suicidare și către violență, impulsivitatea și răspunsul terapeutic la administrarea medicației antidepresive, În special SSRIs, atrag atenția asupra importanței diagnosticării comorbidității depresie alcoolism și a unei asistențe particulare. Problemele de ordin familial, social și economic ale acestei
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
unei depresii este de asemenea o realitate clinică, cunoscută și explorată. Modificările neurochimice din alcoolism și depresie, Înclinațiile suicidare și către violență, impulsivitatea și răspunsul terapeutic la administrarea medicației antidepresive, În special SSRIs, atrag atenția asupra importanței diagnosticării comorbidității depresie alcoolism și a unei asistențe particulare. Problemele de ordin familial, social și economic ale acestei comorbidități sunt argumente În plus, mai ales că administrarea substanțelor antidepresive modifică substanțial evoluția acestor pacienți, deschizându-se calea către recuperare și reintegrare.
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
i-au amânat sfârșitul. Da, aceasta era boala pe care am văzut-o, Îngrozit, zugrăvită pe unele fețe ale colegilor mei, ale unor inși din medii diverse: apatia, acel „gol” În care se putea cuibări orice, oricine, viciul, depresia profundă, alcoolismul, cinismul ordinar și veșnic schimbător, ura și frica de străin, ura și aparentul dispreț pentru cel mai presus de tine În hărnicie, cinste sau demnitate, resentimentul, În esență, boală afundă umană care ne Îndeamnă să ne folosim nu de propriile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]