119,673 matches
-
atunci). De aceea, această carte numai cu sonete este un dar. Un dar pe care Mircea Cărtărescu îl face în primul rând fanilor, tuturor acelora care îi iubesc poezia până la recitirea și recitirea poemelor arhicunoscute. Pentru ei, Mircea Cărtărescu a ales să publice această carte, oferindu-le (în sfârșit) versuri inedite (chiar dacă nu noi), perfect onorabile și în ochii celor mai pretențioși dintre cititorii lui. Cu alte cuvinte, această carte nu vizează un succes de prestigiu, pe care oricum îl va
Oldies but goldies! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13232_a_14557]
-
de teama ca nu cumva promisiunile antihoție ale lui Vadim să prindă a fost lansat acest Becali, învățat să spună aceleași lucruri, de genul “eu scap țara de tîlhari”. Intrarea lui Becali în politică mai are un sens. S-a ales praful de aura de politician și de meseria în cauză.(...) Tupeul lui Becali de a face și el politică în România cu niște bani și cîteva cuvinte este de fapt semnalul unui eșec pentru clasa politică. Și, ca să ne trezim
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13252_a_14577]
-
comunistă și din primii ani ai tranziției este neprețuit. Fără a fi un mare curajos în raport cu reprezentanții puterii politice, a avut micile lui momente de glorie în perioada regimului comunist (în anul 1981, la propunerea lui Nicolae Manolescu a fost ales, spre uluirea generală, președinte al Asociației Scriitorilor din București, în detrimentul veșnicului numit în acest post de la partid, Constantin Chiriță; două săptămîni mai tîrziu, în această calitate, l-a pus la punct pe temutul Dumitru Popescu - Dumnezeu, cel care la o
Caietele lui Țoiu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13233_a_14558]
-
un accident pe parcurs. E drept, dezagreabil. Îl preferam când, plin de ură, cerea să fim V. și cu mine, crestați cu cuțitul, să ni se pună sare peste rană ca să ne audă țipetele țăranii României.” Când același Păunescu este ales să facă parte din delegația parlamentară română la Consiliul Europei (nota din 3 februare 1993), verdictul e scurt: „Trop c’est trop! ” Chiar atunci, Doina Cornea era chemată în fața instanței, ceea ce nu se întâmplase pe vremea Ceaușeștilor. Un hățiș de
Privind înapoi cu folos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13254_a_14579]
-
egale cu noi, vor fi și mai presus decât noi”. Prima parte a profeției s-a împlinit, restul va fi privilegiul viitorului. Vorba lui Topîrceanu: „Așteptăm, cu inima strânsă, evenimentele”. Mai abil, Valerius Potitus, tribunul plebei, în opoziție cu antevorbitorul, alege o cale mult mai comodă și avantajoasă, aceea a argumentelor de ordin afectiv, în favoarea femeilor. Îl laudă cu artă pe Cato senator cu autoritate, discursul lung și bine argumentat al acestuia, la care el nu va răspunde decât în câteva
Retorica, legea și luxul by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/13261_a_14586]
-
o nedisimulată dorință de cruzime,/ cum se uitau spectatorii romei la gladiatorii sfîșiați de lei,/ așa mă uit eu la mine cum cad și/ mă fac praf. dimineața/ adun ce-a mai rămas. un braț,/ inima golită (ce s-a ales și de ea, binecuvîntata, cea în formă de/ cruce!...),/ gura plină de cuvinte aiurea,/ creierul (în care tocmai a sucombat iarăși visul despre/ limba ideală) și tot felul de organe sîngerînde cărora/ nu le știu numele, în școală am avut
Tratat de descompunere by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13260_a_14585]
-
scutit de „paradoxul criticului literar” și recunoaște cu tristețe, după cincizeci de ani de carieră, că principala sa neîmplinire este dată de faptul că nu a citit toate cărțile care ar fi meritat să fie lecturate. În vreme ce cititorul obișnuit își alege cărțile după pofta inimii, cronicarul are mereu obligații profesionale scadente și, de cele mai multe ori, acestea nu au nici o legătură cu preferințele sale literare: „Nu am citit tot ce aș fi vrut să citesc, înghițind în schimb , din obligațiuni de profesie
Melancolii de critic literar by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13278_a_14603]
-
teren de joc. Ani la rând am căutat baza eticii, dar mi-am pierdut speranța de a o găsi. Deodată, a devenit clar pentru mine că baza eticii constă în dreptul omului de a practica jocurile pe care și le-a ales. Eu nu voi călca în picioare jucăriile tale, tu nu le vei călca în picioare pe ale mele. Eu n-am să scuip asupra idolului tău, tu nu vei scuipa asupra idolului meu. Nu există nici un temei pentru ca hedonismul, Cabala
Isaac Bashevis-Singer: Șoșa by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/13270_a_14595]
-
literatura din perspectivă sociosemiotică. Este, de asemenea, redactorul-șef al publicațiilor de specialitate Semiotische Berichte și S - European Journal for Semiotic Studies. Din 1978, Jeff Bernard face parte din comitetul de conducere al Asociației Austriece de Semiotică. În 1987, este ales în Comitetul Executiv al Asociației Internaționale de Studii Semiotice, în 1989 devine coordonatorul Comitetului Director, iar din 1994 este Secretarul General al acesteia. În 1988, Jeff Bernard a fost numit directorul nou-înființatului Institut de Studii Socio-Semiotice, funcție pe care o
Despre subculturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13288_a_14613]
-
întreba ce relație crezi că există între subcultură (atît de mediatizată de la un timp încoace) și educația adulților (și nu numai a lor)? - Eu cred că, odată ce o subcultură este mediatizată, înseamnă că există încercări serioase din partea societății de a alege unele dintre creațiile de gen și de a le recupera, de a le integra în industria culturală sau în alte industrii. Prin urmare, aceasta este o problemă secundară, care trebuie să ia în considerare mobilitatea în societate. Mobilitatea oamenilor, dar
Despre subculturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13288_a_14613]
-
esențiale: femeia, pisica, raftul de cărți și amicii („Visez mereu să am în casă:/ Soție bună și duioasă,/ pisica peste cărți trecînd,/ Amici ce nici cînd nu mă lasă/ Și fără care viața-i vînt.” - Bestiarul). Dintre toate, Romulus Bucur alege pisica și îi dedică șaisprezece poeme. Atît doar că pisica lui, ca toate pisicile cu virtuți literare, poate avea farmece și apucături de femeie, poate toarce poezie în ritm de computer și ține loc de amic. Sau toate în sens
Jurnalul unei vieți by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13279_a_14604]
-
destul de rare, constituie o excepție. De aceea ne bucură când apare câte o lucrare, fie și cu un caracter mai modest, ca Dinastia Ciorăneștilor (fișe monografice și bibliografice), semnată de Mihai Gabriel Popescu și Ștefan Ion Ghilimescu. Autorii și-au ales un subiect cu semnificație deosebită, ilustra familie de intelectuali a Ciorăneștilor, propunându-și ca, prin studierea ei, să aducă o contribuție „la înțelegerea rolului elitelor în edificarea vocației europene a poporului român”, cu alte cuvinte, să pledeze pentru meritocrație, acea
Amintiri fără memorie by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13304_a_14629]
-
replici, devenite și ele celebre, care lasă deschisă seria, pe care am putea să o numim, în termenii lui Genette, Perrault în palimpsest. Raliindu-ne la părerea lui Gérard Macé și a multor altora că poveștile lui Perrault sînt mai ales o lectură pentru adulți, nu ne oprim aici la numeroasele adaptări și simplificări, adresate cu precădere copiilor. Chiar în secolul al XVIII-lea, un anonim a transpus în proză cea mai reușită dintre poveștile în versuri ale lui Perrault, Pielea-de-Măgar
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
România. După ce li se dăduse de înțeles că li s-a admis înscrierea la Curtea de Apel București, cele două partide au aflat că și această Curte dă dreptate Tribunalului București care a respins înscrierea alianței. Temeiul e că sigla aleasă de cele două partide DA, de la numele alianței “Dreptate și Adevăr”, ar transmite mesaje subliminale alegătorilor. * În editorialul pe care îl semnează în ziarul citat, Dan Pavel e de părere că România e condamnată la integrare în Uniunea Europeană, în ciuda corupției
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13315_a_14640]
-
Radu Toma, sînt responsabilii acestui volum a cărui perfecțiune materială aș fi lăudat-o și astăzi dacă grija tipografilor ar fi fost împărtășită de cea a legătorilor. Ingenios este și numele colecției din care face parte cartea: Périféeries. Volumul își alege astfel cititorii: pe criteriul limbii, în primul rînd, fiind scris în franceză; cronologic, raporturile dintre literatură și pictură vizează în principal secolul XX, profesorii din Lyon fiind cu toții vingtième-iști. O listă a scriitorilor abordați îi cuprinde pe René Char, Yves
Știință voioasă pe o temă dată by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13312_a_14637]
-
vînturi venite din partea psihanalizei: nevoia de autoritate, de un alt «tată» - sau, dimpotrivă, paricidul, diverse complexe...”. Prea posibil! Însă noi preferăm a reține, cum am spus, inconformismul, fibra incredulă, inadaptabilă, id est inteligența propriu-zis critică a eseistului care și-a ales o temă pe potrivă. Nu întîmplător scrierea în cauză a avut parte de dificultăți torturante, prelungite în timp. Scrisă în 1972 și înfățișată de îndată spre editare, cartea, deși deloc „subversivă”, s-a văzut interzisă pînă-n 1990 (a apărut în
Mai mult decît un exercițiu al memoriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13301_a_14626]
-
ca exemple ale acestei ciudățenii americane. El a mers mai departe, arătînd că, la rîndul lor, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, Polonia, Cehoslovacia, Bulgaria, China și Coreea de Nord manifestaseră în trecut o preferință hotărîtă pentru dictaturi și pentru monarhiile absolute, în detrimentul guvernelor alese democratic. Nu e nevoie să căutăm cauzele acestor preferințe, a adăugat domnul Flosse. Mai mult, s-ar putea ca rezultatul cercetărilor să fie stînjenitor. Faptul că aceste opțiuni fuseseră certitudini istorice era de ajuns. În cazul Americii, a continuat el
John Steinbeck: Scurta domnie a lui Pépin al IV-lea by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/13311_a_14636]
-
de pe Arcul de Triumf. Implicarea ulterioară a Clotildei în politică și religie a fost urmată de mariajul simbolic cu un bivol alb în Bois de Boulogne. Bine cunoscutele ei dueluri, în care a rănit trei academicieni bătrîiori și s-a ales la rîndul ei cu o împunsătură de floretă în fesa dreaptă, au făcut destulă vîlvă, iar asta pe vremea cînd încă nu împlinise douăzeci de ani. Într-un articol din Souffrance, Clotilde a scris că avusese o carieră care nu
John Steinbeck: Scurta domnie a lui Pépin al IV-lea by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/13311_a_14636]
-
pentru realitatea socială a limbii e la fel de important ceea ce este și ceea ce se crede că este: percepția populară poate influența nu numai evaluarea, ci și evoluția limbii. Din listele de trăsături fonetice, gramaticale sau lexicale ale unui grai, tradiția literară alege doar unele pentru a le transforma în mărci de identificare. Chiar și puținele alese sînt însă adesea ambigue. Aspirația vocalelor inițiale - haripă, hasta - este, de exemplu, în română, un fenomen reprezentat contradictoriu: înregistrat în descrierile lingvistice ca o trăsătură fonetică
„Hasta” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13347_a_14672]
-
și istoric și social, prin deplasarea țiganilor din Muntenia spre Ardeal și prin identificarea registrului lor de limbaj cu forma exclusiv orală, cea mai marcată, a graiului muntenesc. Oricum, dacă în literatură fenomenul e destul de bine reprezentat (pentru că a fost ales ca marcă distinctivă, chiar dacă pentru valori diferite), cred că ne-ar fi de folos mai multe date concrete asupra realității sale în uzul actual.
„Hasta” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13347_a_14672]
-
în schimbul promisiunii că n-o să mai negocieze pentru noi nici tratate cu rușii, nici fonduri cu U.E. și nici avioane cu francezii. S-a văzut doar că de fiecare dată când și-a pus semnătura pe câte ceva, praful s-a ales ba de banii, ba de iluziile, ba de „europenitatea” noastră. Acest bătrânel zâmbăreț ar trebui lăsat, fie și la Cotrocensk, în compania damicelelor (astăzi, planturoase sexa- și septuagenere) ce i-au încântat maturitatea pe la teatrele, ansamblurile de balet și atelierele
Concorde la Cotrocensk by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13334_a_14659]
-
puse pe umerii celor de dinante și lanțul ce se durase”, Vasile Popovici a înțeles „legătura firească dintre el și toți acei oameni”. Este momentul conștientizării că singurătatea este slăbiciune ce trebuie și poate fi înfrântă. Și această idee se alege din mulțimea de fapte și gânduri ale romanului, a cărui acțiune este împinsă până la începerea războiului din 1940 și punctul culminant al răpirii Ardealului. Altfel, Ion Agârbiceanu, aici, ca în întreaga sa operă, nu se abate de la actualitatea evenimentelor dar
Ineditele Agârbiceanu by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13344_a_14669]
-
pot ajuta cu traducerea Autobiografiei, I (lucru pe care altcineva a încercat să-l facă) și, în sfîrșit, am devenit traducător. Apoi mi-a cerut să traduc și al doilea volum. După moartea sa, editorul și doamna Eliade m-au ales să traduc prima și ultima parte din fragmentele de Jurnal care n-au apărut în engleză (numite „Partea I” și „Partea a IV-a” în versiunea engleză). Nuvelele și alte fragmente le-am publicat în alte împrejurări, cînd mi s-
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
de culpă care îl va face să evite pentru multă vreme întîlnirea cu autorul respectiv. Dacă despre aceeași carte proastă va scrie o cronică elogioasă, criticul va deveni, el însuși, ținta bășcăliei confraților, iar de credibilitatea verdictelor sale se va alege praful. Culmea este că nici măcar în situația fericită a întîlnirii cu o carte bună poziția criticului nu este mai comodă. Lăudînd cartea se va spune malițios, „e prieten cu autorul”. Dacă îi caută nod în papură pentru a-și demonstra
Afinități elective by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13337_a_14662]
-
de sensibile pot fi abordate civilizat, rațional, sine ira et studio chiar și când, cum se întâmplă acum, conțin și opinii discutabile ori contrariante pentru preopinent. Dl Pomogáts Béla (n. 1934), filolog prin formație, cu o conștiință civică deosebit de activă, ales de două ori președinte al Uniunii Scriitorilor din Ungaria, este un profund cunoscător al problematicii româno-maghiare, pe care o abordează sub diferite aspecte. Reconstruirea podurilor (Épülö hidak) a apărut la Editura Pont din Budapesta în 2002 și, în același an
Un test de neocolit by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/13335_a_14660]