6,258 matches
-
instruirii pe simulatoare 274 Capitolul VI Metode de raționalizare a Învățării și predării 277 1. Activitatea individuală cu ajutorul fișelor 277 2. Metode algoritmice de instruire 278 a) Ce este un algoritm? 279 b) Tipuri de algoritmi 281 c) Elaborarea unui algoritm didactic 282 d) Forma de prezentare a algoritmului 282 e) Observații critice și limite 284 3. Instruirea programată (Învățământul programat) 285 a) Specificul instruirii programate 285 b) Programa și principiile programării 287 c) Tipuri de programare 289 d) Avantajele și
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
raționalizare a Învățării și predării 277 1. Activitatea individuală cu ajutorul fișelor 277 2. Metode algoritmice de instruire 278 a) Ce este un algoritm? 279 b) Tipuri de algoritmi 281 c) Elaborarea unui algoritm didactic 282 d) Forma de prezentare a algoritmului 282 e) Observații critice și limite 284 3. Instruirea programată (Învățământul programat) 285 a) Specificul instruirii programate 285 b) Programa și principiile programării 287 c) Tipuri de programare 289 d) Avantajele și limitele instruirii programate 293 4. Instruirea bazată pe
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
aplica metode care presupun un maximum de Îndrumare În ocaziile de explorare, de cercetare, care se oferă elevilor. Așa se pot desfășura, de exemplu, anumite experiențe delaborator, după prescripții detaliate, care presupun parcurgerea pas cu pas a unoroperații construite În algoritmii consemnați În fișa de lucru, În manuale sau dictați de către profesor. Totuși, fiind de acord cu E. Fries și R. Rosemberg, considerăm că asemenea proceduri nu se Încadrează În spiritul Învățământului prin cercetare. Efectuarea unor observații sau experiențe după „rețete
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
diferite tipuri de activități legate de Învățarea anumitor profesiuni sau meserii” (Fr. Hunkias). Capitolul VItc "Capitolul VI" Metode de raționalizare a Învățării și predăriitc "Metode de raționalizare a ÎnvĂȚĂrii și predării" Să repetăm: raționalizarea presupune: organizarea Învățării În termeni de algoritmi și de buclă de retroacțiune (feedback = de control imediat) sau:structurări riguroase (conținut și operații de Învățare), succesiuni stricte, condiționarea Însușirii elementelor noi de către Însușirea seriei de elemente anterioare, selecțieși eliminare a operațiilor balast, răspunsuri precise, evitarea greșelilor, reușită sigură
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de a construi structuri generale decomportament cu aspect esențialmente algoritmic aplicabile la rezolvarea anumitor categorii de probleme, ceea ce ar avea o deosebită importanță pentru Învățare. Pornind de la aceste constatări, ei au căutat să fundamenteze Învățământul peastfel de structuri algoritmice. Un algoritm 1 odată construit constituie un program, o procedură deterministă. Așa s-a ajuns ca algoritmii să devină noi mijloace de instruire. Și să se dezvolte o așa-numită „pedagogie algoritmică”. a) Ce este un algoritm?tc "a) Ce este un
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de probleme, ceea ce ar avea o deosebită importanță pentru Învățare. Pornind de la aceste constatări, ei au căutat să fundamenteze Învățământul peastfel de structuri algoritmice. Un algoritm 1 odată construit constituie un program, o procedură deterministă. Așa s-a ajuns ca algoritmii să devină noi mijloace de instruire. Și să se dezvolte o așa-numită „pedagogie algoritmică”. a) Ce este un algoritm?tc "a) Ce este un algoritm?" În sensul cel mai larg al cuvântului, un algoritm este definit ca un sistem
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
peastfel de structuri algoritmice. Un algoritm 1 odată construit constituie un program, o procedură deterministă. Așa s-a ajuns ca algoritmii să devină noi mijloace de instruire. Și să se dezvolte o așa-numită „pedagogie algoritmică”. a) Ce este un algoritm?tc "a) Ce este un algoritm?" În sensul cel mai larg al cuvântului, un algoritm este definit ca un sistem de operații fundamentale, nereductibile la altele mai simple, a căror aplicare Într-o succesiune determinată este necesară (În unele cazuri
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
1 odată construit constituie un program, o procedură deterministă. Așa s-a ajuns ca algoritmii să devină noi mijloace de instruire. Și să se dezvolte o așa-numită „pedagogie algoritmică”. a) Ce este un algoritm?tc "a) Ce este un algoritm?" În sensul cel mai larg al cuvântului, un algoritm este definit ca un sistem de operații fundamentale, nereductibile la altele mai simple, a căror aplicare Într-o succesiune determinată este necesară (În unele cazuri și suficientă) pentru rezolvarea unor probleme
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Așa s-a ajuns ca algoritmii să devină noi mijloace de instruire. Și să se dezvolte o așa-numită „pedagogie algoritmică”. a) Ce este un algoritm?tc "a) Ce este un algoritm?" În sensul cel mai larg al cuvântului, un algoritm este definit ca un sistem de operații fundamentale, nereductibile la altele mai simple, a căror aplicare Într-o succesiune determinată este necesară (În unele cazuri și suficientă) pentru rezolvarea unor probleme-tip, de ordin practic sau teoretic. Sau, altfel spus
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
definit ca un sistem de operații fundamentale, nereductibile la altele mai simple, a căror aplicare Într-o succesiune determinată este necesară (În unele cazuri și suficientă) pentru rezolvarea unor probleme-tip, de ordin practic sau teoretic. Sau, altfel spus, un algoritm este: - o reprezentare spațio-temporală a unei serii de acte sau operații elementare care trebuie executate În secvențe pentru a Îndeplini o sarcină oarecare urmărind o Înlănțuire strictă (Not, 1988, p. 25); - o suită ordonată de operații necesare atingerii unui scop
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de operații prezentate Într-o ordine determinată, care permite rezolvarea unei probleme sau a unei clase de probleme (Mialaret, 1979); - succesiune de instrucțiuni explicite, aplicabile În mod mecanic În vederea rezolvării anumitor probleme (Galisson, Coste, 1976). Sintetizând, putem spune că un algoritm reprezintă o suită sau un șir finit (o serie) ori un sistem de operații structurate și efectuate Într-o anumită succesiune logică obligatorie, Întotdeauna aceeași (invariabilă), utilizată pentru rezolvarea aceleiași clase de probleme și care conduce Întotdeauna la același rezultat
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
indicații, reguli, comenzi, condiții) de urmat În vederea Îndeplinirii operațiilor (acțiunilor) determinate. Intrarea În posesia unei asemenea structuri echivalează cu internalizarea ei de așa manieră Încât subiectul o poate exterioriza ori de câte ori se găsește În condiții care cer acest comportament (G. Lariccia). Algoritmul nu este, așadar, o simplă schemă de operații. Și nici nu se confundă cu o structură logică a unei materii date sau cu structura psihologică a acesteia. (Care pot să nu coincidă.) În același timp, nu este nici o structură pur
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
a unei materii date sau cu structura psihologică a acesteia. (Care pot să nu coincidă.) În același timp, nu este nici o structură pur mintală ca sinteză a unei acțiuni Îndeplinite, ca recapitulare, Într-un anumit fel, a acesteia. În fine, algoritmul nu este totuna cu regula unei acțiuni care se poate defini ca „propoziție care indică maniera de a se conduce sau de a executa o anumită acțiune” (Not, 1988). (Deși, atunci când un algoritm este perfect definit este posibil ca el
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
un anumit fel, a acesteia. În fine, algoritmul nu este totuna cu regula unei acțiuni care se poate defini ca „propoziție care indică maniera de a se conduce sau de a executa o anumită acțiune” (Not, 1988). (Deși, atunci când un algoritm este perfect definit este posibil ca el să fie exprimat sub formă de regulă.) În esență, algoritmul este o construcție conștientă care anticipează un program de acțiune viitoare (ceea ce nu exclude rolul unei experiențe trecute În formația sa). Este o
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
poate defini ca „propoziție care indică maniera de a se conduce sau de a executa o anumită acțiune” (Not, 1988). (Deși, atunci când un algoritm este perfect definit este posibil ca el să fie exprimat sub formă de regulă.) În esență, algoritmul este o construcție conștientă care anticipează un program de acțiune viitoare (ceea ce nu exclude rolul unei experiențe trecute În formația sa). Este o structură generală de comportament care se distinge prin câteva caracteristici și anume: - precizie - În sensul că toate
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
fi numărul de „pași” de parcurs acesta fiind limitat; - generalitate - sau valabilitatea sa pentru o Întreagă clasă de probleme; sau a oricărei probleme din clasa respectivă; - rezolubilitate - chiar fără cunoștințe speciale În problema respectivă, toate persoanele care aplică corect același algoritm trebuie să ajungă În mod corect la rezolvare, la aceeași soluție (finalitate certă). Algoritmul - arată L.N. Landa (1973), părintele algoritmizării - are proprietatea determinării, „...adică proprietatea de a direcționa univoc acțiunile individului În rezolvarea problemelor. Îndeplinind o prescripție algoritmică, subiectul știe
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
o Întreagă clasă de probleme; sau a oricărei probleme din clasa respectivă; - rezolubilitate - chiar fără cunoștințe speciale În problema respectivă, toate persoanele care aplică corect același algoritm trebuie să ajungă În mod corect la rezolvare, la aceeași soluție (finalitate certă). Algoritmul - arată L.N. Landa (1973), părintele algoritmizării - are proprietatea determinării, „...adică proprietatea de a direcționa univoc acțiunile individului În rezolvarea problemelor. Îndeplinind o prescripție algoritmică, subiectul știe cu exactitate ce trebuie să facă pentru a realiza sarcina respectivă, pentru a rezolva
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
au șansa să se amplifice pe parcurs, cu fiecare nouă secvență, Îndepărtând tot mai mult rezultatul obținut de cel așteptat. (De exemplu: formula de rezolvare a unei ecuații de gradul al II-lea ș.a.) Folosită inițial În matematică, noțiunea de algoritm a dobândit În ultimavreme o circulație largă, odată cu apariția și dezvoltarea ciberneticii și cu folosirea calculatoarelor, a căror funcționare se bazează pe algoritmizarea operațiilor intelectuale. În această privință se pornește de la ideea că algoritmii intelectuali, motori, de conduită moral-civică etc.
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Folosită inițial În matematică, noțiunea de algoritm a dobândit În ultimavreme o circulație largă, odată cu apariția și dezvoltarea ciberneticii și cu folosirea calculatoarelor, a căror funcționare se bazează pe algoritmizarea operațiilor intelectuale. În această privință se pornește de la ideea că algoritmii intelectuali, motori, de conduită moral-civică etc. reprezintă comportamente relativ automatizate care asigură desfășurarea mai rapidă și cu economie de efort intelectual sau motric, și de timp, făcând posibilă, datorită eliberării relative a controlului central, efectuarea concomitent a mai multor operații
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
urmare, ca extensiunea algoritmizării să fie favorizată de interpretarea cibernetică a procesului de Învățare, de considerarea acestuia din unghiul de vedere al unei „pedagogii exacte” (L.N. Landa), În sensul că toate deprinderile Învățate În școală ar fi schematizabile, reductibile la „algoritmi” specifici diferitelor discipline de Învățământ. b) Tipuri de algoritmitc " b) Tipuri de algoritmi" Maniera de utilizare a algoritmizării În activitatea didactică poate lua forma elaborării mai multor tipuri de algoritmi, ca de exemplu: • algoritmi pentru descrierea obiectivelor (comportamentelor intermediare și
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Învățare, de considerarea acestuia din unghiul de vedere al unei „pedagogii exacte” (L.N. Landa), În sensul că toate deprinderile Învățate În școală ar fi schematizabile, reductibile la „algoritmi” specifici diferitelor discipline de Învățământ. b) Tipuri de algoritmitc " b) Tipuri de algoritmi" Maniera de utilizare a algoritmizării În activitatea didactică poate lua forma elaborării mai multor tipuri de algoritmi, ca de exemplu: • algoritmi pentru descrierea obiectivelor (comportamentelor intermediare și finale la care vrem să ajungă elevii); • algoritmi de conținut (ca descriere sau
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
toate deprinderile Învățate În școală ar fi schematizabile, reductibile la „algoritmi” specifici diferitelor discipline de Învățământ. b) Tipuri de algoritmitc " b) Tipuri de algoritmi" Maniera de utilizare a algoritmizării În activitatea didactică poate lua forma elaborării mai multor tipuri de algoritmi, ca de exemplu: • algoritmi pentru descrierea obiectivelor (comportamentelor intermediare și finale la care vrem să ajungă elevii); • algoritmi de conținut (ca descriere sau structurare formalizată a unor unități de conținut); • algoritmi de identificare, constând dintr-o listă de Întrebări puse
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
școală ar fi schematizabile, reductibile la „algoritmi” specifici diferitelor discipline de Învățământ. b) Tipuri de algoritmitc " b) Tipuri de algoritmi" Maniera de utilizare a algoritmizării În activitatea didactică poate lua forma elaborării mai multor tipuri de algoritmi, ca de exemplu: • algoritmi pentru descrierea obiectivelor (comportamentelor intermediare și finale la care vrem să ajungă elevii); • algoritmi de conținut (ca descriere sau structurare formalizată a unor unități de conținut); • algoritmi de identificare, constând dintr-o listă de Întrebări puse Într-o manieră ordonată
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de algoritmitc " b) Tipuri de algoritmi" Maniera de utilizare a algoritmizării În activitatea didactică poate lua forma elaborării mai multor tipuri de algoritmi, ca de exemplu: • algoritmi pentru descrierea obiectivelor (comportamentelor intermediare și finale la care vrem să ajungă elevii); • algoritmi de conținut (ca descriere sau structurare formalizată a unor unități de conținut); • algoritmi de identificare, constând dintr-o listă de Întrebări puse Într-o manieră ordonată și ierarhizată care să conducă la o concluzie de clasificare, adică de recunoaștere a
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
didactică poate lua forma elaborării mai multor tipuri de algoritmi, ca de exemplu: • algoritmi pentru descrierea obiectivelor (comportamentelor intermediare și finale la care vrem să ajungă elevii); • algoritmi de conținut (ca descriere sau structurare formalizată a unor unități de conținut); • algoritmi de identificare, constând dintr-o listă de Întrebări puse Într-o manieră ordonată și ierarhizată care să conducă la o concluzie de clasificare, adică de recunoaștere a apartenenței unei probleme la o clasă determinată de probleme; definirea unei noțiuni, caracterizarea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]