4,345 matches
-
sale legitime. Niciun act juridic nu poate împiedica exercitarea acestui drept. Modificarea alineatului (3) subliniază și mai mult necesitatea unei justiții accesibile și eficiente, un pilon fundamental într-o societate democratică, care respectă drepturile și libertățile cetățenilor săi. Pe lângă alinierea la standardele europene, această revizuire este în concordanță cu alte articole ale Constituției României. De exemplu, articolul 16 afirmă egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. Prin urmare, un proces echitabil, optim și
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
natural“, iar articolul 103 garantează dreptul la un proces echitabil. Aceste dispoziții reflectă angajamentul față de principiul statului de drept și protecția drepturilor individuale, similară cu revizuirea propusă pentru articolul 21 din Constituția României. Prin urmare, revizuirea articolului 21 și alinierea acestuia la standardele europene nu numai că întăresc angajamentul României față de principiile democratice și de stat de drept, dar contribuie și la consolidarea încrederii cetățenilor în sistemul judiciar. Aceasta este o reformă esențială care va favoriza, de asemenea, o
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
justiției, elemente vitale întrun sistem judiciar modern și eficient. Revizuirea trebuie văzută în contextul mai larg al reformelor judiciare și al necesității de a spori transparența, eficiența și responsabilitatea sistemului judiciar. O astfel de schimbare constituțională reprezintă nu doar o aliniere la directivele europene, ci și o afirmare a angajamentului României față de valorile democratice și de respectare a drepturilor omului. Acesta nu este doar un pas înainte pentru sistemul judiciar românesc, ci și un mesaj puternic că România este dedicată
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
ca sursă de profit. Este important să remarcăm că revizuirea articolului 22 din Constituția României este în consonanță și cu prevederile Convenției europene a drepturilor omului, în special cu articolul 3 care interzice tortura și tratamentele inumane sau degradante. Această aliniere la standardele internaționale reflectă angajamentul României de a promova și proteja drepturile omului în cadrul său juridic intern, consolidând astfel statutul său de membru al comunității europene și internaționale. Comparând textul revizuit al articolului 22 cu cele ale altor constituții
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
15, garantează dreptul la viață și interzice tortura și orice formă de pedeapsă sau tratament inuman sau degradant. Astfel, propunerea de revizuire a Constituției României pentru a include interdicția tratamentelor experimentale este nu doar o necesitate internă, ci și o aliniere la standardele drepturilor omului recunoscute și adoptate pe plan internațional. Această schimbare va consolida încrederea în sistemul de justiție și va asigura că practicile medicale și științifice se vor desfășura cu respectarea demnității și drepturilor fundamentale ale fiecărui individ. În
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
într-un context mai larg de adaptare la prevederile și principiile enunțate în alte documente fundamentale, precum Convenția europeană a drepturilor omului și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. În acest sens, revizuirea articolului 23 trebuie privită și prin prisma alinierii la standardele de protecție a drepturilor omului la nivel european. Analizând alte constituții europene, observăm că principiul proporționalității și necesității în privarea de libertate este un standard comun. De exemplu, Constituția Germaniei (Grundgesetz) prevede în mod expres că „libertatea individuală
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
judecătoresc pentru restrângeri. Similar, Constituția Spaniei, în articolul 18, protejează dreptul la intimitate personală și familială și la inviolabilitatea domiciliului, precum și secretul comunicațiilor și prevede că restrângerea acestor drepturi este permisă numai printr-o decizie judecătorească. Aceste exemple demonstrează alinierea modificărilor propuse la standardele internaționale și la practicile democratice consolidate. Revizuirea articolului 23 din Constituția României nu este o simplă ajustare legislativă, ci o reafirmare a angajamentului României față de valorile democratice și drepturile fundamentale ale omului. Reflectând la experiențele
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
a unui proces echitabil. În fine, alineatul (5) consolidează principiul egalității de arme, garantând astfel că niciuna dintre părți nu este dezavantajată în procesul judiciar. Analizând raportarea noilor alineate la alte articole din Constituția României, observăm o coerență și o aliniere la principiile generale ale statului de drept și ale protecției drepturilor omului. De exemplu, articolul 21, care garantează accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, este întărit prin aceste adăugiri. De asemenea, articolul 53, care reglementează restrângerea
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
orientată spre garantarea drepturilor fundamentale în procesul de judecată. Mai mult decât atât, aceste comparări relevă un angajament general pentru respectarea și protejarea drepturilor omului, așa cum sunt ele înțelese și aplicate în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Această aliniere nu numai că întărește sistemul juridic național, dar și consolidează poziția României în cadrul comunității europene, arătând o deschidere către standardele democratice și respectul pentru drepturile fundamentale ale cetățenilor. În concluzie, revizuirea articolului 24 din Constituția României este o măsură
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
cu respectarea vieții private și a confidențialității individuale. Prin urmare, individualizarea explicită a informațiilor și bunurilor căutate în mandatul de percheziție este un pas crucial în protejarea acestor drepturi în contextul digital. În plus, revizuirea propusă aduce Constituția României în aliniere cu standardele internaționale și practicile judiciare ale altor state democratice, unde protecția datelor și a vieții private este privită ca o componentă esențială a statului de drept. Astfel, România ar demonstra un angajament ferm față de valorile democratice și ar
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
de maturizare democratică și de înțelegere a faptului că securitatea națională și drepturile omului nu trebuie să fie în contradicție, ci trebuie să coexiste într-un echilibru benefic pentru societate. În concluzie, revizuirea articolului 28 este un pas înainte în alinierea României la standardele internaționale în materie de protecție a drepturilor omului și a vieții private. Este o măsură care reafirmă angajamentul față de valorile democratice și oferă garanții suplimentare că orice acțiune a statului în domeniul supravegherii este efectuată în
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
este doar un număr arbitrar, ci este recomandat de UNESCO drept minimul necesar pentru a asigura o educație de calitate și pentru a atinge obiectivele de dezvoltare durabilă în domeniul educației. În cazul României, această cifră reprezintă nu numai o aliniere la standardele internaționale, dar și un angajament ferm pentru viitorul educației și al tineretului țării. Este esențial să remarcăm că o finanțare adecvată a educației contribuie la reducerea disparităților sociale și la crearea de oportunități egale pentru toți cetățenii. Fără
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
sau simpatiilor politice. Acest lucru ar putea contribui la o mai mare încredere în sistemul de justiție, esențială pentru consolidarea democrației. Dezbaterea privind modificarea articolului 65 se înscrie într-o tendință mai largă de reformă a sistemului judiciar, care vizează alinierea practicilor din România la standardele europene. Aceste standarde subliniază necesitatea protejării independenței procurorilor și evitarea ingerințelor externe în actul de justiție. Unul dintre argumentele puternice în favoarea revizuirii este acela că, prin stabilirea unui cadru legal clar pentru desemnarea procurorului
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
de acumulare a puterii pe termen lung în mâinile unui singur individ. În concluzie, revizuirea articolului 65 din Constituție, prin adăugarea literei l), este o măsură care merită luată în considerare serios din perspectiva fortificării statului de drept și a alinierii la standardele europene. Este un pas necesar pentru a asigura că structurile-cheie ale sistemului judiciar sunt conduse de persoane competente, alese printr-un proces transparent și echitabil. Acesta ar fi un semnal puternic că România este dedicată combaterii corupției și
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
Constituției și, în special, a articolului 65 trebuie să fie privită ca o oportunitate de a reforma și de a îmbunătăți mecanismele judiciare și de supraveghere, în conformitate cu cele mai înalte standarde democratice. Nu este doar o chestiune de aliniere la directivele europene, ci și de asumare a unui angajament ferm pentru consolidarea democrației și a statului de drept în societatea românească. În acest proces este esențial ca toate părțile interesate - politicieni, membri ai sistemului judiciar, experți în drept și
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
imunitatea parlamentară nu este și nu trebuie să fie un scut pentru cei care încalcă legea. Într-o democrație robustă, nimeni nu este mai presus de lege, nici cei aleși să o reprezinte. De aceea, revizuirea propusă are ca scop alinierea imunității parlamentare la standardele de justiție aplicabile oricărui cetățean. Amendamentul sugerează că, în cazul unei infracțiuni flagrante, deputații și senatorii pot fi reținuți și supuși percheziției, cu informarea imediată a ministrului justiției și a președintelui Camerei respective, fiind eliminată posibilitatea
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
83 stipulează că mandatul Președintelui României este de 5 ani. Modificarea propusă sugerează o reducere a acestei perioade la 4 ani, cu prevederea ca Președintele să depună jurământul în același an calendaristic cu alegerea Parlamentului. Această modificare ar aduce o aliniere a ciclurilor electorale și, prin urmare, ar putea contribui la o mai bună coeziune între puterile statului. De ce este necesară o astfel de schimbare? În primul rând, armonizarea termenelor electorale ar putea reduce perioadele de coabitare, acele intervale în
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
românesc la dinamica schimbărilor sociale și politice contemporane. Într-o lume în care rapiditatea schimbărilor este tot mai accentuată, flexibilitatea și capacitatea de adaptare a instituțiilor statului la noile realități devin imperative. Reducerea duratei mandatului prezidențial la 4 ani, în aliniere cu alegerile parlamentare, reflectă o înțelegere a nevoii de a răspunde mai prompt și mai eficient la așteptările cetățenilor. Pentru toate aceste motive, soluția adoptată de prezenta inițiativă de revizuire a Constituției este revenirea la un mandat de 4 ani
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
care ghidează societatea. Propunerile de modificare a articolului 90 sunt rodul unei astfel de înțelegeri și sunt menite să fortifice acele valori, asigurând că instrumentele democrației rămân eficiente și relevante. Astfel, această inițiativă de revizuire este o evoluție necesară în alinierea practicilor politice cu standardele democratice actuale. Este o dovadă de maturitate și responsabilitate, care reflectă dorința României de a avansa și de a se dezvolta în continuare ca o democrație stabilă și respectată. ... 25. Litera b) a articolului 94 se
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
comportament etic și transparent. Totodată, revizuirea propusă este în concordanță cu valorile democratice fundamentale și cu practicile internaționale. În multe democrații consolidate, cetățenii au la dispoziție instrumente similare pentru a-și exprima suveranitatea și pentru a-și apăra drepturile. Prin alinierea la aceste standarde, România își consolidează statutul de stat democratic și responsabil, reafirmându-și angajamentul față de principiile de guvernare participativă și transparentă. Pentru a înțelege mai bine această propunere este util să analizăm comparativ alte constituții din lume. De
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
pas înainte către o guvernare responsabilă, în care cetățenii pot să își exercite drepturile și să își facă auzită vocea într-un mod mai eficient și mai concret. În concluzie, revizuirea alineatului (1) al articolului 103 este o necesitate pentru alinierea legislației românești la standardele democrațiilor consolidate, unde alegerea Guvernului este transparentă și direct corelată cu voința poporului. Această schimbare constituțională va contribui la stabilitatea politică și va reduce posibilitatea de manevre politice care să devieze de la mandatul clar conferit
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
pentru a reflecta cu mai mare claritate principiile unui stat civil, precum și pentru a asigura un control parlamentar consolidat asupra prezenței forțelor străine pe teritoriul României. Prin această revizuire se dorește întărirea cadrului legal care guvernează securitatea națională și alinierea la standardele internaționale în domeniu. Este esențial să înțelegem contextul și importanța articolului 118 în structura Constituției: acest articol se referă, anterior revizuirii, la „Forțele armate“ - acesta fiind și titlul marginal al acestui articol, ulterior revizuirii acesta reglementând și cu
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
din Constituția României este o etapă vitală în consolidarea cadrului legal pentru securitatea națională. Aceasta reflectă o viziune modernă asupra rolului serviciilor de informații și a relațiilor internaționale, promovând o abordare civilă, transparentă și responsabilă. Prin aceste ajustări se asigură alinierea legislației naționale la standardele internaționale și se răspunde eficient la provocările specifice secolului XXI. ... 32. După alineatul (5) al articolului 118 se adaugă alineatul (6), care va avea următorul cuprins: (6) Pe timp de pace bugetul apărării naționale nu poate
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
reflecta voința reprezentativă a cetățenilor, transpunându-se nu doar într-o legitimare a funcțiilor de conducere, dar și într-o garanție că persoanele selectate sunt cele mai apte să servească interesele naționale. Astfel, se creează premisele pentru o mai bună aliniere a serviciilor de informații la principiile statului de drept și la valorile democratice fundamentale. În plus, stabilirea unui mandat fix de patru ani pentru șefii serviciilor de informații facilitează un ciclu de planificare și evaluare care poate eficientiza activitatea acestor
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
6 luni de mandat. Alesul local este demis dacă jumătate plus unu dintre cei prezenți la referendum votează pentru demitere, indiferent de cvorumul de participare. Revizuirea Constituției României reprezintă un subiect de o importanță crucială pentru întărirea democrației și pentru alinierea legislației naționale la standardele europene. În acest context, propunerea de revizuire a articolului 120 aduce în discuție mecanisme-cheie legate de alegerea și demiterea autorităților locale, un proces care trebuie să reflecte competența, dorința și alegerea cetățenilor. Pentru a înțelege mai
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]