883 matches
-
eu limba mi-oi uita, Când o crește grâu-n tindă, Ș-o ajunge până-n grindă, Când o crește grâu-n casă, Ș-o ajunge până-n masă! în urma recunoașterii independenței României, principele Carol se hotărăște ca să ia titlul oficial de Alteță Regală, iar agențiile oficioase sunt înălțate la rangul de legațiuni oficiale. Deocamdată aceasta s-a decis pentru Paris, Viena și Berlin; titularii: Callimachi-Catargi, Ion Bălăceanu și Vârnav-Liteanu au primit acest titlu. La 15 septembrie, Camerele sunt convocate în sesiune extraordinară
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
muzică aleasă tot Bucureștiul oamenilor de gust. Să dau o idee despre ce ereau alergările de cai acum 47 de ani. Alergările din primăvara anului 1880 au durat de la 14 la 26 mai și se făceau numai dumineca. I Premiul Alteței Sale Domnitorului, alergare de garduri pe distanță de 2 000 metri. Premiul I, un obiect de artă oferit de Domnitor, premiul II, 500 lei. II Premiul Societății de încurajare, alergare de iuțeală pentru mânzi de 3 și 4 ani născuți
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
Camera trece imediat în secții, apoi generalul Lecca, numit raportor, aduce următorul proiect de lege: „Art. 1. Principatul României este înălțat la Regat și prințul Carol I de Hohenzollern ia titlul de Rege. Art. 2. Prințul moștenitor ia titlul de «Alteță regală», prinț moștenitor.“ C.A. Rosetti, președintele Camerei, rostește o cuvântare entuziastă și foarte aplaudată. Alexandru Lahovary, în numele partidului conservator, se asociază și declară că propunerea va fi votată în unanimitate. Apoi a vorbit Vasile Boerescu, ministrul de Externe, după
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
Bulgaria, un an pentru România. Comitele Șuvaloff declară că nu poate să primească această combinare care trece peste împuternicirea ce are. Președintele arată că Germania și Italia sunt de acord cu Rusia, că Austro-Ungaria este dispusă a se ralia asemenea. Alteța-Sa întreabă dacă n-ar fi posibil să întrunească încă și voturile Franței și Engliterei. Comitele Andrássy, aderând formal la termenul de nouă luni pentru Rumelia și Bulgaria și de un an pentru România, combinațiune acceptată de plenipotențiarii Rusiei, comitele
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
nu crede că admiterea românilor din punctul de vedere al reușitei lucrărilor Congresului să prezinte același interes ca admiterea grecilor, a căror pretențiuni, orice rezultat ar avea, nu ar putea să aibă o influență așa de considerabilă asupra deliberațiunilor Congresului. Alteța-Sa este plecat a crede că ar fi bine să nu se înmulțească dificultățile ce această înaltă Adunare găsește în opera sa de pacificare, prin admiterea delegaților români, a căror reclamațiuni, cunoscute de mai nainte, nu par de natură a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
Angliei și Italiei, președintele se adresează la d-nii plenipotențiari ai Rusiei. Principele Gorceacoff declară că se unește cu opiniunea principelului de Bismarck exprimată asupra acestei cestiuni. Scopul Rusiei este de a ajunge la o pace durabilă cât mai curând și Alteța-Sa crede că prezența reprezentanților români este de natură a provoca discuții violente. Fără a vota în contra admiterii lor, principele Gorceakoff insistă ca opiniunea sa să se insereze în protocol. Președintele, stăruind ca plenipotențiarii ruși să exprime într-un mod
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
părți.“ Președintele întreabă dacă Congresul este dispus a menține fără condițiune principiul ce figurează în acel aliniat, sau de a subordona acest principiu cazului când România ar voi să primească întinderi teritoriale ce dânsa se pare de acum că refuză. Alteța-Sa nu are o părere personală asupra acestui punct, dar dorește să afle dacă reprezentanții altor puteri consideră independența României ca legată de recunoașterea de către acest principat a Tratatului de la San-Stefano, în totalitate, și dacă nu privesc prin urmare ca
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
schimb și așteaptă explicațiunile ce colegii săi din Rusia ar putea da asupra angagiamentelor ce Suveranul lor va lua pentru apărarea libertății Dunării. Principele Gorciakoff crede, ca și lordul Beaconsfield, că libera navigațiune a Dunării este un interes european, dar Alteța-Sa nu vede ce influență cesiunea Basarabiei ar putea avea asupra liberei navigațiuni pe Dunăre. România n-a contribuit în nimic la ameliorarea navigațiunii Dunării. Fără îndoială, Tratatul de la Paris a dat Moldovei o parte din Basarabia și Delta Dunării
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
făcând astfel Moldovei un serviciu, nefiind dânsa în stare de a executa lucrările pentru liberul acces a gurii de la Sulina. De atunci Comisiunea europeană a Dunării a executat mari lucrări care au avut de rezultat avantage importante pentru comerțul lumii. Alteța-Sa, considerând cestiunea sub alt punct de vedere, amintește că la 1856 Basarabia a fost legată numai de Moldova, la o epocă când principatele trebuiau să rămâie despărțite. Mai la urmă, Valahia și Moldova s-au unit împotriva Tratatului de la
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
Moldova, la o epocă când principatele trebuiau să rămâie despărțite. Mai la urmă, Valahia și Moldova s-au unit împotriva Tratatului de la Paris și, fără nici o grije de împotrivire a cabinetelor europene, Principatele-Unite au ales un Domnitor strein căruia, altmintrelea, Alteța-Sa-i poartă cel mai profund respect; situațiunea deci nu mai este azi tot aceeași ca mai nainte. Principele Gorceakoff declară, în fine, că guvernul său n-ar putea nici într un chip să părăsească această cestiune și speră că
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
drept, dară a se pune pe calea echității, regulând, pe baze mutual avantagioase, cu guvernul român, o cestiune fără soluțiunea căreia ar fi imposibil de a se stabili, între Rusia și România, bunele raporturi necesare la consolidarea păcii în Orient. Alteța-Sa crede că aceste considerațiuni arată îndestul că Rusia nu cere mai mult decât dă. Principele Gorceakoff mai vrea să amintească că, în realitate, toate drepturile și privilegiele României i-au fost asigurate prin sângele rus. Nu s-a încheiat
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
Gorceakoff mai vrea să amintească că, în realitate, toate drepturile și privilegiele României i-au fost asigurate prin sângele rus. Nu s-a încheiat nici un tratat între Rusia și Turcia, de un secol, fără a se stipula ceva în favoarea românilor. Alteța-Sa dorește să mai adaoge o observațiune psihologică și regretă de a constata că dacă, în viața privată, se întâmplă adeseori ca făcând un serviciu unui amic, el să devie pe urmă vrăjmaș, acest adevăr se aplică mai mult încă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
ideile d-lui prim plenipotențiar al Engliterei, dară nu vede că este o conexitate între libertatea Dunării și retrocesiunea Basarabiei. Se asociază, în ce privește Basarabia, cu opiniunea plenipotențiarilor ruși, având în vedere mai puțin interesele Rusiei decât pacea statornică a Europei. Alteța-Sa crede că Tratatul de la Paris ar fi fost mai solid dacă s ar fi înlăturat această cestiune de amor propriu, această micșorare de teritoriu care nu atingea deloc puterea unui Imperiu așa de mare. Principele de Bismarck cugetă că
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
delegații României. Reprezentanții români retrăgându-se, ordinea de zi cheamă examinarea I-ului aliniat al Art. V al Tratatului de la San Stefano. Principele de Bismarck observă că este vorba de a se ști dacă puterile înțeleg a recunoaște îndependința României. Alteța-Sa reamintește că în 1856 unirea principatelor nu fusese admisă; de atunci încoace situațiunea s-a modificat deoarece Valahia și Moldova s-au întrunit într-un singur stat; mai multe puteri au recunoscut această stare de lucruri încheind cu România
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
de către România a retrocesiunii reclamate de guvernul rus. Plenipotențiarii otomani nu ridică nici o obiecțiune contra principielor prezentate de plenipotențiarii francezi, și președintele constată că Congresul este unanim de a nu acorda independența României decât cu aceleași condițiuni impuse și Serbiei. Alteța-Sa atrage atențiunea colegilor săi asupra rezervei formulată de comitele Șuvaloff, și după care recunoașterea independenței române nu ar fi consimțită unanim de către Congres decât sub condițiunea ca România să admită schimbul de teritoriu stipulat în Articolul XIX. D. Waddington
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
mai mare întindere de frontiere meridionale în Dobrogea. Principele Gorceakoff observă că într-o ședință precedentă a demonstrat deja că despăgubirea oferită Principatului era suficientă, că Dobrogea compensa cu prisos cesiunea Basarabiei și că de altminterelea România păstra Delta Dunării. Alteța-Sa își explică greu în ce sens generozitatea Rusiei ar putea să se exercite deoarece Dobrogea s-ar mări în paguba principatului bulgar, deja atât de mult redus. Principele Gorceakoff dorește cel puțin a cunoaște ce teritorie se au în
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
opiniunea sa, durabilă, precum a observat-o deja, dacă ar subzista un simțimint de demnitate atinsă în politica viitoare a unui mare Imperiu, și oricare ar fi simpatia sa pentru statul român, al cărui suveran aparține familiei imperiale a Germaniei Alteța-Sa nu trebuie să se inspire decât de interesul general care consiliază de a da o nouă garanție păcii europene. D. Waddington exprimă din nou dorința ca Mangalia, pe Marea Neagră, să fie coprinsă în noua fruntarie; o discuțiune se angagiează
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
votului Congresului. Principele Gorceakoff reamintește că Tratatul de la Paris a confirmat actele Tratatului din Viena asupra libertății navigațiunii fluviale și că, conform declarațiunilor plenipotențiarilor Rusiei dintr-o ședință precedinte, retrocedarea Basarabiei n-ar putea exercita nici o influență asupra libertății fluviului. Alteța-Sa nu-și poate dară explica necesitatea unor noi dispozițiuni în această cestiune. Principele de Bismarck repetă că Congresul nu are de discutat cestiunile de detaliu asupra cărora puterile interesate ar putea lesne să se înțeleagă între dânsele. Alteța-Sa
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
fluviului. Alteța-Sa nu-și poate dară explica necesitatea unor noi dispozițiuni în această cestiune. Principele de Bismarck repetă că Congresul nu are de discutat cestiunile de detaliu asupra cărora puterile interesate ar putea lesne să se înțeleagă între dânsele. Alteța-Sa stăruie în a cugeta că propunerea austro-ungară ar trebui să fie trămisă sau la comitetul de redacțiune sau referită plenipotențiarilor Austro-Ungariei, cari să extragă dintr-însa principiele de căpetenie, singurele susceptibile de a fi votate de Congres. Această ultimă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
a fost votat, că forma este rezervată comisiunii de redacțiune și că s-a învoit numai a se constata utilitatea unei înțelgeri înaintea expirării termenului hotărât pentru durata Comisiunii europene. [...] protocolul nr. 14 Ședința din 6 iulie (24 iunie) 1878 [...] Alteța-Sa citește apoi Articolul XXV, care este privitor la evacuarea Turciei din Europa și din Asia de către trupele ruse. Principele de Bismarck crede că cele două puteri beligerante statuând în mod regulat asupra acestui punct, Congresul trebuie să considere acest
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
și la diversele garanții acordate tutulor cultelor a creat un drept nou aplicabil tutulor principatelor și care autoriză pe cei interesați a susține la timp și loc justele lor reclamațiuni. Președintele este de acord asupra acestui punct cu plenipotențiarul Rusiei; Alteța-Sa este de opiniune, în general, că s-ar putea introduce în tratat un articol care ar da puterilor reprezentate în Congres sarcina de a veghea, fie prin reprezentanții lor la Constantinopol, fie prin alți delegați, asupra execuțiunii diverselor dispozițiuni
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
concilieze toate interesele ce sunt în cauză și că d. de Launay a cerut numai inserțiunea moțiunii sale de protocol. Principele Gorceakoff reamintește observațiunile ce a prezintat într-o ședință trecută în privința drepturilor politice și civile ale israeliților din România. Alteța-Sa nu voiește să reînnoiască obiecțiunile sale, dară ține să declare din nou că nu împărtășește, asupra acestui punct, opiniunea enunțată în tratat. [...] protocolul nr. 18 Ședința de la 11 iulie (29 iunie) 1878 [...] înalta Adunare trece la cestiunea relativă la
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
Porții și că această garanție nu s-ar putea lua acelor creditori. Principele Gorceakoff se pronunță cu totul în contra opiniunii care a fost exprimată. Când independența României și a Serbiei au fost proclamate, nu s-a vorbit de capitalizarea tributului. Alteța-Sa consideră dar că principatele sunt scutite de orice obligațiune afară de părțile teritoriului care constituie o sporire și cari vor fi încărcate cu o parte din datorie. Într-o altă ordine de idei, primul-plenipotențiar al Rusiei socotește că, în cazul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
sens ca plenipotențiarii francezi. Președintele observă că unanimitatea Congresului ar fi necesară pentru a se stabili obligațiunea răscumpărării tributului, dar că voturile ce s-au dat arată, într-un mod suficient, că o majoritate chiar ar fi contra acestei deciziuni. Alteța-Sa trebuie să considere cestiunea ca regulată și comisiunea de redacțiune va avea îndatorirea să suprime articolul proiectului său relativ la capitalizarea tributurilor române și serbe. [...] Tratatul de Berlin urmat de protocoalele Congresului, precum și de harta Basarabiei române, a Deltei Dunării
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
Străine, București, Imprimeria Statului, 1878, pp. 35-39; 66-75; 79-80; 88-89; 91; 101-102; 104-106; 120; 124-126; cota la B.A.R.: II 171 congresul din berlin Actele și discursurile plenipotențiarilor A. S. principelui Carol I al României Berlin, 1/13 iunie 1878 Alteței Sale Principelui de Bismarck, președinte al Congresului Alteță, Subsemnații, miniștri ai înălțimii Sale principelui României, având și deplin împuternicirile sale, au onoarea de a se adresa către Alteța-Voastră spre a o ruga ca să supună la Excelențele-Lor plenipotențiarii Marilor Puteri a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]