2,520 matches
-
atât de crude și pustiitoare a negativității, teologul englez îi va opune „o contraistorie și o contraontologie”, inspirată de narațiunea biblică și articulată în limbajul teologiei augustiniene din Civitas Dei. Răspunzând proclamației vidului absolut de conținuturi germinative în raportul cu alteritatea, John Milbank își propune să restabilească centralitatea ontologică a „binelui” pe care mecanismele moderne ale „puterii” n-o pot imagina. Imprudenta iubire divinătc "Imprudenta iubire divină" Această ultimă țintă a lucrării lui John Milbank animă dezbaterea filozofiei etice a lui
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
cuvântului validează opera insidioasă a promiscuității estetice. În locul rostirii limpezi izbucnește banalitatea gemetelor explicite. Reîntoarcerea literară a hetairelor și consacrarea civică din lupanare se juxtapun. Prostituția naște o profesie. Iadul neputinței e absolvit de orice păcate. În goana după o alteritate care se refuză, sublimul răsare dincolo de bine și de rău. Doar progresul către sfera dezarticulării mai interesează. Călătoria spre elixirul somatic al curiozității, acolo unde „nemaivăzutul” își încinge coapsele. Fascinația pentru negativitate distribuie refuzul deliberat al poveștii. Semnele corporalității nu
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
contractsexual"” prin care devin stăpâni asupra unei femei (vezi Carole Patemanxe "„Pateman,Carole", The Sexual Contract, 1988). Încă de la începuturile sale, teoria feministăxe "„feministă" a argumentat în favoarea ideii că subiectul este construit, iar subiectul „femeie” este construit politic ca alteritatexe "„alteritate" (vezi S. de Beauvoirxe "„DeBeauvoir,Simone" și G. Rubin). Tradițional, asupra femeilor s-a acționat din punct de vedere politic, fără ca ele să aibă posibilitatea de a deveni agenți ai politicii. Categoriile de feminitatexe "„feminitate" și masculinitatexe "„masculinitate" au fost
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
teoriepolitică", sociologie, este relevantă pentru istorie și este, deloc de neglijat, relevantă pentru acțiunea politică. În întrega istorie cunoscută, susține S. de Beauvoirxe "„DeBeauvoir,Simone", bărbatul și-a luat rolul subiectului, al sinelui, iar femeia, pe cel al obiectului, al alterității. Femeia este ființă relativă, ea nu există în sine și nici pentru sine, ci în funcție de altcineva, respectiv de bărbat. În acest mod sunt configurate și miturile, și știința care contribuie împreună la ierarhizarea celor două sexe, astfel încât unul este mereu
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
ci mai degrabă relevanța experiențelor asemănătoare, formate în cadre de istorie asemănătoare, apropiindu-se mai semnificativ de abordările multiculturaliste (Arneilxe "„Arneil,Barbara", 1999). Internalizând în mod particular achizițiile feminismului radical, feminismul valului al treilea reprezintă o celebrare a diferențelor, a alterității, a legăturii femeilor cu naturaxe "„natură" și sfera privatăxe "„sferaprivată". Scopul unui asemenea demers nu este îndepărtarea femeilor de sfera publicăxe "„sferapublică", ci subminarea tradiției europene în chiar modul de gândire a ceea ce este politic sau publicxe "„public" relevant (în
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
a Însemnat Însă și o concentrare treptată a atenției pe crearea unor medii educaționale „respondente” (o pedagogie respondentă) la potențialul și necesitățile diferite de dezvoltare, ale fiecăruia dintre copiii dintr-o școală astfel spus o pedagogie a diversității și a alterității. Accentul cel mai pregnant În educația incluzivă Începe să se pună deci pe restructurarea mediilor și sistemelor școlare, În scopul satisfacerii necesităților educaționale ale unei diversități crescânde de copii În școli. Educația inter-și/sau multiculturală sunt alte teme ardente
Şanse egale pentru toţi copiii. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Loredana - Alina MOATĂR, Ion MOATĂR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2137]
-
secundară”, reflex pur, vestitor și slujitor. Spre deosebire de Dumnezeu, care poate crea ex nihilo, îngerul nu poate crea nimic; alta este însă condiția umană. Din punct de vedere biblic, Dumnezeu este mai mult decăt absolut, El este Absolutul care generează propria alteritate, cea a Dumnezeu Omului. De aceea Dumnezeu atribuie omului chipul Său: în scopul de a extrage din materia acestei lumi valorile imperisabile și de a manifesta sfințenia prin mijlocirea propriului trup. Într-adevăr, spre deosebire de îngeri - care reflectă lumina - omul devine
Demnitatea omului şi harisma creativităţii sale la Sfȃntul Grigore Palama. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Elena Bărbulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2305]
-
aceea care ți-o umpluse de sens, nu mai prețuiește mult: „Mi-am urăt pănă și toată munca pe care am făcut-o subt soare”. Munca devine străină de cel care își consumă ființa dăruindu-i-se. Se transferă unei alterități, devine posesie a unui străin. Moștenirea este văzută ca un mare rău, o deșertăciune. Moștenitorul nu are niciun merit, ia în stăpănire rodul trudei celui moștenit fără ca el să-și consume ființa. Moștenitorul primește nemeritat ființa celui moștenit, căci acela
Transgresarea absurdului. O analiză filosofică a Ecleziastului. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian Iftode () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2300]
-
fenomenelor, sau o surprindere a sa prin intermediul unui empirism restrâns, care elimină atât ambițiile teoretice, cât și analizele globale. Această trecere în revistă a tendințelor contradictorii din antropologia economică arată izolarea cercetărilor preocupate în mod prioritar de dezvăluirea formelor de alteritate economică. Acestea sunt așadar abordate în mod constant cu referire la capitalism (la societățile "moderne", industriale etc., în funcție de denumiri), ceea ce înseamnă că diversele enunțuri teoretice sunt supuse unei verificări reflexive imposibil de dus la bun sfârșit, de vreme ce această verificare este
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a raporturilor de dominare pe care le cuprinde această dualitate să fie abordate la modul problematic. În cercetările africaniste îndeosebi, disjuncția introdusă face posibilă o limitare strictă a obiectelor la rămășițe "endogene" ale economiei care se pretează la observarea unei alterități "autentice" hrănind problematicile articulării modurilor de producție, precum și pe cele, mai recente, care sunt deplasate în informal, proletariatele urbane sau comercianții tradiționali și "etnici". În Franța, puterea paradigmei marxiste, ca și cea a adversarei sale structuraliste, s-a tradus printr-
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a relațiilor comerciale, după direcții care, în contextele studiate, sunt trasate de semnificația lor originară de instrument al coerciției coloniale și remodelate de tentativele de depășire și de reasamblare a clivajelor, a autorității și a supunerii. În fapt, cantonarea în alteritate care caracterizează cea mai mare parte a cercetărilor antropologice este disipată: aceasta nu mai ține de o dată a priori intangibilă a cărei puritate ar putea fi atinsă de abstractizarea influențelor colonizării, ci, dimpotrivă, de un raport social ale cărui modalități
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
încerca o depășire a opozițiilor rituale care marchează viziunile mondializării. Toate acestea trimit la matricea ideală a cifrei unu și la explozia ei și prelungesc, fără a le reînnoi, interpretările deja învechite ale fazelor critice inducând teama unei disoluții a alterităților. Astăzi discursurile profetice despre criză, apogeu sau sfârșitul apropiat al capitalismului câștigă din nou credibilitate. Reinterogarea noțiunii de piață se dovedește în această conjunctură o necesitate de prim ordin, cu atât mai mult cu cât accepțiunile economiste, pe de o
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
gradele de instrumentalizare, de deturnare și de reducere aflate în mod inevitabil în joc. Ancorate, pentru interlocutorii săi exteriori, în acele "communitas 51" îndepărtate și armonioase, etnologia este înțeleasă de întreprindere ca o privire străină, exotică, purtătoarea însăși a unei alterități salvatoare, îndeosebi în comparație cu viziunile precedente din lumea muncii, polarizate în jurul opresiunii și exploatării. Înzestrată cu o relativă virginitate teoretică în fața unei modernități pe care ar descoperi-o ca un exploatator venit de la tropice, etnologia este îndemnată să seducă întreprinderea ca
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a avut în Franța puțin succes printre antropologi, în locul său intervenind în acest domeniu disciplinele gestiunii, care au preluat tema foarte ancorată în SUA a "diferențelor culturale" în management, al căror studiu așa-zis "etnografic" urmărește eradicarea conflictelor fondate pe alteritate ale categoriilor cognitive și utilizărilor de comandament și de autoritate. Mondializarea pieței și lanțul de restructurări ale acesteia au introdus în acest peisaj o ruptură ideologică sigură. Înainte de toate, cursa nebună pentru o productivitate maximală, monopolul "întreprinderilor mondiale" eliminând întreprinderile
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
lung: cel dintâi privește întreprinderile țărilor cu o veche industrializare, în care apare moda "culturii de întreprindere", a cărei abandonare progresivă este deosebit de semnificativă în conjunctura de la sfârșitul anilor nouăzeci; cel de-al doilea se joacă într-un raport de alteritate, în situații "exotice" în care forța pieței determină interpretarea reușitei economice sau a falimentului și recurge fără nicio tranziție la o antropologie erudită, alibi sau "conversiune" recentă. Să amintim foarte rapid apogeul și apoi declinul "culturii de întreprindere", înainte de a
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
diverse aspecte endotic / exotic, aici / departe, nord / sud etc. Sub influența datelor actuale ale interdependenței economice, aceste dihotomii încastrate se năruiesc și explodează în fragmente risipite imposibil de distins, distrugând un exotropism etnografic deja slăbit, dar mai ales afectând topica alterității căreia i se substituie alterizări spectaculare, care apasă asupra subiecților prin injoncțiune și prescriere. Prin urmare, trei zone preferențiale și sensibile ale cercetărilor antropologice, reținute printre altele, pot ilustra o perspectivă de articulări mai precise cu procesele de fabricare a
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
impune atunci cu o evidență cu atât mai mare cu cât acestea din urmă constituie populații "indigene" care fac față, în situația colonială, fracțiunilor sociale dominante străine: etnologii nu se interesează decât de autohtoni, abordați prin prisma unei relații de alteritate. Raporturile acestora cu dominanții europeni sunt parțial evacuate în afara câmpului de analiză, de vreme ce sunt abordate aproape exclusiv din unghiul rezistenței, al reacției, al revoltei sau al aculturației. Începând din anii treizeci, apare deci în antropologia britanică un curent care reunește
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
dominante (cadre, șefi); fără a interoga pertinența clivajului muncitori / cadre în situația observată, a fortiori fără a examina maniera în care acesta era eventual produs în spațiul muncii, a plasat cele două mari categorii de salariați într-o relație de alteritate. Într-un fel, abordarea etnologică pe care o realizează ajunge să producă printr-un artificiu intelectual, în cadrul societății franceze, configurația colonială, deja evocată, întâlnită de etnologii britanici ai schimbării sociale. Iată unul din derapajele curente ale disciplinei. Evenimentele ceremoniale, festive
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
pentru a explica fenomene precum: științele inginerești, ergonomie, sociologie, economie, științele juridice, medicina muncii, științele gestiunii. Niciun moment, antropologia nu este evocată printre disciplinele posibile: o absență care, încă o dată, confirmă faptul că etnologia este fie redusă la specializarea în "alteritate" din care sunt eliminate preocupările industriale, fie este marginalizată și închisă printr-o împărțire a rolurilor din care nu-i revin decât firimiturile folclorului și tradiției, pe care are sarcina să le stocheze. O scenă științifică incertă Această "uitare" poate
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
compatibile cu o antropologie care pare a conserva o ambiție de totalizare. Incertitudinile care decurg de aici se traduc prin inflația utilizării autosuficiente a termenului etnografie, pe de o parte; prin înmulțirea considerabilă a publicațiilor având drept temă de gândire alteritatea, pe de altă parte; prin omniprezența anumitor unități minimale precum ritul sau decodajul reprezentărilor și simbolurilor, în cele din urmă. Aceste trei mișcări, care se suprapun nemijlocit, urmează aceeași dorință de a indica o ancorare disciplinară incontestabilă și de a
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
disciplinei. Pare totuși bine stabilit (și, în perioada recentă, sociologii o recunosc mult mai ușor decât etnologii) faptul că descrierea nu ar putea exista nici ca activitate "neutră", nici, mai ales, ca scop științific. Operația care constă în a înlocui alteritatea din centrul disciplinei dă naștere necesității de a reda un proiect teoretic empirismului etnografic închis în sine. Această perspectivă, care intervine atunci când dihotomiile între tipuri de societăți se dovedesc nefondate, se prezintă ca un miraj ce consolidează puternic imaginea disciplinei
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
închis în sine. Această perspectivă, care intervine atunci când dihotomiile între tipuri de societăți se dovedesc nefondate, se prezintă ca un miraj ce consolidează puternic imaginea disciplinei. Ea pornește de la confuzii la diferite nivele. În primul rând, sunt confundate reflecția asupra alterității și comparația generalizată; aceasta din urmă nu mai este prezentată ca metodă, ci ca finalitate, încununată de postulatul unei esențe a umanității (unitatea în sau dincolo de diversitate). În plus, două ipoteze științifice contradictorii sunt foarte des conjugate și amalgamate prin
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
din urmă nu mai este prezentată ca metodă, ci ca finalitate, încununată de postulatul unei esențe a umanității (unitatea în sau dincolo de diversitate). În plus, două ipoteze științifice contradictorii sunt foarte des conjugate și amalgamate prin alunecare semantică. Afirmația că alteritatea rezultă din procesele sociale și istorice de alterizare corespunzând fiecărei societăți tinde să fie dizolvată de o operație de substanțializare care presupune echivalența alterității și a diversității. Cea de-a doua optică este înainte de toate un efect de retorică: antropologia
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
plus, două ipoteze științifice contradictorii sunt foarte des conjugate și amalgamate prin alunecare semantică. Afirmația că alteritatea rezultă din procesele sociale și istorice de alterizare corespunzând fiecărei societăți tinde să fie dizolvată de o operație de substanțializare care presupune echivalența alterității și a diversității. Cea de-a doua optică este înainte de toate un efect de retorică: antropologia nu mai este știința "celorlalți", ci apare ca știința alterității. Pe această bază, ambiția antropologică devine cu atât mai specifică în activitatea ei speculativă
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
fiecărei societăți tinde să fie dizolvată de o operație de substanțializare care presupune echivalența alterității și a diversității. Cea de-a doua optică este înainte de toate un efect de retorică: antropologia nu mai este știința "celorlalți", ci apare ca știința alterității. Pe această bază, ambiția antropologică devine cu atât mai specifică în activitatea ei speculativă și teoretică cu cât se asociază unui concept golit de sens. Nu există în realitate un interes prea mare pentru a privi diversitatea formațiunilor sociale ca
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]