834 matches
-
despre ce este, mai limpede, vorba. Curând de tot, toată lumea, cu mic, cu mare, află că este vraiște în familia N.; de o foarte bună bucată de timp, necazurile se ținură lanț la membrii familiei, iar Victoria, nemaiputând îndura tot amarul de pelin, pe care era nevoită să-l înghită zi de zi, se hotărî să-l împărtășească unei singure persoane - doar uneia! -, o persoană pe care o credea apropiată ei, dar care, în cele din urmă, realitatea o dovedi a
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
trecut le-a ucis noaptea aceea geroasă, comentează amărît Dragoș. Deși gerul a ucis aproape în totalitate intențiile generoase ale pomilor, totuși, ascunse parcă de privirea omului, cîteva fructe s-au dezvoltat pe furiș și au încercat să-i îndulcească amarul lui Dragoș. Omul le mîngîia cu privirea și era copleșit de această încercare a pomilor de a fi utili, de a răsplăti pe cel care toată vara era cu vermorelul în spate. Mulți, ba chiar foarte mulți acordau atenție lumii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
sufletele, față de cei care vindecă trupul.” (Sfântul Grigorie de Nissa) (Subiect care se repetă ca o completare la vol. I„Răstigniri ascunse”) Aștern aceste rânduri ținând în suflet morții cu care împreună am pătimit, azi flori în cer, parfumuri nestinse. Amarul acelor zile negre mai biciuie și astăzi și mușcă din trupurile celor rămași, drumeți încercați. Sunt transferat iarăși la Iași, cetatea Moldovei, cetatea marilor înfăptuiri, Marea Unire, iar din 1919 începutul mișcărilor naționale studențești care se vor extinde, rând pe
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
duhul morților părinți și străbuni, în duhul Căpitanului și a morților săi, printr-o trăire aspră și severă care trezește în sufletul lui vibrații dumnezeiești prin care reușește să pună în lumină vocația gândirii înalte, biruind tentațiile amăgirilor tulburătoare și amarul multor tristeți, împodobindu-și pașii cu fapte mari care îi înalță fruntea și se cuminecă prin ele. Prin jurământ, în sufletul legionarului se înscăunează legi și porunci cu care va înfrunta mișelii, spadă și scut în veșnicele sale bătălii, sub
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
morții supreme „căzuți pe câmpul de luptă al Spaniei însângerate de bolșevici, când se trăgea cu mitraliera în obrazul lui Hristos și se clătina așezarea creștină a lumii”, dar putem urca către nori, treaptă cu treaptă, biruind cu spada voinței amarul multor încercări, nădăjduind în ajutorul cerului. „Căci cine crede întru Mine, nu va muri în veci.” Cât rău au făcut dușmanii neamului nostru creștin! Dacă nu ar fi ștrangulat pe Căpitan, cea mai mare crimă istorică a veacului XX, dacă
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
fără de sfîrșit; iară de cele mai multe ori oamenii se iau la harță pentru un ban, de ne aude lumea tocmai de la San Casciano, cum țipăm și strigăm. În acest fel, tăvălit în murdărie, îmi scutur creierii de mucegai și-mi vărs amarul pentru soarta rea pe care o am, mulțumit fiind că mă lovește în chipul acesta și că poate cîndva se va rușina de ceea ce face. Cînd se lasă seara mă înapoiez acasă și intru în camera mea de lucru, în
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
văd cum decurg lucrurile. Și decurgeau bine. Asta mi-o confirma icnetele sergentului la fiecare îndemn al lui Toaibă. Acum s-o luăm din loc, că ne apucă dimineața la crâșmă, domn’ sărjănt! După ce și-a vărsat cât de cât amarul adunat până atunci, Toaibă s-a întors și mi-a raportat cu voce joasă îndeplinirea misiunii. N-am intervenit pentru ca sergentul să fie dezlegat, ci am lăsat ca lucrurile să decurgă după vruta lui Toaibă... Norocul meu că mai am
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
dacă părinții soldaților Împușcați la Otopeni Îl Întreabă În România liberă de pomană cine-s criminalii, el ondulează cîte-un verb, ce era să facă, nu știa nimic, c-a venit În vid, l-a umplut, gata. După care Își varsă amarul provocat de Roman, care l-a lăsat singur prin văzduh. Acum, e posibil ca domnul Iliescu să aibă buba admirației de sine perfect Îndreptățită. Doar a jucat cîndva tenis cu Însuși Danubiul gîndirii, și nu se poate să nu Înveți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
acest timp, bunicul lua ciorpacul cu pești și se apuca să-i pregătească...Ii curăța, îi săra, îi frigea pe plită, făcea o mămăliguță potrivită și, când totul era gata, pleca pâș-pâș s-o caute pe bunica. Ea își rumega amarul în cine știe ce colț, trăgând abitir din țigară... „Zănovie! Zănovie!” o striga el cu glas abia auzit. „Zănovie, hai să mănânci, că îi fi flămândă.O zi de asta de roboteală...Ii fi ostenită...” „Ostenită pe dracu’! Is ruptă de oboseală
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Rătăciri Elenă Marin Alexe Călător pe ruta vieții Și atins de neputința Gârbovit de greul vieții Sugrumat de necredința Peregrin pe cai străine Tânjind după adevăr Amăgit am fost adesea Și mușcând mereu din măr Tot amarul vieții mele L-am simțit mereu pe buze Doar că El privind la mine Nu mi-a aruncat acuze Ci în bratele-I cu milă Și iertare m-a cuprins În dragostea arzătoare Inima mi s-a aprins Sufletu-mi
R?t?ciri by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83349_a_84674]
-
de a deplasa discuția pe alte fronturi de interes, și formulă un răspuns ambiguu: - Între binele pe care mi-l dorești tu și răul care mă macină este o mare prăpastie, Ina, draga mea! Pe scurt, soțul meu își îneacă amarul în alcool. Așa cum ți am mai scris, nu-l văd cu săptămânile, probabil are altă casă, dacă n-o fi având mai multe... N-a fost om de familie decât un an și câteva luni. Acum, de când m-am îmbolnăvit
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
Credeam că nu-mi vor fi devastat tot-tot, de aceea am alergat și iacă ce-am găsit! îi tremura glasul de durere și de mânie. ― Dați-vă la o parte să treacă trăsura! strigă sublocotenentul după ce bătrânul Ștefănescu își vărsă amarul față de tânărul Iuga. Țăranii încercară să se ridice, ca să facă loc. Ofițerul răcni speriat: ― Jos! Jos!... Soldat, pocnește-l!... Dă, soldat! Trăsura își urmă calea, prin Babaroaga și Gliganu, până la Lespezi, unde făcu un popas mai lung. Grigore, fără să
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
o răzbunare biciuitoare. Însă tânăra contracarează orice ofensivă folosindu-se de o nouă armă feminină, și mai redutabilă: lacrimile. Ea spulberă pe loc furia tânărului, izbucnind în suspine, începând să "plângă ca un bebeluș". Chiar dacă nu renunță să-și "verse amarul și frustrarea", Stingo, care nu este un monstru, nu poate decât să se înmoaie. Mișcat de spectacolul fetei sufocate de sughițuri și smiorcăieli, ajunge chiar să-i întindă un șervețel. Furia sa cedează locul unui soi de buimăceală, unei placidități
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
juristul Mandrea cu hazliul Paicu, agerul și recele Buicliu cu sentimentalul Gane, spaniolul Vârgolici cu obscurul german Bodnărescu, horațianul OllănescuAscanio cu liricul ofițer Șerbănescu, tăcutul Tasu cu vorbărețul Ianov, viul cugetător Conta cu poligraful Xenopol, exactul Melic cu „volintirul“ Chibici, amarul critic Panu cu blândul Lambrior, anecdotistul Caraiani cu teoreticianul Missir“, bunul „papa“ Culianu cu epi gramaticul Cuza, izbucnitorul Phillippide „Hurul“ cu blajinul Miron Pompiliu, super gingașul Volenti cu filologul Burla, popularul Slavici cu rafinatul Naum, înaltul visător Eminescu cu nemilosul
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
a-i da niște sfaturi. A fost fantastic! Mi-a împărtășit gânduri și sentimente pe care nici nu bănuiam că le are. Parcă aflam lucruri noi despre o persoană străină. Iar ea părea încântată că are șansa să-și verse amarul, fără să fie întreruptă de vreun comentariu sforăitor de-al meu". ASCULTAREA ACTIVĂ MENȚINE CONVERSAȚIA VIE Ascultarea activă este un mod excelent de a-i încuraja pe ceilalți să ne vorbească. Interesul pe care-l arătăm îi va determina adesea
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
tras o durdură bună căutându-te” frica de a nu îndeplini o sarcină poate fi uneori foarte puternică, motivantă; r. 13 15: „tot omul are un dar și un amar; și unde prisosește darul nu se mai bagă în samă amarul " binele și răul sunt coprezente în viața omului, însă concentrarea asupra binelui duce la neglijarea, chiar anihilarea răului; p. 126, r. 18 19: „Harap-Alb, mergi sănătos! De-am fost răi, tu ni-i ierta, căci și răul câteodată prinde bine
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
amar. / Mi-a fost casa sus sub munți, / Unde glas de om n-auzi, / Numai cuci și păsărele, / Ca să mă mângâi cu ele; Numai păsări ciripind, / Când și când cucul cântând, / Mai pe urmă cânt și eu, / Să mai uit amarul meu. / Trăiesc în singurătate / De tânără pân` la moarte."131 Fiecare trecere într-o altă etapă existențială, fie că este vorba de inițierea în social, sau de pactul ontologic cu lumea de dincolo, este însoțită de o despărțire tainică de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
din satul meu / Și ziua bună să-mi ieu / De la frați, de la părinți, / De la sat cu oameni mulți, / De la flori de busuioc, / De la flăcăi, de la joc, / De la flori din poieniță, / De la mândre din portiță, / Să mă duc să-mi plâng amarul / La cătănie cu arcanul!"305 Pragurile de trecere sunt consfințite ritualic de cântecul alegoric al cucului: "Miresuică tu și tu, / Bine ți-o cântat cucu, / Te-o luat cine-ai vrut tu; / Bine ți-o cântat mierla / Să te duci
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Gh. Ursu, A. G. Stino, Delapraja, C. Rânzescu, Vasile Țirica, Pr. Const P. Beldie etc. Pagina recenziilor, bogată. Despre Păstorul Tutovei Anul IV, nr. 3-4 397 Remarcăm poezia d-lui G, Ursu, Sora Moartă, din care cităm: „Și m'a durut amarul, ce 'n mine îl adun „Că drumurile noastre de-acuma sunt închise, Eu tot urcându-mi crucea pe un calvar de vise, Tu, sub pământul moale, aromitor și hun..." Tot domnul G. Ursu scrie frumoase cuvinte la adresa domnului profesor Const.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
mai bine dacă el ar dispărea. Îngrijorat, îngerul păzitor are o idee. Cu acordul Celui de Sus îi spune lui George Bailey: "Nu te-ai născut niciodată." Și pleacă împreună spre centrul orașului. Cum eroul nostru vrea să-și înece amarul în băutură, se opresc la primul bar. Patronul nu-l recunoaște pe George Bailey care, în schimb, îl cunoaște fără să-l recunoască: nu mai e aceeași persoană, e un bădăran, rău și violent. Farmacistul care intră e acum un
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
ușurele ale lui G. (printre care și sonete, pasteluri, cântece „în formă populară”), din periodice și din volumul Flori de câmp (1909), sunt de o nedezmințită sărăcie a inspirației. Fără noroc în iubire, melancolicul, care eminescianizează impudic, se înseninează rareori. Amarul îl apasă și, cu „visurile spulberate”, e mereu gata să izbucnească în plâns. Și proza, chiar atunci când evocă întâmplări crunte și nenorocite răsuciri de destin (ca, de pildă, în nuvelele din Mărin ocnașul, 1923), e moleșită într-un sentimentalism fără
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287285_a_288614]
-
77), 25 iun. 1949 48. A. Ciurunga. - Întâia nuntă. La Gospodăria Agricolă Colectivă din Zăbrani-Arad, s-a sărbătorit prima nuntă În sânul membrilor ei. În: Contemporanul, 81 nr. 172, 20 ian.: „Astfel au trecut doi ani până când s-a spart amarul Frații noștri din Zăbrani șters-au dintre ei hotarul. Cine vrea un căpătâi, să semneze ici hârtia». A semnat Andrei Întâi Iar În urma Iui Măria. Și gospodăria lor - una peste tot ogorul - A pornit de-atunci cu spor Să-și
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ale lui Tzara. Alăturându-se grupului de la ,,Integral”, S. renunța la cadrele formale, fracturând ,,cu metoda” sintaxa poetica, pulverizând tema în nuclee semantice independente. O ,,interferență a seriilor”, în terminologia bergsoniana, creează o dispută ironică, actanții fiind mereu ,,Candoarea și Amarul”. Eseul De la futurism la integralism, dincolo de faptul că poate fi considerat un manifest al revistei, rămâne relevant pentru opțiunea lirica personală; spre deosebire de violență negatoare a altor programe avangardiste, textul afirmă valorile mișcărilor moderniste anterioare, care se vor potenta în sinteză
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289644_a_290973]
-
bahică, deschizându-și sufletul său de om al norodului și recapitulând, de astă dată într-un ton mai potolit, deși la fel de apăsat, durerile trecute: Dar dacă n-am trântit paharul E ca să-l mai golim odată Zicând „să piară tot amarul Și răul tot din lumea toată”. Apoi vom sta ca buni prieteni Spunând și lucruri mari și fleacuri De dragoste, de munți, de cetini; De câte-am pătimit prin veacuri. Lirica lui M. Beniuc reprezintă, în totalitatea ei, una din
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Se autoconfesa: Vreme de 40 de ani, drumul vieții fusese o împletire groaznică de ticăloșie, dezmăț, adulter, incest, minciună, hoție; pe scurt, încercasem totul în afară de omor și trădare de la vârsta de 18 ani până la 60. Și acum eram covârșită de amarul pedepsei și o moarte rușinoasă mă aștepta... Nu mă gândeam nici la cer, nici la iad, nimic decât doar o simplă înfiorare fugară dar care trece... Era copleșită de rușine și durere la gândul vieții ei trecute, era plină de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]