1,548 matches
-
prin 1. COMUNICAREA - FUNCȚIE VITALĂ A ORGANIZAȚIEI PUBLICE intermediul expresiilor faciale, modulațiilor vocii, gesturilor și posturii corpului, care are loc în cadrul comunicării orale, directe, față în față. În cadrul comunicării non-verbale se poate analiza și mediul în care are loc comunicarea. Ambientul contribuie la o bună desfășurare a ședințelor sau a întrevederilor de orice fel. 1.3. Strategii de comunicare în serviciile publice Un mesaj depinde nu numai de conținutul acestuia sau de canalul de comunicare, ci și de impactul anticipat la
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
1. COMUNICAREA - FUNCȚIE VITALĂ A ORGANIZAȚIEI PUBLICE 15 intermediul expresiilor faciale, modulațiilor vocii, gesturilor și posturii corpului, care are loc în cadrul comunicării orale, directe, față în față. În cadrul comunicării non-verbale se poate analiza și mediul în care are loc comunicarea. Ambientul contribuie la o bună desfășurare a ședințelor sau a întrevederilor de orice fel. 1.3. Strategii de comunicare în serviciile publice Un mesaj depinde nu numai de conținutul acestuia sau de canalul de comunicare, ci și de impactul anticipat la
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
spațiile suburbane, se extind platformele de fier și beton, culturile vegetale sunt cuprinse în combinate industriale și chiar cerul se separă de om, prin paravane și acoperișuri. Orașul, prin extensiunea sa, atacă neîncetat împărăția naturii ocrotitoare, substituind peisajul natural cu ambientul industrializat. Există o teamă că în asemenea condiții omul ar putea suferi procese degenerative, perturbări ale sistemului vegetativ și homeostatic, în starea sa psihoafectivă. Intervenția omului în natură nu reprezintă o amenințare reală, atâta vreme cât societatea este orientată de legi raționale
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
cultural, favorizează accesul larg spre localitățile balneoclimatice. Afluxul populației a determinat extinderea teritorială a stațiunilor, dotarea comercială și a serviciilor, construcțiile locative și rutiere. Urbanizarea acestor zone, însă, se face pe seama distrugerii și degradării peisajului, prin substituirea peisajului natural cu ambientul citadin. Are loc sărăcirea estetică a mediului înconjurător, depersonalizarea localităților cu funcție sanogenă. Trebuie să recunoaștem peisajului, însă, valențe sanogene și, în consecință, dreptul să fie considerat ca unul dintre factorii fondului balnear al stațiunilor, împreună cu apele minerale, climatul, nămolurile
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
prin arta compozițională a spațiilor verzi, poate crea spații verzi cu funcție medicală, socială, didactică sau cu influențe psiho-afective, particularitatea preferată în alternativa urbanismului. Pentru o localitate balneară, mediul natural exprimat prin compozițiile peisagistice specifice este o condiție indisolubilă a ambientului sanogen, în care se organizează și se desfășoară procesul medical. Oricare procedură balneofizicală antrenează capacitatea reglatoare a sistemului nervos central, la declanșarea comenzilor adecvate care asigură o funcție normală, de exemplu locomotorie, digestivă etc. Pentru ca excitația terapeutică să fie acceptată
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
despuiate de frumusețe, a unor sectoare din orașe, acoperite cu deșeuri industriale sau resturi menajere, maidanele, părțile de cartier lipsite de verdeață, inundate de praf și de sărăcie. Esteticitatea peisajului se amplifică și prin valori acustice, încât peisajul este un ambient vizual, dar și sonor. Muzica, în varietatea stilurilor și a melosului, îmbogățește starea afectivă și stațiunile balneare sunt de neconceput fără programe alese, executate de formații profesioniste, de amatori sau prin mijloace audiotehnice. În peisaj avem în vedere valorile acustice
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
ca semn al sănătății și calității vieții. Raportul nostru cu natura este revelator și ca poetică a peisajului. În ce măsură tindem spre această poetică putem aprecia după tendința de a privi sau achiziționa reprezentări picturale, care recuperează, în opere de artă, ambientul nostru natural, stabilind relații estetice între noi și natură. Cu cât viața socială este mai intensă, procesul de industrializare mai precipitat și mai excesiv, cu atât este mai frecventă reacția de a procura un tablou, de a vedea o floare
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
47-60. Rowley, H.H., Darius the Mede and the Four World Empires in the Book of Daniel, Cardiff, 1935. Ruiz de la Peña, J.L., La otra dimensión. Escatología cristiana, Madrid, 1975. Salvatore, A., „L’enigma di Commodiano. Considerazioni sullo scrittore, il suo ambiente e la sua epoca”, Vichiana, 3, 1974, pp. 50-81. Sandmel, S., The First Christian Century in Judaism and Christianity, Oxford, 1969. Sans, I.M., La envidia primigenia del diablo según la patrística primitiva, Madrid, 1963. Sbaffoni, F., Testi sull’Anticristo, secoli
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
apologetico, introducere, editare, traducere, glosar și index de A. Salvatore, Torino, 1977, p. 5. Vezi, de asemenea, ediția lui J. Martin, CCL 128, 1960, pp. 73‑113. Despre Commodian, A. Salvatore, „L’enigma di Commodiano. Considerazioni sullo scrittore, il suo ambiente e la sua epoca”, în Vichiana, 3, 1974, pp. 50‑81. . Într‑un foarte interesant articol, „L’Apocalypse selon Commodien”, publicat în Revue des études latines, 74, 1996, pp. 270‑281, J.‑M. Poinsotte propune următoarea variantă: Commodian ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
și îndeosebi treapta de relief, formele de relief și structurile- fenomenele geologice, clima, apele, bioclimatul, vegetația și fauna care le completează și le sporesc atractivitatea. Acest criteriu este necesar a fi studiat deoarece cadrul natural constituie suportul activității de turism, ambientul în care se desfașoară aceasta dar și "materia primă" pentru multe forme de turism și agrement. De altfel, cadrul natural este în continuă umanizare activitățile economice interferându-se cu cele turistice sau conexe acestora. Criteriul economic și socio-demografîc Dezvoltarea și
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
tip de "sate turistice". Criteriile de identificare și stabilire a tipologiei "satelor turistice" în vederea introducerii și valorificării în circuitul turistic sunt complexe și se referă la valoarea tradițiilor etnofolclorice și culturale, în general, prezența altor atracții turistice, calitatea mediului ambient și a resurselor naturale și patrimoniului cultural, accesibilitatea și dotările tehnico-edilitare și poziția în teritoriu etc. În literatura de specialitate din ultimii ani s-au fundamentat și utilizat pentru identificarea și clasificarea "satelor turistice" următoarele criterii (Glăvan V. 1980, 1994
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
cercetare enciclopedică ce vrea să demonstreze că înaintea literaturii române moderne s-a scris la noi, timp de câteva secole, un fel de „rudiment” de poezie, o literatură „naivă, anacronică”, crescută într-un climat specific, producție care trebuie apreciată în ambientul cultural propriu, așadar cu alte criterii decât acelea aplicate scrisului de după 1830. Este vorba de „un vast repertoriu al vechilor compuneri în versuri românești”, de o preistorie a poeziei românești, multă vreme rămasă anonimă, care, într-o primă componentă, religioasă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285250_a_286579]
-
instrumentală. Condiționarea clasică, pusă în evidență de cercetătorul rus Pavlov, care a demonstrat că răspunsurile automate (reflexe) pot fi învățate - se bazează pe existența unei relații reflexe între un anumit stimul și un răspuns comportamental. Prezentarea produselor (serviciilor) într-un ambient cât mai agreabil, deci, în situații plăcute pentru consumator, are un efect deosebit în multe acțiuni promoționale. De pildă, folosirea unor peisaje care să sugereze puritatea mediului, în reclamele pentru o anumită apă minerală, este un exemplu de condiționare clasică
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
textele reproduse aici sunt, în sens literal, niște elucubrationes theologicae? Rezultat al unor insomnii netratate, născute din dialogul cu prietenii din vremea studenției, aceste schițe depășesc rareori limitele unor contingențe epistolare. Bufnița din dărâmături își propune redescoperirea tonului profetic în ambientul urban al teologiei. Pe acest drum, provocarea unor prejudecăți postbizantine și a unor reflexe pietiste s-a dovedit inevitabilă. Printr-un spontan efect retoric, multe dintre eseurile de față n-au scăpat de „capcanele” generalizării. Totuși, n-am vrea ca
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
sinceritate și impropriu pentru spontaneitate”1. Când această convenție a duplicității este ignorată, reacțiile sunt impregnate de euforii false sau excese resentimentare. Fie că ești idealizat, fie că ești amenințat, în corespondența privată, cu linșajul, descoperi imposibilitatea dialogului într-un ambient claustrofob, tipic pentru subculturile periferice. Retipărirea Bufniței din dărâmături într-o ediție îmbunătățită nu face elogiul încăpățânării adolescentine, nici nu etalează aerul unei victorii premature. O nouă apariție era necesară din cauza circulației restrânse a primului volum. În al doilea rând
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
deliberat scrisă pentru „nespecialiști” despre o temă care ne privește acut. Atributul metafizic al modernității este ubicuitatea, urmând o lege de mișcare de tip cancerigen într-un organism ce și-a pierdut imunitatea. Modernitatea nu mai e demult un simplu ambient; ea este o atmosferă care ne pătrunde toți porii, având legături secrete cu mișcările tectonice uitate ale culturii europene. La fel cum un stratigraf anticipează cutremurele, H.-R. Patapievici vorbește într-un ton profetic. Dacă Cerul văzut prin lentilă (1995
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
omogenitate a gândirii de grup, care se risipește odată cu nașterea noțiunii de creativitate intelectuală, care presupune emanciparea sui generis față de tradiție. Scolastica nu poate fi demonizată, desigur, datorită strânselor legături cu intuițiile epocii patristice. De asemenea, revoluțiile științifice născute în ambientul postscolastic al Europei nu pot fi nesocotite 1. Totuși, presupozițiile metafizice tari ale acestui nou proiect ecleziastic (negociat constant cu puterea seculară) se îndepărtează de aspirațiile Bisericii creștine din primul mileniu, care afirmă sfințenia ca primă vocație a omului în
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
prezentul. Pentru a-și scrie istoria, unui popor îi trebuie timp liber. Nu-ți poți aminti nimic în lipsa unui repaus scolastic. Prin urmare, suntem mai puțin vinovați atunci când ignorăm suferința celuilalt decât atunci când refuzăm sarcina de a scrie - într-un ambient perfect confortabil - istoria suferinței. Pentru a mărturisi, a memora și a scrie trecutul avem nevoie de timp. Când un popor este defraudat de acest drept inalienabil, prețios ca aerul pentru memoria unei comunități, cei hărăziți cu talanți și mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Urmările unei proaste educațiuni. La o radiografiere atentă se văd în dramoleta lui M. urme din Salomeea lui Oscar Wilde, poem de intensă vibrație dramatică (scris direct în franceză, pentru tragediana Sarah Bernhardt), percutante fiind detaliile de ordin vizual-cromatic ale ambientului oriental. Când, aproape octogenar, M. își marginaliza poemul, plasându-l la sfârșitul volumului secund de Scrieri (1968), autorul își situa Salomeea în categoria unor juvenilia. Pământul, ancestralul, cultura populară - acestea acționează sinergetic în tot ce întreprinde poetul după primul război
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]
-
mai degrabă precedentă) a indianisticii s-au remarcat în țările reformiste sau atinse de reformă: doar autorii își atribuiau o mai mare libertate de schimbare față de gîndirea catolică tradițională, puteau fi atrași de speranța că vor găsi pe tărîmul altor ambiente culturale argumente pentru a contesta pretenția Bisericii Catolice că deține monopolul asupra revelației [59]. Noi nu intenționăm să facem procesul istoriei, dar credem că este de datoria noastră, mai mult decît dreptul nostru, să cercetăm istoric, și deci, imparțial, singurele
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
al doilea capitol, atenția se îndreaptă către sacramentul reconcilierii propriu-zis, însă în mod diacronic, din prisma evoluției istorice și a aspectelor dialogice care pot fi întâlnite în acest parcurs. Vom reafirma că sacramentul reconcilierii își are fundamentul în Sfânta Scriptură, ambient în care exista deja ideea păcatului și a reconcilierii cu Dumnezeu, chiar dacă într-o altă formă decât cea actuală. Vom observa că stabilirea formei actuale de celebrare a sacramentului s-a făcut după un îndelung proces de transformare, proces etapizat
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ci o „prezență” care pentru el devine în mod evident o forță. În fața unei astfel de prezențe, omul se poate înțelege numai dacă intră într-un dialog cu ea. Inițierea acestui dialog din partea lui Dumnezeu nu are loc doar în ambientul iudaico-creștin, ci și în afara acestuia. Înseamnă că acest dialog se înfăptuiește pe diferite căi, care determină culturi distincte, cu crezuri religioase asemănătoare. Aceasta face ca dialogul dintre Dumnezeu și om să aibă un dublu caracter: a) organic, categorial, istorico-cultural, fiind
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
dialog, omul are posibilitatea de a răspunde de trei ori „cred”, sau de a răspunde tot atât de des „nu cred”. Dialogul dintre Dumnezeu și om mai poate fi privit și din alte perspective. Admițând că revelația poate întâlni omul atât în ambient comunitar cât și în cel individual, deducem două căi esențiale, prin care Dumnezeu vrea să comunice cu omul: o cale instituțională și alta personalizată. Când omul apelează la căile revelate oferite și la capacitatea sa de a asculta, a contempla
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Se observă însă texte și secvențe abundente, dar izolate, precum și folosirea unui vocabular care fac referință la păcat, mereu asociat cu iertarea și cu posibilitatea de convertire a omului. În Evanghelia după Sfântul Marcu, inițial este înfățișat Ioan Botezătorul în ambient deșertic, predicând oamenilor „un botez spre iertarea păcatelor” (Mc 1,4). Ulterior, Isus ia locul protagonistului, fiind singurul care poate spune cu adevărat: „ți se iartă păcatele” (Mc 2,4). Pentru ca să aibă parte de această iertare, omul este îndemnat în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
din timpul drumului de purificare pe care îl începuse. În această perioadă se remarcă o triplă clasificare a obligațiilor ce le revenea penitenților: obligații generale (care constau în trăirea unei vieți de mortificare), obligații rituale (care prevedeau purificarea penitentului în ambient liturgic prin gesturi simbolice) și obligații penitențiale (care cereau o îndeplinire riguroasă a normelor canonice din partea penitentului). III. Ritul reconcilierii era prezidat de episcop și avea loc la sfârșitul timpului penitențial. Consta în primirea penitenților din partea episcopului în mijlocul comunității adunate
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]