820 matches
-
răchită al Wardei, dar și marele manechin înalt de doi metri și jumătate din tabloul al doisprezecelea, despre care Genet notează în comentariile sale: „trebuie să fie un fel de stâlp-totem: un pic înfricoșător”. Regăsim astfel la Genet atracția pentru ambivalența marionetei și a manechinului, acesta din urmă fiind, în același timp, echivalent al zeului-obiect, eidolon vibrând de energiile invizibilului și imagine moartă, figură imobilă a unei realități absente. Pentru Genet, actorul se înscrie, așadar, în tensiunea dintre prezență și absență
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
importanța costumului 100 Actorul-dansator, avatar al colossos-ului: o estetică a privirii și a vocii 104 Pinul, emblemă a locului apariției 106 III Fantoma shakespeariană între aparență și certitudine, între iluzie și realitate „Cine-i acolo”, în întuneric? 111 Pădurea și ambivalența spațiilor alterității 122 Eroul războinic sau moartea privită drept în față 127 Spațiul vrăjitoarelor și al fantomelor, teritoriu al alterității indecise 132 Spectralul în noaptea istoriei 139 Convocarea fantomelor: puterea magicianului și puterea teatrului 147 Arta magică a teatrului și
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
Jean Stoetzel În mai multe dintre scrierile sale, de trăsătura de personalitate ăcare este mai generală și, se presupune, mai stabilă ă și se diferențiazăîn funcție de o componentă afectivă, În registrul lui „pro” și „contra”, cu multe nuanțe Însă, cu ambivalențe sau incertitudini legate de sursele și de canalele de informare. Îi corespunde „o structură care Înglobează, integrează și direcționează”, propice, după cum au arătat Muzafer Sherif, Theodore Newcomb sau Seymour Lipset, dezvoltării funcțiilor cognitive sau apariției unor sisteme de valori. ν
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
au construit regimurile totalitare, până la instaurarea „cercului de fier” al unei noi Terori. Masa de apatrizi suscită, fără deosebire, compasiune, milă sau ură. Mai exact, suscită un sentiment ambivalent Între milă și ură, compasiunea producând, În mod contradictoriu, indiferență. Această ambivalență este foarte bine descrisă de cuvântul ebraic hesed, care Înseamnă bunătate și compasiune, dar și rușine și crimă. Omul despuiat, fără drepturi și lipsit chiar de „dreptul de a avea drepturi”, căci acesta aparține doar cetățenilor naționali, care au dreptul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ea devine cerc de fier al terorii din care nu se mai poate ieși, căci În acest cerc, sălbaticul, adică omul modern, continuă să trăiască În sine Însuși. Interioritatea inimii este echivalentă cu nelimitarea sa sau cu o logică a ambivalenței. Astfel, compasiunea, care este un sentiment pozitiv, devine cruzime atunci când se dezvăluie În legătură cu nefericiții În general. Deasemenea, atunci când inima, sediul sincerității intențiilor, se manifestă În public, În general devine suspectă de ipocrizie. Ceea ce a dus, În timpul Revoluției franceze, la lunga
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sau Philippe de Schoutheete). Particularitățile Franței au justificat apariția unor demersuri specifice, analitice (Tzvetan Todorov) sau practice (Jean-Louis Amselle). Pentru a ne desprinde și mai mult din capcanele modei și ale demagogiei, ar trebui să putem elimina o serie de ambivalențe. Astfel, atunci când se afirmă că un anumit grad de diversitate este necesar pentru supraviețuirea unei comunități, cercetătorii se referă probabil la un argument de ordin genetic, bazat pe considerații de natură paleontologică. Or, această argumentație, care are adesea ca obiectiv
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
lor. Incertitudinea și analiza anxioasă de sine pe care o implică ea caracterizează o experiență numită stare acidă (Seca, 2001), care formalizează recunoașterea socială, devenirea publică a unei minorități anomice. Această stare se caracterizează prin două trăsături esențiale: a) o ambivalență În desemnarea scopurilor și, mai ales, a codului unei minorități; b) o experiență modernă a transei (sau efervescență socială), adică a socializării unei senzații, a unei emoții (ca și a unui cod muzical confuz) care nu capătă sens decât devenind
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
din punct de vedere socio-demografic sau cultural, printr-o trăsătură specifică, adesea minoritară. Este vorba despre o atitudine care are, În mod clasic, trei componente: cea a afectelor și a evaluărilor la care acestea conduc (dispreț, respingere, negare, ură, dragoste, ambivalență); domeniul cognițiilor și al modurilor de organizare a lumii pe care acestea le presupun, bazate În principal pe stereotipuri și categorisiri; spațiul practicilor și al acțiunilor (nivelul conativ) care ar trebui să decurgă, direct sau nu, din prejudecată sau care
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
foarte ridicat sau foarte scăzut la chestionarele cu privire la prejudecăți. S-a descoperit existența unei utilizări sistematice a stereotipurilor la subiecții „autoritariști” și, prin urmare, a unui stil aparte de elaborare a cunoștințelor, legat de anumite caracteristici personale, cum ar fi ambivalența față de părinții autoritari, Însoțită de o admirație excesivă și de un transfer al agresivității refulate asupra unor grupuri exterioare minoritare. Într-adevăr, părinții autoritari, care exercită o mai mare presiune disciplinară și au o conduită rigidă, pot genera sentimente negative
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
fatalism: „Deoarece aceste Înclinații și atitudini sunt, Într-un fel, consubstanțiale speciei noastre, nu avem dreptul să disimulăm faptul că ele joacă un rol În istorie: mereu inevitabile, deseori fecunde și, În același timp, pline de pericole când sunt exacerbate”. Ambivalența acestor atitudini și Înclinații „normale” este astfel recunoscută, dar numai derivele lor sunt condamnate, fără iluzii excesive În ceea ce privește eficiența condamnărilor posibile. Optimismul istoric, altfel spus bucuria de a fi intrat În era postrasistă, lasă să se Întrevadă un pesimism antropologic
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Multă vreme aceasta a reușit controlarea acestei tensiuni și obținerea anumitor beneficii politice, promovând o opțiune sau alta, potrivit necesităților momentului. Dificultățile pe care le întâlnește din 2005 Alianța pentru Stânga Democratică fac să se vadă limitele acestei tactici oscilante: ambivalența întreținută de-a lungul anilor a sfârșit prin a nemulțumi partizanii ambelor abordări. Partidul Socialist Maghiar (MSzP) și Partidul Social Democrat Ceh (CSSD) au un profil mai omogen și ocupă încă de la originile lor o poziție reorientată în cadrul clivajului. Aceeași
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
mai degrabă despre o lovitură de stat, de o revoluție de palat. Cu toate acestea, de-a lungul anilor totul s-a schimbat și nimic nu se mai articulează ca înainte: este vorba de o revoluție, însă doar în rezultate. Ambivalența extremă a acestui moment de ruptură punctează particularitatea românescă a ieșirii din comunism, relansând încă o dată și altfel complexul singularității... Erau însă inevitabile evenimentele din decembrie 1989? Acest tip de întrebare este discutabil, deoarece el presupune un fel de determinism
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
la început schimbarea. Trei au fost orientările care au inspirat realizările: respectul pentru drepturile omului, construirea democrației și economia de piață. Nu aș face totuși o interpretare directă a acestora, preferând să identific anumite manifestări concrete ale lor, fie în ambivalența lor empirică, fie în aspectul lor spațial. Primul succes: ieșirea din frica pe care o secretaseră peste tot regimurile polițienești și prezența trupelor Pactului de la Varșovia; accesul la libertarea de expresie. Al doilea succes (ordinea nu este decât aceea a
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
Îndoială țărănimea, Înrădăcinată În glie... Prin ea neamul stăpânește În statornică așezare și muncă trudită, pământul și din interacțiunea fondului ei biologic și a mediului rezultă Înainte de toate destinul neamului 74. Afirmația de mai sus pune Încă o dată În evidență ambivalența sa față de noțiunea lamarckiană de determinism ereditar. Moldovan, spre deosebire de numeroși alți adepți ai ideilor eugeniste din Europa de Vest și Statele Unite, era reticent față de ignorarea importanței mediului În dezvoltarea trăsăturilor ereditare 75. De-a lungul anilor ’30, Moldovan a rămas un admirator
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
care au acuzat analizele eugeniste de incorectitudine științifică sau de inconsistență cu scopurile pe care și le defineau. Reacția pozitivă pe care au primit-o aceste analize din partea medicilor, a avocaților, a sociologilor și chiar a unor preoți ilustrează o ambivalență mai larg răspândită printre elitele cu un nivel superior de educație În privința beneficiilor rezultate din promovarea oportunităților egale pentru toți membrii societății, drept garanție a progresului social pe baza meritului personal. Majoritatea membrilor acestei elite păreau să fie În favoarea unui
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Name, pp. 43-44. 42. Mazdumar, Eugenics and Human Failings, capitolul 2. 43. Paul, Controlling Human Heredity. 44. Paul, Controlling Human Heredity; Dikötter, Imperfect Conceptions. 45. Graham, „Science and Values”, pp.1142-1143. 46. Kevles, In the Name, pp. 44. 47. O ambivalență similară - mai puternic Înclinată Însă de partea neolamarckianismului - caracterizează și mișcarea eugenistă chineză. Vezi Dikötter, Imperfect Conceptions. 48. Weindling, Health, Race and German Politics, pp. 298-304. 49. V. Pușcariu, „Teoriile evoluției: Lamarck și lamarckismul: Geoffroy Saint-Hilaire”, Buletin Eugenic și Biopolitic
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a acestui proces. Vasta literatură australiană a examinat mai curând rolul unor anumite persoane și a descris inițiative politice individuale, cum ar fi analiza de gen a bugetelor naționale. Mulți scriitori (Franzway, 1989; Simmsxe "Simms, Marian", 1981, 1993) au remarcat ambivalența mișcării femeilor australiene față de stat. Dezbaterea prezentă, cu privire la globalizare și democratizare, a atras atenția asupra puternicei tradiții locale de voluntarism în mișcările feministe din Lumea Nouă. Prin contrast cu Europaxe "Europa", unde mișcarea femeilor din timpul primului val de globalizare
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
două întrebări ISRO (16 și 17). Deși majoritatea respondentelor nu a fost de acord cu declarația „Nu aș putea respecta un bărbat care ar decide să stea acasă și să îngrijească copiii, în timp ce soția lui ar lucra”, există mai multe ambivalențe cu privire la declarația „O femeie trebuie să își dea seama că, așa cum este capabilă de muncă fizică grea, există unele slujbe pentru care nu e potrivită, datorită naturii ei mentale și emoționale”. Interviurile prin telefon au explicat poziția celor de mijloc
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
mișcată a lunii ianuarie, a lunii februarie, a scopurilor importante, a distribuirii de roluri între președinte - prim-ministru, cred că ceea ce ne interesează pe toți este acum păstrarea cadenței spre scadențele europene. Marian Voicu: Ați vorbit de două spații, de ambivalență, de complementaritate; există un ambasador, cel al Germaniei, care critică așa cum poate să o facă un diplomat această ambivalență, această investire în două spații aparent disjuncte, spune dânsul: „prioritatea României ar trebui să fie aderarea la Uniunea Europeană și încheierea cu
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
că ceea ce ne interesează pe toți este acum păstrarea cadenței spre scadențele europene. Marian Voicu: Ați vorbit de două spații, de ambivalență, de complementaritate; există un ambasador, cel al Germaniei, care critică așa cum poate să o facă un diplomat această ambivalență, această investire în două spații aparent disjuncte, spune dânsul: „prioritatea României ar trebui să fie aderarea la Uniunea Europeană și încheierea cu succes a acestui proces”, referindu-se probabil în sudsidiar la orientarea pe care a enunțat-o Traian Băsescu către
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]