2,720 matches
-
o dor pe Mirna, izvoditoarea de mir din Damasc înainte de a-i vedea pe Isus și pe Maica Cerească. Mă doare tot trupul cum o durea pe Caterina Emmerich fiecare celulă când primea coroana de spini și stigmatele. Orbesc, asurzesc, amețesc, mă-ncovoi, e o luptă teribilă. Toate au un sfârșit, veți spune de tot înțelepți, atunci de ce te tot chinui? Pentru că n-am încotro, pentru că altfel n-am stare de respirare... Odată, demult, am văzut o piesă de teatru „Bocet vesel
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356247_a_357576]
-
amuțit de cum l‑a privit și i‑a văzut ochii plânși și fața trasă de nesomn și supărare. Nu mai avea culoare în obraji. El a mișcat mâna a lehamite și a clătinat capul ușor, parcă de teamă să nu amețească. Era un semn ca o rugă. O mișcare ce chema la tăcere și înțelegere. Femeia a priceput despre ce este vorba și a tras un scaun aproape de el, așezându‑se în fața lui. I‑a luat mâinile moi, vlăguite, într‑ale
CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356464_a_357793]
-
Povestire de TITINA NICA ȚENE O boacănă cât casa Gata! Mă lămurisem de oraș. Niciodată nu mai merg acolo. Pentru că acolo sunt filme cu oameni care se omoară între ei, acolo este bere pe care dacă o bei te amețești și nici nu mai vezi trenul și mai ales pentru faptul că acolo fumează chiar și femeile. Eu știam că numai bărbații fumează, dar acum ne-a venit o profesoară de la oraș. Și ce credeți? Am văzuto, cu ochii mei
O BOACĂNĂ CÂT CASA, POVESTIRE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355799_a_357128]
-
2011 Toate Articolele Autorului Pe străzi apăru toamnă, ispășita, Cu frunzele în jurul ei pleiade, În văzul lumii ,așa cum nu se cade, Ajunse ca să umble aproape dezgolita. De vină -i vântu,-ndrăgostit de ea, Gentil, o invitase la cafea, Și-o ameți cu vorbe preafrumoase Să-și lepede rochiță de mătase, O mângâie așa într-un răspăr, Trecându-i mâinile pe umeri și prin par O mângâie frivol, ea dezgolindu-și sânii Topintă de amor când o privea năuc, Își lepăda nebună
FRIVOLITATE DE TOAMNĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355813_a_357142]
-
fată puturoasă, că nu mergeți la restaurant!" Era gata cu toate pregătirile, bogate și consistente, la ora când el ar fi trebuit să vină. Se făcuse deja 18,00... Eu mănânc, că-mi e foame! Cât să aștept? O să mă amețească iar cu cine știe ce urmăriri ori alte misiuni sau ședințe de lucru... mai mult ori mai puțin reale. Mănânc și apoi fac clătite. Mie-mi plac cu gem de prune, lui cu dulceață de struguri... Fiecare-și pune ce vrea și
ISPITA (13) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355810_a_357139]
-
cuiva suferința de dragul suferinței? Suferința călește caracterele, topește zgura de pe oricare metal prețios și-l pune mai bine în valoare. Câteodată mă închipui stând undeva la un colț de stradă și privind mulțimea care aleargă valuri, valuri încoace și încolo, amețindu-te. Dimineața de acasă spre arena în care se luptă din greu pentru traiul cotidian și, seara, în sens contrar, pentru ca după un simulacru de odihnă și aparentă recuperare fizică, de iluzii năclăite și vise confuze, a doua zi dimineața
PUSTNICUL de ION UNTARU în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354695_a_356024]
-
aduna din nou sclipirea stelelor care să te motiveze. Rănile deosebit de profunde pe care le aduni de-a lungul vieții, întotdeauna se vor vindeca greu, dacă nu vei trece asupra lor cu balsamul tămăduitor al iubirii. Labirintul suferinței te va ameți rău poate căutând ieșirea, dacă nu vei striga după ajutor, dacă nu vei alunga întunericul interior. Oricât de incert pare viitorul câteodată, ai datoria de a nu renunța, de a lupta și de a învinge, de a aduce aproape neatinsul
FEŢELE NEVĂZUTE ALE OMULUI... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354778_a_356107]
-
poată confesa cât mai mult.. - Hei, ce faci? Nu mi-e foame..., a încercat Anca să refuze de la bun început. - Taci, tu! Ce vrei, să ne dea palinca peste cap? Are cine. Hai, vorbește că te ascult... - Parcă m-a amețit puțin, ai dreptate. Au luat câteva bucățele din fiecare și au mai băut câte un păhărel, după care Anca a început să povestească aproape în șoaptă, ca pentru ea numai. Gabi și-a strâns picioarele sub fund, a tras o
ISPITA (5) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355428_a_356757]
-
de mână, au alergat spre pădure, depărtându-se de parcare. - Lasă mașina! a strigat ea observându-i intenția. E numai bine, că-ți aerisești gura după băutură. Hai să ne jucăm! - Păi, să știi că ai dreptate. M-a cam amețit. Hai, fuguța! Nu simțeau frigul, ori li se părea că gerul pe care veniseră a slăbit. Nici nu au sesizat că, în timp ce se hârjoneau, ninsoarea s-a oprit. Stratul de zăpadă era gros printre copaci, la marginea pădurii, de cel
INIMĂ RĂNITĂ (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356740_a_358069]
-
pozitive ce se amestecă și se suprapun și încărcătura benefică a gîndului nu ne va mai influența emoțiile. Stăteam pe banca din fața casei și filtram printre gene lumina zilei de toamnă. O mare de frunze ruginite prin iarbă. Floarea fînului amețea aerul și ne tulbura spiritele. Brazii de pe dealul de peste apă înverzeau cerul. Noi, oamenii, nu putem percepe decît ceea ce ne putem reprezenta. O ploaie violentă seamănă cu o tulburare a ordinii cosmice, pentru că inundă pămîntul, strivește totul în calea ei
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN (ROMAN) CAP 2 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356805_a_358134]
-
exa-me-nu-lui, dar până voi termina o facultate, multă apă va curge pe Dâmbovița! - Și ce‑i cu asta? Toate la timpul lor. - Știu, așa este. Diferența de vârstă nu este o piedică, desigur. Ai deturnat discuția. Ești bun de avocat. Amețești repede omul. De ce te ții după mine, pe românește spus? - Iuliana, eram neliniștit. Nu vreau să‑ți reamintesc acele întâmplări. Îngrijorarea m‑a determinat să fiu pe aproape și... - Și așa ai hotărât. Fără să mă întrebi dacă sunt de
CHEMAREA DESTINULUI (21) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356789_a_358118]
-
săpau fundații noi, în fine, bărbații aveau iarăși treabă, sîmbătă seara parcă explodau crîșmele, muzica le bubuia în creier și le spăla mințile de toate îngrijorările, nu prea aveau bani, era sărăcie mare, dar țuica era ieftină, două mii păhărelul, se amețeau repede, ce să facă altceva?! și discutau despre toate alea, răgneau, ca să se facă auziți, glumeau și rîdeau, of, viața mea! de ce să ne pierdem speranța, încă sîntem puternici și muncim, ce să facem, fără muncă nu se poate ... De la
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
pentru că tare frumoase mai erau în vitrina ei cu bibelouri, alături de dansatoarele din ipsos, maimuțicile din carton presat și mileurile croșetate. La radio răsuna o manelă de se dărîmau pereții și se abureau geamurile de acel ritm oriental, care le amețea și le punea creierii pe moațe celor două prietene și cîntau și ele, cuprinse de extaz: Domnișoară ultrafină, Vreai o bere la grădină , Pițicato și-n surdină, O cafea, o acadea, De la mandea, Vreai așa?! Vreai un mic, Din ăla
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
pe-al frunzelor covor, Hipnotizați De idealul din noi. Căderea frunzei, E țipătul mut, Al trăirilor noastre Dincolo de barierele Timpului și al spațiului. Freamătă frunzele, se scutură, Spălate de lacrimile ploii. Strigătul lor din urmă, Inimile ne străpunge. Ne plimbăm, Amețiți de visul din noi- Căutarea sufletului-pereche. Chemarea inimii A străpuns Întreg Universul. Ani - lumină a parcurs În așteptarea regăsirii... Referință Bibliografică: Suflet-pereche / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 282, Anul I, 09 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright
SUFLET-PERECHE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356902_a_358231]
-
selenară, Pe care-am așternut-o astă seară Pe pleoapele surâsului fierbinte Ce-ți înflorise când pășind spre tine, În palmele-ți mi-ai adunat o teamă, Din galbenul covorului de-aramă, Ce ascundea sub toamne serpentine Pe care dansul amețise solitar Un biet vârtej stârnit de-a ta plecare; Și palma ploii ăsteia mă doare Când lacrima mă plânge-n galben , iar... Referință Bibliografică: Vis de toamnă / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 283, Anul I, 10 octombrie
VIS DE TOAMNĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356645_a_357974]
-
mică! După aia mergem la mine acasă și-ți dau banii. Au mers băieții și s-au cinstit la primele ore ale dimineții. Cum nu au pus nimic de-ale gurii pe limbă nu le-a trebuit mult să se amețească. Au vorbit de una, de alta, adică de ... femei! S-au mai lăudat, au mai înjurat echipa de fotbal a lui Becali și, bineînțeles, guvernul ăsta incompetent condus de președintele impostor, corsarul Băse! Cât despre primele ministru ... ăsta e nevinovat
ZIUA PROASTĂ SE CUNOAŞTE DE DIMINEAŢĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356643_a_357972]
-
lămâie, și apele ne fură din umbră; ne trecem iubita dintr-un braț în altul, ca valul din vâsle în vâsle. Bărcile au adormit cu nasul în nisip dar au răma și ele cu apele în vise și râdem cu toții amețind focul care luminează casele întoarse spre noi așteptând norocul. Ne cheamă ferestrele și le răspundem tăcuți, plecând perechi,uitând câte-un sărut în zări și pe cărări... Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Fluviu cuvintelor / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN
FLUVIU CUVINTELOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356692_a_358021]
-
răspunsul e unul mai clar decât clarul seninului cer din amiaza de vară ce îndelung se lasă așteptată și-mi spune că-i clar că nu-i laie dar nici că-i bălaie ! NOTĂ. Rog cititorii rătăciți pe aici și amețiți de gândurile mele să nu se supere...! Poate au așteptat ceva mai bun... A fost doar intenția de a vă binedispune, dragii mei! Cu prietenie, Marian Referință Bibliografică: NICI LAIE, NICI BĂLAIE... Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
NICI LAIE, NICI BĂLAIE... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356734_a_358063]
-
de stele Nimic nu e mai dulce decît privirea-ți blîndă În mine se zbat munții și visurile-mi toate Rîvnindu-te năvalnic se-ascund și stau la pîndă Azi noapte în fereastră salcîmii-au înflorit Pentru a mia oară m-au amețit cu șoapte Te mai doresc iubito cît încă n-am pierit Și-n sufletu-mi aievea mai am o zi și-o noapte Că sînt de fericire zdrobit în mii de cioburi În care se reflectă făptura-ți gra]ioasă
REDIMENSIONIND TIMPUL de IOAN LILĂ în ediţia nr. 566 din 19 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355084_a_356413]
-
face și mai gravă Lăsndu-mă să-ți sorb esență mătăsoasa. Și: Grenoble, 22/11/2009 (23:19) Ce abisuri colosale peste dealuri cad grămadă. O puzderie de stele, mere coapte în livadă. Ce iubiri înălțătoare, fete dulci scăldate-n lapte, Amețite de iubirea care le-a momit cu șoapte. Ele freamătă duioase, fragede, îndrăgostite. Cum le tremura ființă, cînd zăresc un Făt-Frumos. Oare el va fi alesul fetelor îndrăgostite, Sau pe panoplia vieții va muri un vis duios? Ele sînt așa
REDIMENSIONIND TIMPUL de IOAN LILĂ în ediţia nr. 566 din 19 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355084_a_356413]
-
ce-l conturează; orașul nou, însă, se află dincolo de ele. Piața centrală din noua Nicosie este Piața Eleftheria unde se poate vedea Primăria, poșta, biblioteca municipală. O altă serie de străzi comerciale înțesate de lume, forfotă și multă galăgie te amețesc de nu mai știi pe ce lume trăiești; doar când treci pe lângă terase și cafenele din care este imposibil să nu razbată acorduri de buzuki te trezești la realitate și îți dai seama că nu ești altundeva, decât în Cipru
NICOSIA DE DINCOACE DE „LINIA VERDE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355036_a_356365]
-
și ea mă săruta și-mi mângâia cu mâinile ei fața mea de copil. Trupul ei cald se lipise de mine și dulcele ei alint mă făcuse să mă simt în al noulea cer; senzații negustate mă stăpâneau și mă amețeau ca pe un nebun exaltat de închipuirile lui. Undeva, peste râu, în pădure, am dat de tatăl lui Ioniță care înnebunise din cauza altuli copil, mort în război, pe nume Gheorghe, care se făcuse țăndări la Cotul Donului. Sărise cu căruța
PRINŢESA ŞI PATEFONUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355098_a_356427]
-
În Cipru se mai întâlnește și o altă varietate de „souvla”, numită „souvlakia”, bucățile de carne preparate în același fel, dar mai mici, trase pe frigărui și ele mai mici. Dar să vedeți cum se rumenește mielul întreg, că te amețesc aromele pe care le degajă când se perpelește „dumnealui” deasupra jarului și-ți stimulează glandele salivare de-ți vine să rupi din el câte-o ciosvârtă, chiar dacă-i pe jumătate copt! Și așa să vă închipuiți că tot ritualul se
DESPRE BUCĂTĂRIA CIPRIOTĂ ŞI REMARCABILELE EI DELICII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355140_a_356469]
-
lămâie, și apele ne fură din umbră; ne trecem iubita dintr-un braț în altul, ca valul din vâsle în vâsle. Bărcile au adormit cu nasul în nisip dar au răma și ele cu apele în vise și râdem cu toții amețind focul care luminează casele întoarse spre noi așteptând norocul. Ne cheamă ferestrele și le răspundem tăcuți, plecând perechi,uitând câte-un sărut în zări și pe cărări... Cu prietenul Homer navigând pe mare Mă simt Ulisse rătăcind drumul spre Ithaca
HORĂ TÂRZIE ÎN SAT DE PESCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355248_a_356577]
-
Odiseea ce o țin în mână cu iluziile din vise, marea îmi roade călcâiele până la vână de atâtea drumuri încinse. Parcă ași fi Achile luptând cu toate himerele din gând, iar iahtul mă leagănă ne-ncetat și tot mai sus până amețește soarele alunecând spre apus ... Frunza gândului m-i se lipește de vis. Săgeata speranței lovește gândul ce cade ucis ... Eu m-am salvat pe coada unui delfin cu solzii căruia poemul acesta l-am scris, Alături de Homer la un pahar
HORĂ TÂRZIE ÎN SAT DE PESCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355248_a_356577]