1,125 matches
-
Gheorghe Grigurcu Nu ne putem decît bucura că dl Alexandru George vădește în continuare o conștiință fermă, chiar cabrată, în raport cu anomaliile epocii totalitare pe care unii încep a le uita - se conturează chiar programe de amnezie voluntară -, iar cei mai pudici din rîndul celor ce detestă revizuirile se silesc a le acoperi cu vălul unei absoluțiuni stîngace de sub care se văd, pe la margini, mîini, picioare și chiar capete culpabile. Fără adevăr, chiar dacă e un adevăr supărător
"Supărarea" d-lui Alexandru George by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15624_a_16949]
-
el, ne arată prin existența lui, tot ceea ce am vrea să știm despre formarea, etapele și apariția Universului. Doar trebuie să observăm, să înțelegem și să depășim acest defazaj, în care ne aflăm, cu copilăria și să ne trezim din amnezia în care ne-a cufundat starea de maturitate! Când începe să ne privească în ochi, ne spune cum a aparut conștiința! Când se agață de pătuț și îl găsim pentru prima dată în picioare, mirat de nouă perspectivă ce i
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Adam!... după nuvelele Uniforme de general, Pe strada Mîntuleasa, La țigănci; Constantin Dicu: Uniforme de general, Mesagerul (după nuvela Dayan), Viorel Sergovici - Domnișoara Cristina (film distins cu patru premii UNITER în 1992), Dan Paul Ionescu - Necunoscutul, Nu sînt nebun!, Miracol?, Amnezie - după nuvelele Ivan, Douăsprezece mii de capete de vite, O fotografie veche de paisprezece ani, Les trois grâces. Majoritatea acestor filme au primit distincții și premii. Prozele din Maddalena, cere v-au entuziasmat și pe Dvs., n-au cunoscut, cel
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
el, ne arată prin existența lui, tot ceea ce am vrea să știm despre formarea, etapele și apariția Universului. Doar trebuie să observăm, să înțelegem și să depășim acest defazaj, în care ne aflăm, cu copilăria și să ne trezim din amnezia în care ne-a cufundat starea de maturitate! Când începe să ne privească în ochi, ne spune cum a aparut conștiința! Când se agață de pătuț și îl găsim pentru prima dată în picioare, mirat de nouă perspectivă ce i
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
el, ne arată prin existența lui, tot ceea ce am vrea să știm despre formarea, etapele și apariția Universului. Doar trebuie să observăm, să înțelegem și să depășim acest defazaj, în care ne aflăm, cu copilăria și să ne trezim din amnezia în care ne-a cufundat starea de maturitate! Când începe să ne privească în ochi, ne spune cum a aparut conștiința! Când se agață de pătuț și îl găsim pentru prima dată în picioare, mirat de nouă perspectivă ce i
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
și în cel al Hertei Müller. Primul creează cadrul teoretic (diagnosticul, i-am putea spune) pentru cel de-al doilea. Istoricul britanic analizează relația prezentului cu un trecut traumatizant și ajunge la concluzia că aceasta poate lua trei forme posibile: amnezie, hipermnezie (i.e. "supramemorarea obsesivă") și mesomnezie (calea de mijloc). Articolul Hertei Müller pare o ilustrare a celei de-a doua forme de raportare la trecut. Relatând experiența sa de educatoare în mijlocul unor copii de grădiniță îndoctrinați de regimul comunist, autoarea
Dialoguri de calitate by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14644_a_15969]
-
funcționează că stimul al memoriei, sexagenarul se întoarce în timp și retrăiește episoade petrecute în cursul călătoriilor în marile orașe, ca și farsele acelei vârste, când el și Thomas se numesc Koni și Tomi, schimbându-și numele în joacă. ... și amnezia că macaz Un prieten perfect recurge tot la formulă de thriller pshilogic, insă combinată cu proza investigației jurnalistice și românul științific al amneziei pentru a construi o lungă rătăcire a eroului aflat în căutare de sine, care mi-a amintit
Memoria ca teritoriu periculos by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3885_a_5210]
-
acelei vârste, când el și Thomas se numesc Koni și Tomi, schimbându-și numele în joacă. ... și amnezia că macaz Un prieten perfect recurge tot la formulă de thriller pshilogic, insă combinată cu proza investigației jurnalistice și românul științific al amneziei pentru a construi o lungă rătăcire a eroului aflat în căutare de sine, care mi-a amintit că suspans de o carte magistrală a lui Graham Greene - Ministerul groazei: descoperirea treptată a unor lucruri noi, omul că jucărie a celorlalți
Memoria ca teritoriu periculos by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3885_a_5210]
-
îmi apare oricînd. De altfel, în Figuri V, nu există un eseu anume dedicat lui Proust, dar el intervine mereu, aproape fără să vreau, pentru că aceasta e acum funcția lui pentru mine. Dacă, să spunem, aș fi lovit de o amnezie selectivă care m-ar face să uit cu desăvîrșire opera lui Proust, dacă admitem această ipoteză fantezistă, cred că a doua alegere, al doilea autor după Proust, care ar putea să-i ia locul, ar fi Balzac. Chateaubriand a eșuat
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
balast. O uriașă inerție, mai puternică decât impulsul mișcării, ar sufoca orice urmă de progres și, în cele din urmă, chiar de viață. Memoria este și lanțul care ne priponește de stâncă și vulturul care ne sfâșie ficatul. în schimb, amnezia e sinonimă cu libertatea. Uitarea te detașează de... Nu cred că ai dreptate, îl întrerupse Filip. O lume lipsită de memorie ar avea același sfârșit ca și o lume lipsită de uitare. Dar ceea ce-ți lipsește ție nu este
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
naște o speranță îndreptățind viața. Arhivarul este unul singur, între personajele mortificat titanice, conștiința unică a unor entități fantasmatice, cum am spune, oameni reificați sau lucruri vivificate malefic. El este un mag care nu se cunoaște, un alchimist izbit de amnezie, dar străfulgerat de aduceri aminte despre care nu se poate ști dacă îi aparțin, un rezervor de imagini în revărsare continuă vom spune de violent lirism, într-un sistem de referințe binar ce preschimbă frumosul în hidos și oribilul în
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
superioritate literară compactă, de la mari prezențe la prefigurarea lor. Aș introduce o comparație: ca în căutarea în Vechiul Testament a esenței Noului Testament). Am testat fiecare cu propriul său spirit "hipnoza (tot iluzia, n.n.) verbului călinescian" (206), excerptând și nu exceptând "amnezii și exaltări păguboase" (225) Europenitatea deplină rămâne iluzia noastră stabilă. E. Negrici se uită și în grădina vecinului literar/literat bulgar și vede tot "poleire prin denaturare" (210). Fenomenul nu devine etnic, național, dar, în mod vădit, expresia unui statut
Lanțul slăbiciunilor literare by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/7846_a_9171]
-
urmărește renunțarea la bacalaureatul profesional și la trimiterea clasei pregătitoare la grădiniță. PDL mai cere și demisia premierului. Președintele PSD, Victor Ponta, a declarat, luni, la începutul ședinței BPN al PSD, că membrii Partidului Democrat Liberal sunt cuprinși de o amnezie colectivă. Conform premierului, aceștia din urmă au uitat că legea "proastă" care reglementează Educația este dată chiar de PDL, informează Mediafax.
Ponta: Moțiunea pe Educație, "amnezie colectivă" a PDL by Cical Lavinia () [Corola-journal/Journalistic/42149_a_43474]
-
ale celor care nu se depărtează decît de anumite momente ale vieții lor, ale celor care fizic vorbind rămîn pe loc, dar se deplasează cu uluitoare viteze în timp și în istorie. În secolul XIX, un medic francez specializat în amnezie și hipermnezie (ceea ce la vremea respectivă reprezentau maladiile memoriei) a susținut că nostalgia se declanșează cu intensitate patologică atunci cînd sîntem martorii (și victimele) unor profunde vicisitudini istorico-sociale: un război, o molimă, un dezastru natural. Ruptura produsă în țesătura vieții
Trecutul care nu există by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16241_a_17566]
-
În scurtă vreme, a ajuns acolo unde trebuia să ajungă: la PRM, partid pe care-l reprezintă azi la cel mai înalt nivel. Citesc, din când în când, în presă despre el; ba despre eșecul răsunător în afaceri, ba despre amnezia plății la întreținere. Acum vreo doi-trei ani, fosta stea a utecismului județean a suferit chiar rușinea evacuării cu forța pentru refuzul de a-și lichida datoriile la bloc. Ex-uteciștii și ex-aseceriștii mai păstrează o undă de umanitate în ei. Mărirea
Mutanți în țara lui Ca-și-cum by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14159_a_15484]
-
Telefoanelor, de unde i se răspunse că totul era normal, dovadă că vorbeau cu el. Pomponescu avea pe de o parte sentimentul că ziduri groase de plută îl separă de restul umanității și că s-a produs un fenomen monstruos de amnezie a opiniei publice cu privire la persoana sa, pe de altă parte, aerul mut începea să-i cânte la ureche, geamurile, mobilele vibrau, zuruiau, încît Pomponescu nu mai putea distinge între zgomot și liniște. Ceasornicul din buzunarul vestei pocnea îngrozitor. Într-o
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
pentru un cap care deja s-a pierdut pare multora deloc potrivit. Împărțindu-mi serile tăcute, singuratice, cu o sticlă prietenoasă, am Încercat adesea să-mi imaginez ce s-o fi Întâmplat cu ea: accident de mașină, vreo formă de amnezie, poate; o cădere emoțională sau mentală; o crimă pe care o comisese și care impunea imediata și permanenta ei dispariție. Dar ajungeam Întotdeauna Înapoi la răpire și omor și la ideea că, indiferent ce i se Întâmplase, avea legătură cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
nu se mai termine, parcă. Mereu venea sau tocmai pleca de undeva. Ca și cum ar fi fost prea periculos să rămână multă vreme În același loc, sub spectrul vulnerabilității. Fragilul Sorin dovedea o inepuizabilă vitalitate. Obsesiile și omisiunile sale, insistențele și amneziile, aproximațiile și iritările nu clinteau, totuși, singurul reper stabil: literatura. Un insațiabil lector și un mare muncitor al scrisului. Ultima călătorie, În 1983, În Statele Unite l-a fascinat, dar abia aștepta să se reașeze În fața rândurilor de litere și cuvinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
terestru, blasfemiile bufone, reluând rugi Întoarse nu În blestem, ci În reportaj acid, insuportabil, pentru că limitat la el Însuși, suficient sieși. Prezidează „tribunale ale subteranei”, insomnia este perpetuă, Îngerii apar În „cete antropofage”, trecutul nu poate fi revocat nici prin amnezie. În acest univers al Înstrăinării, Judecata din urmă Îl judecă tocmai pe Judecătorul Ultim, Stăpânul, adică Măcelarul, Hingherul cum Îl numește, cu fraternă oroare, poeta: „Noi - cei muritori/ noi scandăm: ia-ți Doamne cheia Înapoi/ cheia Împărăției tale de boală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
calea În viață, știam că societatea este Împotriva acestei opțiuni. Știam totuși că voi Învinge... Și că va fi o victorie mică”. Fusese cu totul absent până În acea clipă, greu s-ar fi putut crede că poate fi readus din amnezie. Replica Închidea memorabil acolada Întrebării mele din 1978 și a răspunsurilor sale, atunci și ulterior, la București și Boston. New York, iulie 2002 (Familia, nr. 10/2002; suplimentul literar al ziarului Die Welt, 13 decembrie 2003) Dezvăluiri tardivetc "Dezvăluiri tardive" 1989
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
În fața pietrei care a fost, cândva, om. Acum patru ani, bătrânul s-a lăsat desprins, brusc, din mâlul efemerității, din durerea care Înjunghia pereții de acvariu ai spitalului. Durerea sa pătimașă, disperată, ultima. S-a despărțit de zilele și nopțile amneziei senile, și a devenit piatră. La Târgul de carte am revenit acum doi ani și am revenit acum, În această zi toridă și mută pe dealul vechi În tăcerea eternității. S-au ieftinit călătoriile spre Țara Sfântă credincioșilor. Rari sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
Asta se poate întâmpla. Douăzeci de ani și aproape că se deprinsese: cum să le spună oamenilor că mai trecuseră și alții prin asta, fără să le pună la îndoială propriile dezastre. Se pare că suferă de ceea ce se cheamă amnezie retrogradă. Legea lui Ribot: amintirile mai vechi sunt mai viguroase decât cele noi. Noul piere înaintea vechiului. Buzele ei îl îngânau în timp ce vorbea, străduindu-se să țină pasul. Ea își puse palma întinsă peste teancul de acte. —Amnezie? Dar memoria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
se cheamă amnezie retrogradă. Legea lui Ribot: amintirile mai vechi sunt mai viguroase decât cele noi. Noul piere înaintea vechiului. Buzele ei îl îngânau în timp ce vorbea, străduindu-se să țină pasul. Ea își puse palma întinsă peste teancul de acte. —Amnezie? Dar memoria lui e perfectă. Recunoaște pe toată lumea. Își aduce aminte totul despre... sora lui. Pur și simplu refuză să... Își prinse buzele între dinți și își lăsă capul în jos. Cascada de păr roșu se împrăștie peste hârtii. Doctorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
un atac cerebral. Mormăi ceva despre cărțile sale care combăteau ideea „suferinței“. Orice stare mentală era pur și simplu un mod de a trăi nou și diferit, care se deosebea de al nostru doar prin grad. —O persoană care are amnezie sau halucinează nu suferă? întrebă bărbatul pe un ton jurnalistic, dispus să se instruiască. Și totuși tonul lui conținea un mugure de sarcasm, gata să înflorească. — Păi, să luăm, de pildă, halucinațiile, spuse Weber. „Să luăm“ sună mai degrabă ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
ca-n vremurile de altădată. Doar că începe să înțeleagă că vremurile de altădată nu mai sunt, asta dacă or fi fost vreodată. Rupp a pus noul CD Cattle Call la player, Hand Rolled. Un cântec care se cheamă „Am amnezie de când mă știu“. Parc-ar fi niște gâscani castrați, același căcat pe care-l cântă CC de când trupa a fost eliberată condiționat. Dar pe Duane îl apucă nevricalele, iar Rupp îi dă una playerului ca să sară peste melodia asta, de parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]